MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA DE INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN ELECTRONICA ŞI
TELECOMUNICATŢII
CATEDRA TELECOMUNICAŢII

Dare de seamă
La lucrarea de laborator №1

la disciplina ”Protecția Informației”

Tema: Identificarea Biometrica

A efectuat
st.gr.TLC-101 Ciugurean Ștefan

A verificat Ciobanu M.
Conf.dr.
 Chişinău 2014
Consideratii generale

Dezvoltarea si perfectionarea sistemelor de colectare si prelucrare a informatiei au

dus la modernizarea sistemelor de acces. Astfel, în ultimul timp, sistemele de securitate
bazate pe tehnologii biometrice se prezinta ca o alternativa viabila, cu un cost redus, la
sistemele bazate pe cartele magnetice, coduri de bare sau parole. Se poate spune ca noile
sisteme au dus la definirea unei alte clase de securitate, superioara fata de cea asigurata
de sistemele traditionale.
Pentru a avea acces într -o incinta protejata la informatii sensibile, o persoana se
poate identifica prin trei metode:
printr-un obiect pe care-l detine (cheie, cartela);
prin cunostinte secrete (parole, PIN-uri);
prin trasaturi anatomice (ADN, amprente digitale, fata, iris, voce etc.).

Tehnica de acces prin analiza trasaturilor anatomice se numeste biometrie.

În momentul de fata, tehnologiile biometrice au la baza identificatori fiziologici
(amprenta digitala, geometria palmelor, structura retinei, configuratia ADN) si
identificatori comportamentali (timbrul vocal, dinamica scrisului, dinamica apasarii
tastelor) ce permit recunoasterea absoluta a unei persoane.
Utilizarea biometriei pentru identificarea si autentificarea subiectilor umani a
început sa ofere câteva avantaje unice fata de metodele traditionale. Numai autentificarea
biometrica se bazeaza pe identificarea unei anumite parti intrinseci a fiintei umane.
Sistemele bazate pe cartele magnetice, coduri de bare sau chei fizice pot fi pierdute,
furate sau multiplicate.
Parolele pot fi uitate, sparte sau observate intentionat sau neintentionat de o alta
persoana.
Uitarea parolelor sau pierderea „smartcardurilor” înseamna o pierdere de timp
pretios pentru administratorii de retea si utilizatori.

Trasaturile anatomice nu pot fi copiate usor si nici pierdute. Biometria poate fi

integrata în orice aplicatie care necesita securitate, accesul controlului, identificarea si
verificarea utilizatorilor. Securitatea oferita de biometrie poate fi asistata de chei, parole,
coduri PIN, astfel încât validarea accesului depinde de însasi persoana care o cere, nu de
ceea ce stie, sau ceea ce are, ci de ceea ce este.
De retinut ca resursele securitatii biometrice se bazeaza pe persoana care le
utilizeaza, eliminând efectiv riscul care era asociat vechii tehnologii, în acelasi timp
oferind un nivel mult mai înalt de securitate care convine atât utilizatorilor cât si
administratorilor de sistem.
 Introducere

In momentul de fata, tehnologiile biometrice au la baza identificatori fiziologici

(amprenta digitala, geometria palmelor, structura retinei, configuratia ADN) si
identificatori comportamentali (timbrul vocal, dinamica scrisului, dinamica apasarii
tastelor) ce permit identificarea
absoluta a unei persoane.

Fig.1.1 Biometria fiziolocica si comportamentala

În sistemele de acces bazate pe analiza amprentei digitale, procesul de formare a imaginii

