Ghica Mihaela-Carmen

Gimambet Elida
Grupa 7, Seria II, An II

Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila”

Facultatea de Farmacie
 Gastrita.
Ulcer gastric.

Ulcer duodenal.

Sindrom de reflux
gastroesofagian.
Sindrom Zollinger-Ellison
(gastrinom).
Aparatul digestiv
 Sindrom de
Ulcer
reflux
duodenal gastroesofagian

Gastrita

Ulcer Sindrom
gastric Zollinger-
Ellison
APARATUL
DIGESTIV

Digestia este funcția aparatului digestiv care transformă alimentele cu

compoziții chimice, stadii de agregare, temperaturi variate și diferite de cele
ale corpului, în molecule simple, fără specificitate biologică și care pot fi
absorbite în mediul intern.

Aparatul digestiv este format din tubul digestiv și glandele anexe ale
acestuia. Tubul digestiv are segmentele următoare, în ordinea traversării lor
de către alimente: cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul,
intestinul subțire, intestinul gros și rectul. Glandele anexe ale tubului
digestiv sunt glandele salivare, ficatul și pancreasul. Ele se găsesc în
vecinătatea tubului digestive și comunică cu acesta prin canale prin care-și
varsă produșii de secreție ce conțin enzime cu care contribuie la digestia
alimentelor.
GASTRITA

Clasificare

Simptome

Este caracterizată prin leziuni de tip

inflamator ale țesutului care căptușește
Diagnostic interiorul stomacului (mucoasa
stomacului) determinate de diverși
factori etiologici şi patogenici, putând fi
asimptomatice sau cu expresie clinică
Tratament nespecifică.
 Clasificare

Acute:

Evoluţia lor se face spre vindecare

sau spre cronicizare; majoritatea se
autolimitează şi se vindecă spontan.

Cronice: Specifice:

Sunt inflamaţii de Sunt forme speciale de

lungă durată, putându- gastrită cu leziuni
se vindeca sub histopatologice specifice cu
tratament sau localizare primară sau
evolua, indiferent de secundară gastrică.
tratament.
 Gastrita acută (erozivă)

Cauze:
● iritanți chimici (cofeină, alcool,
medicamente anti-inflamatoare non-
steroidiene, cunoscute ca
AINS: ibuprofen, aspirina) sau biologici.
Inflamație benignă a mucoasei
gastrice cu regenerare completă,
manifestată prin hiperemie/edem
→ eroziuni hemoragice vizibile la
endoscopie.

● ischemie acută/stres
(infecții severe, Complicații:
politraumatisme, șoc, ● post-radioterapie.
arsuri, intervenții - hemoragie severă
chirurgicale).
- ulcer acut cu perforație
 Gastrita cronică

Gastrita cronică atrofică, autoimună (tip A):

- mai rară, localizată la nivelul corpului și fundului gastric

- patogenie autoimună dovedita de:
• ↓FI → ↓absorbția vitaminei B12 → anemie pernicioasă
→ ↓HCl → aclorhidrie cu:
- hiperplazia celulelor G → hipergastrinemie Infiltrat inflamator cronic
- metaplazia mucoasei gastrice → carcinom gastric
• asociere cu alte boli autoimune limfo-plasmocitar difuz →
atrofia mucoasei gastrice fără
Gastrita cronică activă , infectioasă leziuni vizibile la endoscopie.
(tip B):
- cea mai frecventă
- localizată la nivelul antrului
-patogenie infecțioasă: colonizarea cu Helicobacter pylori
Helicobacter pylori

Este un bacil gram-negativ spiralat, ce

colonizează mucoasa antrală și:
● stimulează secreția de gastrină și histamină →
hipersecreția clorhidropeptică
● secretă urează → eliberează amoniacul din uree
(alcalinizare antrală + efect toxic) → risc de
adenocarcinom
● eliberează fosfolipaza și toxine → ulcerații ale
mucoasei
 Simptome

Cel mai frecvent simptom întâlnit la bolnavi este durerea abdominală.

Alte simptome sunt indigestia, balonarea, greața, vărsături, lipsa poftei de
mâncare sau o senzație de arsură intensă în abdomenul superior.
Sânge în vărsături sau scaune negre pot fi semne de sângerare la nivelul stomacului, care
pot indica o problemă serioasă.
 Bariera gastrică şi lezarea acesteia în
gastrită:
În mod normal, bariera gastrică este suficient de rezistentă la
difuziune. În gastrită, permeabilitatea barierei gastrice este
crescută semnificativ.
În aceste condiţii, ionii de hidrogen difuzează în epiteliul
mucoasei stomacului, producând leziuni suplimentare şi
închizând un cerc vicios prin care mucoasa gastrică este distrusă
progresiv până la atrofie.
 Diagnostic

Endoscopie
Depistarea
digestivă
antigenului
superioară: Radiografie cu
Helicobacter
pylori din materii bariu:
Medicul introduce un tub
fecale:
flexibil (endoscopul, Medicul urmărește pe
prevăzut în capăt cu o monitor traseul soluției
Pentru a evidenția
mini-camera video) prin de Bariu de-a lungul
infecția cu bacteria
esofag în stomac pentru tractului digestiv.
Helicobacter pylori.
a observa dacă prezintă
semne ale inflamației.
 Tratament

