Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” DIN BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIE MEDICALA
~ NANOROBOTI
REALIZATCU
DE: APLICATII IN
Ghica Constanta-Daniela
MEDICINA ~
Grupa 1432 B
Anul 2016/2017
1.1 Definitie
In discursul sau, Feynman a descris un proces in care oamenii de stiinta ar putea fi capabili
sa manipuleze si sa controleze atomii individuali si moleculele.
1.3. Nanomedicina
Nanomedicina, este o ramura a nanotehnologiei, si este definita ca
“monitorizarea,repararea, constructia si controlul sistemelor biologice umane la nivel
molecular, folosind nanodispozitive de inginerie si nanostructuri”(Robert Freitas, 1999).
Nanotehnologia a fost aplicata in diverse domenii, cum ar fi in medicina, optica, electronice,
tesaturi, cosmetice si multe altele.
În curând însă, sistemul medical şi mai ales cel chirurgical şi-ar putea modifica stilul de
abordare, optând spre tehnologia nano, cea care va permite prestarea celor mai minutioase
sarcini medicale prin controlarea telecomandată a unor mecanisme robotice minuscule,
capabile să călătorească prin corpul omenesc, să diagnosticheze afecţiuni şi să le trateze.
Nanorobotii nanomedicali sunt atât de mici, încât pot traversa cu uşurinţă corpul uman.
Oamenii de ştiinţă au arătat că exteriorul unui nanorobot va fi mai mult ca sigur construit
din atomi de carbon înglobaţi într-o structură de diamant deoarece datorită proprietăţilor
sale inerte şi a rezistenţei, suprafeţele super fine vor micşora posibilitatea activării
sistemului imunitar, dând voie nanorobotilor să-şi îndeplinească funcţia neîntrerupt.
Nanomasinariile sunt în marte pare în faza de dezvoltare şi cercetare, dar unele maşini
primitive moleculare au fost testate.
3. Elementele nanorobotilor
Carbonul va fi cel mai probabil elementul principal din care va fi constituit în mare
un nanorobot medical, probabil înglobat într-un diamant sau nanocompozit diamondoid.
Multe alte elemente uşoare ca hidrogenul, sulful, oxigenul, nitrogenul, fluorina, siliconul,
etc. vor fi folosite în scopuri speciale în uneltele nano-scalate şi alte component. Inerţia
chimică a diamantalui este dovedită pe un eşantion de mai multe studii experimentale.
Examinarea morfologică nu a arătat nici un fel de vătămare fizică din partea
fibroblastelor şi macrofagelor, iar osteoblastele umane confirma regula biochimică cum că
nu au fost înregistrate nici un fel de toxicitate şi nici un fel de reacţie inflamatorie în
vitro.
Mărimea tipică a unui nanorobot conceput specific pentru medicina va fi între 0.5-3
micrometri deoarece este mărimea maximă permisă din cauza cerinţelor pasajului capilar.
Aceşti nanoroboti ar putea fi fabricaţi în fabrici specializate în acest scop.
Oncologia - nanorobotii ofera date exacte despre tumora si o distrug inca din faze
incipiente.
Hematologie – nanoroboti care, odata ajunsi in sange, sa distruga depozitele
arteriosclerotice din vasele de sange, sa repare peretii vaselor lezate, sa distruga
trombusurile, etc.
-Acest robot din ilustratie “inoata” prin vene si artere folosind o pereche de
cozi flexibile.
Nanodispozitivele medicale ar
putea mări sistemul imunitar prin
găsirea și dezactivarea bacteriilor
nedorite . Atunci când este
identificat un invadator, acesta poate
fi înțepat, lăsând conținutul afară și
terminand eficacitatea acestuia
complet.
- Un nanorobot livrează o moleculă la orificiul de intrare in organe -
reprezentată de cilindrul alb.
Cum ar fi să putem înghiţi un doctor mic de tot, care să poată călători prin sange
pană la orice celulă bolnavă a corpului? Nanodoctorul s-ar putea pricepe la toate: să ofere
medicaţie, să extirpe tumori, să facă analize şi să „pună umărul" la reconstrucţia
ţesuturilor distruse accidental.
Deşi pare ficţiune, aceşti roboţi medicali pot fi realizaţi prin nanotehnologie.
„Medicamentele pe care le facem azi sunt foarte puţin eficiente din cauza măsurilor
de precauţie. Cand facem un antibiotic, destinat uciderii bacteriilor, trebuie să avem grijă
ca el să nu ucidă şi celulele corpului nostru.”
Un nanorobot, capabil să administreze otrava numai bacteriilor pe care le vizăm, ar
simplifica mult lucrurile", spune Ottilia Saxl, directorul executiv al Institutului pentru
Nanotehnologii din SUA.