se bazeaza pe holografia digitala si utilizeaza un scanner electro-optic performant sau
capacitiv care citeste amprenta în mod tridimensional si creeaza un sablon electronic unic
ce poate fi memorat într-o memorie statica, dinamica sau pe suport magnetic. Ulterior,
sablonul poate fi comparat cu o imagine noua, reala a unei amprente digitale, pentru
stabilirea identitatii unei persoane.
Sistemele biometrice sunt deja larg utilizate, printre principalii beneficiari aflandu-se
PENTAGON - Crisis Command Center (SUA), White House -Washington (SUA), U.S.
Navy (SUA), Bank of England (Anglia), Siemens AG (Germania ), centrala nucleara de
la Brunsbuttel (Germania), aeroportul din Frankfurt (Germania), Armaguard (Australia ),
Bosch (Hungary), Login (Hungary) etc.
Proiectate ca o unitate independenta care poate memora si verifica amprentele digitale ale
utilizatorilor, sistemele biometrice pastreaza lista evenimentelor din sistem si se poate
interconecta cu alte unitati de acelasi tip, în cadrul unei retele tip multi-punct (cladiri
inteligente), care pot contine pe langa aceste sisteme biometrice si camere de luat vederi,
senzori de miscare, de fum, de alarma.

Notiuni de biometrie
Utilizarea biometriei pentru identificarea si autentificarea subiectilor umani a început sa
ofere cateva avantaje unice fata de metodele traditionale. Numai autentificarea biometrica
se bazeaza pe identificarea unei anumite parti intrinseci a fiintei umane. Sistemele bazate
pe cartele magnetice, coduri de bare sau chei fizice pot fi pierdute, furate sau
multiplicate. Parolele pot fi uitate, sparte sau observate intentionat sau neintentionat de o
alta persoana. Uitarea parolelor sau pierderea "smart - cardurilor" înseamna o pierdere de
timp pretios pentru administratorii de retea si utilizatori.
Biometria poate fi integrata in orice aplicatie care necesita securitate, accesul controlului,
identificarea si verificarea utilizatorilor. Securitatea oferita de biometrie poate fi asistata
de chei, parole, coduri PIN, astfel încat validarea accesului depinde de însasi persoana
care o cere, nu de ceea ce stie, sau ceea ce are, ci de ceea ce este.
De retinut ca resursele securitatii biometrice se bazeaza pe persoana care le utilizeaza,
eliminand efectiv riscul care era asociat vechii tehnologii, in acelasi timp oferind un nivel
mult mai înalt de securitate care convine atat utilizatorilor cat si administratorilor de
sistem.

Tipuri de biometrie
1. Fingerprint/Finger length – amprenta digitala. Sistemul
este bazat pe un senzor optic sau capacitiv, care transmite
imaginea captata catre microcontroler sau catre PC în functie
de sistemul în care este implementat.

2. Hand geometry/Hand&Finger – geometria mâinii. Un senzor

optic scaneaza întreaga palma a utilizatorului. În acest scop mâna trebuie
introdusa într-un dispozitiv mecanic dotat cu senzori de proximitate.

3. Iris/Retina Recognition - iris/retina. Si aici un senzor optic

scaneaza irisul sau retina înregistrând imaginea obtinuta într-o
memorie dinamica sau statica.

4. Facial image Recognition/Facial thermo gram - imaginea

faciala. Scanarea se face cu senzori optici sau de
temperatura. Imaginea captata este geometrizata 3D si
retinuta.
 5. Voice/Speaker - voce. Se face analiza spectrala a vocii utilizatorului, iar daca
spectrul de frecventa este identic cu cel memorat, accesul este permis.

6. Signature - semnatura digitalizata. Aceasta poate fi memorata pe o cartela si

comparata cu semnatura executata de utilizator înaintea accesului.

7. Keystroke - presiunea si ritmul apasarii tastelor.

Cea mai sigura metoda o reprezinta extragerea de AND si analiza acestuia,dar fiind si cea
mai costisitoare metoda nu este cea mai elocventa.Astfel amprenta digitala a degetului
ramane cea mai plauzibila metoda biometrica .

Sistem de recunoastere a amprentei

Amprentele au fost una dintre cele mai vechi metode folosite pentru identificarea
persoanelor care au comis o infracțiune gravă. În 1890, Sir Edward Henry a petrecut
mulți ani descriind amprentele digitale de la mai multe persoane și a descoperit că există
4 moduri principale de clasificare a modelelor de amprente digitale - arc, bucla, spirala si
compusă.