● Medicamente antiacide: neutralizează acidul

din stomac.
● Blocante ale histaminei 2 (ranitidina): scad
producția de acid.
● Inhibitori ai pompei de protoni (IPP) –
Omeprazol: reduc producția de acid.
ULCER PEPTIC

Ulcer gastric

Ulcer duodenal

Complicații

Tratament
 Ulcer gastric

Cauze:
● scăderea rezistenței mucoasei gastrice
față de agresiunea clorhidro-peptică
Factorii de protecție ai mucoasei gastrice: Este o afecțiune cronică, recurentă
1. prostaglandinele, cu rol de secretie de ce apare ca ulcerație bine delimitată,
mucus si HCO3- localizată pe mica curbură gastrică și
care penetrează toate cele 3 straturi
2. joncțiunile strânse 3. secreția de mucus + (mucoasă, submucoasă, musculară).
dintre celulele epiteliale bicarbonat, cu rol
gastrice, cu rol in lubirifiant si de protecție
împiedicarea împotriva acțiunii
retrodifuziunii H+ proteolitice a pepsinei
↓ ↓
lezate de substante lezate de infectia cu
liposolubile Helicobacter pylori
 Ulcer duodenal

Este o afecțiune cronică, recurentă ce apare

ca ulcerație bine delimitată la nivelul bulbului
duodenal care penetrează toate cele 3 straturi
(mucoasă, submucoasă, musculară).
 Cauze:
● Hipersecreția clorhidro-peptică prin stimularea secreției de gastrină și
histamină: cresterea masei celulelor parietale, hipergastrinemie
● Supraîncărcarea cu acid a bulbului duodenal: creșterea vitezei de evacuare a
chimului gastric
● Infecția cronică cu Helicobacter pylori (85%-100% din pacienții cu ulcer
duodenal; responsabilă de recurența episoadelor dureroase)
● Factori asociați (fumatul, consumul de alcool, stresul, factori genetici)
 Complicații

Hemoragia: Perforația: Stenoza

pilorică:
UD posterior: UD anterior:
UD > UG:
Acută: - peritonită
- șoc hipovolemic - edem și spasm
piloric
Cronică: - cicatrice retractilă
- hemoragii oculte → (vindecare cu fibroză)
anemie feriprivă
 Tratament

● Folosirea antibioticelor împreună cu alţi agenţi

bactericizi .
● Administrarea unui medicament antisecretor
gastric (ranitidină), un antihistaminic care blochează
efectul stimulator al histaminei asupra receptorilor
histaminici de tip 2 din glandele gastrice, reducând
secreţia gastrică de acid cu 70-80%.
O altă metodă de tratament vizează secţionarea
celor doi nervi vagi care asigură stimularea
parasimpatică a glandelor gastrice.
SINDROM DE REFLUX
GASTROESOFAGIAN

Cauze

Simptome
Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)
este afecţiunea prin care conţinutul acid
refluează din stomac în esofag ca urmare a
Diagnostic unei relaxări tranzitorii în exces a sfincterului
esofagian inferior sau din cauza incompetenţei
acestui sfincter. În urma acesteia apare
esofagita peptică de reflux, care semnifică
inflamația mucoasei esofagiene, putându-se
Tratament complica cu eroziuni şi ulcere.
Cauze

Cauze de ordin fiziologic:

Scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior (SEI). În condiţii

normale, presiunea SEI este de 20-25 mmHg şi nu dispare decât în
momentul deglutiţiei. Refluxul gastro-esofagian apare fie când SEI se
relaxează tranzitoriu în afara deglutiţiei, fie când presiunea bazală a SEI
scade sub 6 mmHg, permiţând trecerea conţinutului gastric în esofag.
Scăderea motilitaţii gastrice cu întârzierea golirii gastrice.

Cauze de ordin mecanic:

Hernia hiatală produce o scădere a tonusului sfincterului esofagian

inferior (SEI) care favorizează refluxul.
Creşterea presiunii intraabdominale duce la lărgirea hiatusului
diaphragmatic (la gravide, obezi).
 Simptome

Tabloul clinic este relativ tipic, traducându-se prin regurgitaţii

acide sau pirozis cu caracter continuu sau discontinuu.
Simptomele pot fi doar ocazionale, dar uneori cvasipermanente. 
Durerea retrosternală sau disfagia sunt destul de rare.
 Pirozisul este senzaţia de arsură retrosternală ce urcă spre gât.
Este accentuat de manevre ce cresc presiunea intraabdominală
(aplecarea înainte, ridicarea de greutăţi, culcare imediat după masă).

Simptomele respiratorii (sufocare, dispnee nocturnă, crize de astm)

sau ORL (laringita, disfonie) sunt cauzate de regurgitaţiei conţinutului
acid refulat şi al aspiraţiei.