Bolile vor putea fi diagnosticate înainte ca omul să simtă primele neplăceri, ceea ce ar
simplifica şi mai mult tratarea lor. Organele umane care suferă „avarii" de uzură, precum
ficatul, rinichii şi creierul, vor putea fi ajutate să-şi refacă celulele distruse.
Nanoroboţii vor putea plasa celule stem exact la locul „dezastrului" şi apoi, după ce
ele se vor multiplica - transformandu-se într-un ţesut identic celui care trebuie să fie
înlocuit, tot roboţii vor opri procesul, pentru a evita apariţia de tumori.
4.2.
Intrusii binevoitori:
Ishiyama considera ca aceste dispozitive si altele asemenea lor se vor dovedi extrem de
eficiente din punct de vedere medical, mai ales in privinta indepartarii tumorilor cerebrale,
foarte greu de operat pe cale clasica.
Lumea inovaţiilor ştiinţifice medicale poate spune deja adio nanoroboţilor, deoarece
în viitorul apropiat vor fi puse în funcţiune adevărate ”nanorachete” capabile să transporte
medicaţia potrivită organelor suferinde din organismul uman.
Problema majoră consta în faptul că unele tipuri de combustibiluri precum hydrazinul, sunt
extrem de toxice, şi nu pot fi introduse în interiorul trupului omenesc.
Samuel
Sanchez şi colegii săi din cadrul Institutului de Cercetări asupra Materialelor din Dresda,
Germania, au reuşit să construiască nanotuburi din teci de platină în interiorul tuburilor
metalice. Cand cercetătorii germani au introdus nanotuburile într-o soluţie lichidă, caldă de
hidrogen peroxid, platina a catalizat descompunerea peroxidului în apă şi oxigen.
Nanoracheta este acţionată de un combustibil care conţine circa 0,25% peroxid, dar
chiar şi în această proporţie, combustibilul prezintă un oarecare grad de toxicitate.
Următorul pas constă în dezvoltarea unui tip nou de combustibil care va funcţiona, fie cu
mai puţin peroxid, sau chiar pe bază de glucoză, o substanţă naturală, deja prezentă în
organismul uman.
Nanorobotul trebuie să fie suficient de mic și de agil pentru a naviga prin sistemul
circulator uman, avand in vedere ca se confrunta cu o rețea incredibil de complexa
de vene si artere.
6. Concluzii
Introducerea unui nanorobot intr-un corp uman ar avea multe avantaje si anume:
acesta s-ar plimba in corpul uman si s-ar duce imediat la celulele unde ar exista probleme si
le-ar repara imediat fara a-i da virusului sansa de a evolua, nu ar mai fi nevoie de operatii,
ar exista o populatie mai sanatoasa, bolile care sunt des intalnite in ziua de azi, probabil ca
nu ar mai exista si aceasta tehnologie ar creste rata vietii unei persoane.
Potenţialul economic şi ştiinţific al nanotehnologiei este enorm.
Iar aplicaţiile acesteia (ca de ex. nanomedicina) ar putea fi folosite atât în medicina
umană cât şi cea animală.
Medicina, mult timp considerată mai mult artă decât ştiinţă are acum mai mult ca
niciodată şansa de a deveni… “exactă”.
7. Bibliografie
1. http://biblioteca.regielive.ro/referate/medicina/nanorobotii-cu-aplicatii-in-
medicina-298007.html
2. http://perares.intermediu.eu/concurs/eseurile-premiate/nanomaterialele-si-
aplicabilitatea-lor-in-nanomedicina/index.html
3. http://medicalnet.ro/blog/olaroiu-vandenheuvel/nanomedicina-si-
nanomedicamentele/1307/
4. http://medicalnet.ro/blog/olaroiu-vandenheuvel/nanomedicina-si-
nanomedicamentele/1307/
5. http://www.animalutze.com/articole/nanorobotii.php
6. http://www.e-antropolog.ro/2014/08/nanotehnologia-in-medicina-nanomedicina/
7. http://www.descopera.ro/stiinta/5189803-nanotehnologia-ingerii-microscopici-ai-
viitorului
8. http://www.descopera.ro/dnews/8833406-nanorachetele-vor-transporta-
medicamente-in-organismul-uman (Sursa: New Scientist)
9. http://www.descopera.ro/dnews/3164409-nanorobotii-au-inceput-sa-creeze-
controverse (Sursa : Science Daily)
10. http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2582296/
11. http://whatis.techtarget.com/definition/nanorobot
12. Freitas, R. A. (1999), Nanomedicine, Volume I: Basic Capabilities , Austin:
Landes Bioscience.
13. Thomas J. Webstar, 2012, ‘Nanomedicine – Technologies and applications’.
14. Articol – http://en.wikipedia.org/wiki/Nanorobotics#Nanomedicine
15. Freitas, R. A. (2005), ‘Nanotechnology, nanomedicine and nanosurgery’,
International Journal of Surgery.
16. http://www.nanorobotdesign.com/papers/nanorobotHeart.pdf