Fig.1.2 Modurile principale de clasificare a modelelor de amprente digitale

 Aceste puncte caracteristice extrase din imaginea amprentei sunt extrem de dese,
ceea ce explica de ce amprenta este cel mai des utilizata in identificarea umana. Exista
cam 70 de puncte masurabile unice pentru fiecare amprenta, iar fiecare punct are 7
caracteristici unice - mai mult decat necesar pentru a stabili identitatea. Daca am dori o
securitate maxima si am scana cele 10 degete ale mainilor am obtine 4900 de puncte
independente pentru o singura persoana, ceea ce este mai mult decat necesar.
Exista doua tehnologii importante utilizate pentru senzorii de amprenta digitala: optica si
capacitiva. Senzorii optici necesita o sursa de lumina care este refractata printr-o prisma.
Degetul este plasat pe o suprafata denumita "platen" (placuta). Sursa lumineaza amprenta
degetului, iar imaginea este capturata. La senzorii capacitivi nu mai este necesar
dispozitivul optic. Aici degetul se plaseaza pe chip, iar "suisurile" si "vaile" amprentei
creeaza capacitati diferite intre piele si chip. Acesta captureaza imaginea amprentei
masurand tensiunea acestor capacitati. Senzorii capacitivi trebuie sa aiba o suprafata
similara cu cea a degetului, ceea ce duce la o suprafata relativ mare care ridica costurile
senzorului. Anumite firme pentru a reduce costul senzorului micsoreaza suprafata
capacitiva, astfel încat utilizatorul trebuie sa-si pozitioneze foarte precis degetul pe
suprafata pentru a se putea obtine o captura optima. Aceste cerinte pentru o buna
pozitionare a amprentei fac senzorul mai greu de utilizat in instalatiile neîngrijite. O alta
problema pentru chipurile mai înguste este ca datele utilizate la verificarea amprentei sunt
mai putine decat la cele cu suprafata mai mare, facand sistemul de securitate sa fie mai
putin robust per ansamblu. Senzorii capacitivi sunt de asemenea susceptibili la zgomot,
inclusiv zgomotul de 50 Hz de la retea cules de utilizator, precum si zgomotul intern al
senzorului. Descarcarea electrostatica, sarea de la transpiratie pot perturba captura
imaginii de la senzor. Anumiti senzorii capacitivi au de asemenea dificultati la citirea
degetelor uscate.
Motivele pentru care tehnicile de amprente digitale au devenit atât de util în
identificarea sunt legate de faptul că nu există două persoane care ar avea aceleași
amprente. Chiar și în cazul gemenilor identici, atunci când doi indivizi au exact același
ADN, amprentele digitale ale acestora sunt diferite. Acest lucru se datorează faptului că,
deși modelele aceeași bază genetică, ele sunt, de asemenea afectate de condițiile de
mediu în care se dezvolta. Odată ce modelul amprentei a fost format el rămâne același pe
tot parcursul vieții.
Alt motiv cheie care a dezvoltat tehnici de amprente este faptul că pielea umană
secretă pe suprafața sa uleiurile, în mod constant, în scopul de a menține natura pielii
subtilă și flexibilă. Aceste uleiuri, deși transparente, sunt lăsate de persoană ori de cîte ori
aceasta atinge o suprafață. Amprentele lăsate se numesc amprentele digitale latente. Ele
nu sunt, în general, vizibile cu ochiul liber, excepția cazului cînd sunt lăsate pe o
suprafața ca sticla. Astăzi, dispozitivele de detectare a amprentelor digitale sunt una din
cele mai populare forme de securitate biometrică utilizate, cu o varietate de sisteme de pe
piața. Deja sunt depășite de mult timp scanerele de amprente de dimensiuni uriașe și
voluminoase; acum un dispozitiv de scanare de amprente poate fi suficient de mic pentru
a fi încorporate într-un laptop de securitate.