Endoscopia
digestivă
superioară:
Este o metodă eficientă
pentru a evidenția
eventualele leziuni
(esofagita, stenoza) sau
inflamații produse de refluxul
gastroesofagian la nivelul
mucoasei esofagiene. Se
poate preleva și țesut pentru
biopsie.
Diagnostic
Ph-metria esofagiană:
Cu o durată de 24 de este
foarte utilă pentru a
descoperi durata refluxului,
timpul petrecut de esofagul
inferior la un pH sub 4
(acid). Aceasta poate fi
cuplată cu manometria
esofagiană.
Radiografia eso-
gastro-duodenala
cu bariu:
Investigație non-
invazivă, care permite
vizualizarea esofagului,
stomacului și intestinului
subțire, după ingerarea
unei soluții de Bariu,
pentru crearea
contrastului.
 Tratament

● Modificarea stilului de viaţă: renunţarea la fumat, scăderea

ponderală, evitarea meselor abundente şi la ore târzii.
● Regim alimentar: renunţare la alimentele ce favorizează
refluxul gastroesofagian (cafea, ciocolată, citrice, condimente,
tomate, băuturi carbogazoase, alcool).
● Tratament medicamentos: inhibitorii pompei de protoni
(Omeprazol, Pantoprazol) ameliorează simptomele în 80-90%
din cazuri; prokineticele, precum Metoclopramid şi Domperidona
golesc mai rapid stomacul şi întăresc sfincterul esofagian
inferior.
SINDROM ZOLLINGER-
ELLISON (GASTRINOM)

Cauze

Simptome
Este cauzat de o tumoră secretantă de
gastrină (gastrinom) cu localizare pancreatică
sau gastroduodenală. Tumorile observate în
Diagnostic sindromul Zollinger-Ellison sunt uneori
canceroase și se pot răspândi în alte zone ale
corpului. Gastrina secretată in exces este
responsabilă de producerea unei cantităţi
enorme de suc gastric ce va duce la
Tratament proliferarea celulelor gastrice şi hipertrofierea
mucoasei gastrice.
Cauze

Cauzele Sindromului Zollinger-Ellison nu sunt

complet cunoscute.

Acesta poate apărea sporadic (75% din

cazuri) sau ca parte a unui sindrom familial
autozomal dominant (25% din cazuri), ce poartă
numele de neoplazie endocrină multiplă de tip
1 (NEM1).

Gena NEM1 este responsabilă de reglarea

producției unei proteine (menină) care are rol în
încetinirea dezvoltării tumorale.
 Simptome

Manifestările clinice ale sindromului Zollinger-Ellison includ

senzație de arsură epigastrică, greață, vărsături, diaree,
hemoragii digestive superioare ( hematemeză) sau inferioare
(hematochezie), fatigabilitate, scădere ponderală.
 Diagnostic

Teste imagistice:
Cuantificarea computer tomograf
secreției acide pentru localizarea
gastrice bazale Ca seric. tumorilor primare și
și maximale a metastazelor.
neprovocate.
Măsurarea Endoscopia
Teste de secreției de digestivă
superioară:
provocare ale gastrină. evidențiază ulcerele
secreției acide. duodenale și
hipertrofia
mucoasei gastrice.
 Tratament

● Inhibitori ai pompei de protoni - inhibă enzimatic pompa

H/K/ATP din celulele parietale gastrice: Omeprazol,
Lansoprazole.
● Antihistaminice H2 - inhibă secreția de histamină:
cimetidina, famotidina, ranitidina.
● Protectori ai mucoasei gastrice – substanțe care
împreună cu Al, Mg, Ca, formează o barieră fizică la
suprafața mucoasei: sucralfat de Al, carbonat de Ca,
subsalicilat de Bi.
Intervenția chirurgicală constă în rezecția tumorilor
secretoare.
Gastrita vs.
Gastroenterita:
Care este diferența?
Gastroenterita: inflamația (iritarea)
stomacului și a intestinelor, provocată de o
infecție.
Gastrita: inflamația țesutului care
căptușește interiorul stomacului (mucoasa
stomacului) determinate de diverși factori care
se pot asocia sau nu unei infecții.
 Recomandare!

Dormiţi pe partea stângă!

SEI este localizat pe partea stângă a
stomacului şi dacă sfincterul esofagian este slăbit
există posibilitatea de nu se închide.

Dacă dormiţi pe partea dreaptă, acidul poate

să se scurgă din stomac în esofag determinând
apariţia durerii şi eroziunilor la nivelul esofagului.
 Bibliografie:
1. Tratat de Fiziologie a Omului ( Ediția a 11-a ) – Arthur C. Guyton, John E. Hall
2. Fiziologie Medicală – Walter F. Boron, Leon G. Zăgrean, Emile L. Boulpaep
3.
http://pathophysiology.umft.ro/data/media/ro/program/mg/curs_05_fiziopatologia-aparatului-dig
estiv_1.pdf
4.
https://www.hosptm.ro/files/gastroenterologie/cursuri/Bazele%20Medicinei%20Interne%20-%2
0IV.%20Bolile%20aparatului%20digestiv.pdf