Fig.2. Dispozitiv de detectare a amprentelor digitale

Avantajele amprentei digitale:

• amprentele sunt unice si ele sunt destul de complexe pentru a asigura o imagine clara
pentru verificarea identificarii;
• daca se doreste cresterea nivelului de securitate, se pot înregistra doua, trei sau chiar
pana la zece amprente. Fiecare amprenta are caracteristici unice;
• scanarea unei amprente este rapida, sub o secunda, deci convine utilizatorilor;
• utilizatorul trebuie sa interactioneze cu scanerul, plasandu-si degetul pe el pentru a
obtine o citire biometrica. Interactiunea directa dintre utilizator si senzor este cea mai
exacta cale de a obtine o citire biometrica si este unul dintre motivele principale pentru
care scanarea amprentei a castigat piata securitatii;
• senzorul capacitiv poate fi usor miniaturizat si poate fi produs pe scara larga, reducand
foarte mult costurile.
Geometria mâinii
Recunoașterea mâinii este o caracteristică biometrică și a fost disponibilă de acum
douăzeci și cinci de ani. Pentru a realiza autentificarea personală, sistemul poate măsura
caracteristicile fizice ale degetelor sau a mâinilor. Acestea includ lungimea, lățimea,
grosimea și suprafața mîinii.
 Fig.3. Geometria mîinii

Sistemele de studiere a geometriei mâinii folosesc o cameră optică pentru a captura

până la 90 sau mai multe puncte cheie de pe palma și de părțile laterale ale mâinii,
inclusiv lățimea degetelor, înălțimea și lungimea; distantele dintre articulații etc. Mai
multe măsurări oferă fiabilitate și ușurință în utilizare și face acest sistem biometric
potrivit pentru organizațiile mari, cu volume mari.
Geometria mâinii este una dintre caracteristicile biometrice cele mai fiabile,
deoarece forma si dimensiunea mâinilor noastre au un caracter distinctiv și rămân relativ
stabile în timp.
Dispozitivele de citire a geometriei mâinii pot funcționa la temperaturi extreme și
nu sunt afectate de mîini murdare. Dispozitivele date sunt capabile să reziste la schimbări
mari de temperatură și pot funcționa chiar și în medii cu mult praf. Ele sunt frecvent
utilizate pentru controlul accesului cu anumite facilități.
Beneficiile majore ale sistemelor de geometrie a mîinii sunt - rapidatea , caracterul
non-intruziv și exactitatea într-o gamă largă de condiții de muncă și de culori ale pielii.
Dispozitivele de studiere a geometriei mâinii sunt mai mari ca dimensiune decât
cititorii de amprente și sunt utilizate în special pentru controlul accesului fizic, pentru
înregistrarea timpului de muncă și a frecvenței.

Terminalele biometrice de studiere a geometriei mâinilor

Terminalele de HandPunch și HandKey folosesc o cameră digitală 3D care citește
cca 30 000 de puncte a mîinii individuale în mai puțin de o secundă. Petele, bijuterii și
unghiile artificiale nu afectează sistemul.
Terminalele HandPunch și HandKey au baterie de rezervă și o capacitate mare de
memorie pentru a stoca șabloane și tranzacțiile în caz ca sistemul nu funcționează,
asigurându-se astfel integritatea datelor pentru prelucrarea corectă a procesului de
achitare.

Fig.4. Terminalele biometrice HandPunch și HandKey

 Iris/Retina Recognition
Retina este o structură subțire, circulară în ochi. Retina este responsabilă pentru
controlul diametrului și mărimii globului ocular și cantității de lumina care ajunge la
globul ocular. Culoarea ochiului se datorează retinei.
Atunci când lumina cade pe suprafața ochiului, mușchii atașat retinei extind sau contractă
deschizătura de la centrul retinei. Acest lucru este cunoscut sub numele de pupilă.
Lărgind pupila, mai multa lumină poate nimeri pe ochi.
Recunoașterea retinei este una dintre metodele de identificare biometrică și
autentificarea, care folosește tehnologia de recunoaștere cu ajutorul unor imagini de înaltă
rezoluție ale retinei ochiului a anumitei persoane. Recunoașterea retinei este absolut
diferită decât tehnologia de scanare a retinei. Recunoașterea retinei include o camera în
infraroșu care reduce reflexia din corneea convexă și dă imagini detaliate a structurii
complexe a retinei. Apoi, aceste imagini sunt convertite în șabloane digitale și oferă o
reprezentare matematică a retinei. Această tehnologie oferă identificarea perfectă a unui
individ. Persoana ce poartă ochelari sau lentile de contact poate fi, de asemenea,
identificate prin recunoașterea retinei. Din cauza vitezei sale înalte,recunoașterea retinei
este o tehnologie unică de recunoaștere biometrică, perfectă pentru una sau mai multe
identificări.

Fig.5. Recunoașterea retinei

 Imaginea facială
Tehnologia de recunoaștere a feței a fost perfecționată pe parcursul a mai mulți ani.
Acum, tehnologie de recunoaștere a feței este una din cele mai bune dintre toate
tehnologiei disponibile în cazul în care nu este necesară o bază de date pentru
identificare. Tehnologia de imagine a feței a fost creată pentru recunoaște persoanei în
condiții sigure, indiferent de variațiile care apar pe fetele umane. Tehnologia de
recunoaștere a feței conține poziția, mimica, variația de îmbătrânire precum și variațiile
provenind dintr-un nou stil de păr, ochelari sau modificări temporare de iluminat.
Independența nu poate fi 100%, în funcție de natura datelor biometrice, însă
algoritmii creați si optimizați în decurs de o lungă perioadă au condus la rezultate foarte
bune de verificare și identificare. Performanță, acuratețe și fiabilitate a motorului de
recunoaștere, este cheia pentru calitatea sistemelor de recunoaștere a feței.

Fig.6. Recunoașterea facială de către scanerele 2D

Recunoașterea vocii
Recunoașterea vocii este o spectrograma. O spectrogramă este un grafic care
prezintă frecvențele sunetului pe axa verticală și timpul pe axa orizontală. Diferite voci
creează forme diferite pe grafic.
Spectrogramele folosesc de asemenea culori sau nuanțe de gri pentru a reprezenta
calitățile acustice ale sunetului.
 Fig.7. Forma unei spectrograme
Toate vocile noastre sunt unice (inclusiv la gemeni) și nu pot fi exact dublate.
Discursul este alcătuit din două componente. O componentă fiziologică (tractul vocal) și
o componentă comportamentală (accentul).
Unele companii folosesc recunoașterea vocii, astfel încât oamenii să poată avea
acces la informații fără a fi prezente fizic, ca într-un apel telefonic. Din păcate, oamenii
pot trece peste acest sistem folosind o voce preînregistrata de la o persoană autorizată.
Asta e motivul pentru care unele sisteme utilizează mai multe parole, alese în mod
aleatoriu sau folosesc spectrogramele generale, în loc de spectrograme de cuvinte
specifice.

Semnătura digitalizata
O semnătură digitală este echivalentă cu o semnătură tradițională, în multe privințe,
doar că în cazul în care semnătura digitală este pusă în aplicare este mult mai dificil de a
o falsifica decît pe cea tradițională.
Schemele semnăturii digitală se bazează pe criptografie și trebuie puse în aplicare în
mod corespunzător pentru a fi eficiente. Semnăturile digitale pot fi folosite pentru poștă
electronică, contracte, sau orice mesaj trimis prin intermediul altui protocol criptografic.

Fig.8. Semnătura digitală

 Fiecare semnătură are o cheie secretă. Această cheie secreta este utilizat pentru a
valida semnătura, dacă întradevăr a fost trimisă de utilizatorul pe care-l presupune că a
trimis-o. Multe aplicații pot aprecia importanța nivelului înalt de confidențialitate în
autenticitatea expeditorului, de la aplicațiile guvernamentale până la instituțiile
financiare.

Keystroke - presiunea si ritmul apăsării tastelor

Un alt proces pentru securitatea calculatorului folosește dinamica keystroke.
Aceasta e posibilitatea de a spori securitatea unui computer prin utilizarea unui algoritm
special, care atunci când este utilizat suplimentar cu parola de securitate, verifică dacă
butoanele tastaturii au fost presate în modul preînregistrat și unic al utilizatorului de a
tasta, care dispune de parolă particulară. Autentificarea acestui mod de tastare poate fi
foarte dificilă.
Autentificarea biometrică prin apăsarea de taste nu necesită un echipament
hardware costisitor. Acesta practic include un algoritm, care poate fi pusă în aplicare și
executat pe orice computer.

Fig.8. Autentificarea biometrică prin apăsarea de taste

 Dispozitivul de scanare a amprientei

Fig.9 Lonestar LS-838

Dispozitivul Lonestar LS-838 este format din două părți: amprenta cu terminalul EM card
de proximitate și de amprenta timp cu software de management. Terminalul este de tip
stand-alone și EM card de 2 în 1, amprentarea sau scanarea se înregistreaza de zi cu zi
sosirea angajatului și orele lui de plecare. Software-ul este proiectat pentru a citi jurnalul
de prezență a terminalului, pentru a calcula orele lucrate, și pentru a genera diferite tipuri
de rapoarte statistice. În teorie, software-ul nu stabilește o limită a numărului de
utilizatori. Aparatul retine mai mult de 1.000 de angajați. software-ul aparatului LoneStar
LS-838 este cel mai simplu de utilizat în piață la timp.

Caracteristicile software-ului:

 Data de salarizare calculate a angajatilor

 Asigurarea politicii salariale coerente
 Monitorizarea participarea angajatilor
 Calcularea și mentinerea orelor suplimentare
 Urmareste vacanta și timp de lipsa
 Programeaza ora angajatului
 Rrotunjirea automata de timp
 Recupera rapida a datelor istorice
 Imprima date de salarizare
 Proprietatile Lonestar LS-838

Unghiul de plasare a degetului ±45 o

Rata de respingere < 0.01%

Rata de acces gresit < 0.0001%

Timpul de indentificare < 1s

Modul de indentificare 1:N / 1:1

Modul de operare Stand-alone

Modul de verificare Amprenta

Capacitatea amprentelor 3,000

Capacitatea utilizatorilor 1,000

Capacitatea tranzactiilor 50,000

Communicatie USB /TCP/IP

USB Flash Drive Da

Interfata de acces Access Control / Wiegand

Nume printat Da

Sunet incorporat Da

Alimentare DC5V

Protectie ESD < 15kv

Concluzie:
Sistemele de identificare bazate pe biometrie sunt blocuri importante în simplificarea
interactiunii cu multimea de sisteme digitale si dispozitive care continua să creasca. Sunt
foarte importante în sisteme de utilizare cardurilor electronice a unei bănci , vînzări
on-line, făra de care acestea nu ar putea prospera. Acesta este motivul prin care lideri ai
industriei de calculatoare, au spus ca industria biometrica este cea mai importanta
industrie atat în prezent, cît și în viitor . Aceste sisteme de identificare au dezvoltare nu
numai în industriei electronice și în multe alte domenii de bază ai statului , care au ușurat
lucrul angajaților și au dat o precizie de identificare cît mai precisă , mai ales la
descoperirea unei infracțiuni pe urme fierbinți în baza oricărei urmei lasate la fața locului.
Bibliografie:
1. http://science.howstuffworks.com/fingerprinting1.htm
2. http://www.accesscontrolsystem.in/Biometric/HandKey-II.html
3. http://www.ibeta.com/our-services/biometrics/
4. http://www.findbiometrics.com/signature-keystroke/
5. Hal Tipton and Micki Krause, Handbook of Information Security Management,
Publisher: CRC Press LLC, 1998
6. Simon Liu and Mark Silverman, A practical Guide to Biometric Security
Tehnology, electronic edition, http://www.findbiometrics.com, 2002.

7. Yanping Ma, et al., On the Use of Historical Control Information for Trend Test
in Carcinogenesis, Biometrics, Vol 58,No 4, pp 917-927

8. http://www.biometricaccess.com