ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE, BUCURETI

ACCESUL PRIN BIOMETRIE.

TEHNICI BIOMETRICE

Mihaela Matei
An: I
Master Bancas

Cuprins:
1. Biometria: concept, consideraii generale, scurt istoric
2. Forme ale biometriei
3. Identificare versus verificare
4. Avantajele biometriei
5. Dezavantajele biometriei
6. Riscurile biometriei
7. Bibliografie.

1.

Biometria: concept, consideraii generale, scurt istoric

Conform DEX, biometria este o tehnic a msurtorilor efectuate asupra unor fiine vii i interpretarea
rezultatelor obinute1.
Aadar, n sens tiinific, , biometria presupune metode automate de recunoatere a individului, bazate
pe caracteristici fizice sau comportamentale. Printre acestea se numr amprentele, scanarea retinei i
a irisului, geometria minii i a degetului, recunoaterea caracteristicilor vocale i recunoaterea
facial. Tehnologiile biometrice au devenit soluiile preferate ale unei arii extinse de aplicaii, n
special n domeniul identificrii i verificrii personalului.
Putem afirma, istoric vorbind, c biometria exist nc din cele mai vechi timpuri:
ntr-o peter veche de cel puin 31 000 de ani au fost descoperii perei decorai cu picture
considerate a fi opera oamenilor preistorici care au trit acolo. n jurul acestor picturi sunt numeroase
urme de mini, despre care se crede c aveau rolul unor semnturi imposibil de falsificat de artitii din
acea vreme.
Exist, de asemenea, dovezi c amprentele digitale erau utilizate n calitate de sigiliu personal, nc
nainte de anul 500 .ch. Tranzaciile comercianilor babilonieni sunt nregistrate pe tblie de lut, care
includ impresiuni digitale.
n istoria timpurie a Egiptului, comercianii erau identificai dup trsturile fizice, pentru a se face
distincia ntre cei cu o bun reputaie i tranzacii de succes, i cei nou aprui pe pia.
Din punct de vedere religios, biometria a iscat adevrate controverse. Propunerea de introducere a
documentelor electronice n ara noastr (cardurile de sntate) a provocat mitinguri ale cretinilor
ortodoci. Aciunile mpotriva cipurilor s-au declanat n momentul n care s-a aflat faptul c aa
numitele cip-uri au numrul de serie 666, considerat nsemnul fiarei, astfel nct unii preoi i-au
ndemnat enoriaii s nu accepte aceast modalitate de identificare, ntruct reprezint o unealt a
diavolului.
Adevratele sisteme biometrice au nceput s apar n ultima jumtate a secolului XX, n paralel cu
ascensiunea sistemelor computerizate
Primele sisteme biometrice moderne au fost introduse cu scop comercial n anii 70, ai secolului trecut,
la Universitatea din Georgia i mai apoi pe Wall Street n S.U.A. Ele constau n simpla scanare a
minii pentru msurarea lungimii degetelor. Aceste sistem, denumit geometria minii, s-a dezvoltat n
anii urmtori avnd o rat mare de implementare, n special n instituiile n care erau solicitate
dispozitive de mare securitate2.
nlocuind documentele de identitate, cheile sau parolele, tehnicile biometrice, ajut n prevenirea
utilizrii frauduloase a sistemelor bancare, a telefoanelor celulare, a computerelor, automobilelor,
internetului, etc.
1

DEX - Dictionarul explicativ al limbii romane (editia a III-a, 2009, revazuta si adaugita)
Academia Romn.
2
ERIK B.J. - Privire de ansamblu asupra industriei tehnologiei de identificare biometric: o
prezentare fcut la Conferina IBIA: Aprarea spaiului cibernetic 1999.

Biometria este deja ncorporat n soluii de securitate naional, cum ar fi mbuntirea securitii
aeroporturilor, ntrirea granielor, verificarea documentelor de identificare i a vizelor, prevenirea
falsurilor de identitate. Dup data de 11 septembrie prioritatea S.U.A. a fost implementarea unor
tehnici biometrice complexe capabile s conduc la protejarea teritoriului naional, la prentmpinarea
unor noi atacuri teroriste i la capturarea teroritilor.
Se consider c documentele de identitate, cardurile, insignele sau cheile codate aparin unei perioade
trecute, n care aceste msuri erau eficiente, astzi ele fiind mai mult dect insuficiente i depite,
dat fiind tehnica computerizat care permite falsificarea perfect a acestora.
2. Forme ale biometriei
2.1 Metoda de identificare pe baza de amprente
Amprenta degetului este utilizat din secolul XIX la stabilirea identitii. O dat cu dezvoltarea
tehnologiei, oamenii de tiin s-au orientat i ctre acest domeniu. Tehnologia de recunoatere a
amprentei se bazeaz pe analiza imaginii generat de un senzor, care conine puncte caracteristice
alctuite din terminaiile precum i din bifurcaiile de pe deget. Aceste puncte caracteristice, extrase
din imaginea amprentei, sunt extrem de dese, ceea ce explic de ce amprenta este cel mai des utilizat
n identificarea uman. Exist cam 70 de puncte msurabile, unice pentru fiecare amprent, iar fiecare
punct are 7 caracteristici unice. Dac se dorete o securitate maxim i se scaneaz cele 10 degete ale
minilor se obtin 4900 de puncte independente pentru o singur persoan.
De obicei, amprentele sunt utilizate n criminologie, acum acestea fiind utilizate pe scar larg n
materie de securitate comercial. Exist trei modele de baz de clasificare a liniilor papilare , a a cum
se observ n figura de mai jos( bucl, vrtej, arc )

Sursa: Security of biometric Systems, Original Research Article, Procedia Engineering, Volume
100, 2015, Pages 169-176

Pe langa formele de baz ale liniilor papilare , exist i altele utilizate n abordarea dactiloscopic.
Aceste semne sunt numite puncte caracteristice . Ele pot fi n aceast form : de ncepere / ncheie linie
, punct, ochi ,crlig , treceri de pod , furci , linii ntrerupte , suspendare , ncetare , etc. i se pot
observa n imaginea de mai jos:
4

Sursa:Security of biometric Systems,

Original Research Article, Procedia Engineering, Volume 100, 2015, Pages 169-176

2.2.Scanarea formei palmei

Marimea si forma mainii si a degetelor sunt utilizate de un cititor palmar pentru a verifica identitatea
unei persoane. Geometria mainii evalueaza o imagine tridimensionala a celor cinci degete si a unei
parti din palma. A fost tehnologia folosita pentru primul dispozitiv biometric comercial, lansat pe piata

in 1976. Acest tip continua sa fie cel mai raspandit dispozitiv biometric folosit in aplicatiile de control
acces. 3
Datele privind forma palmei i a degetelor (lungime, laime, nalime) se obin prin intermediul unor
imagini video, orizontale sau verticale. Subiectul este direcionat s poziioneze palma pe plac, cu
respectarea delimitrilor dintre degete. Subiectul este invitat s-i retrag palma, iar apoi s o
repoziioneze nc de 2 ori. Citirile efectuate mbrac forma unui cod. Timpul necesar este de sub 2
minute. Dimensiunea fiierului ce rezult este de 9 bii. Scanarea formei palmei este o metoda care
lucreaz numai ca un verificator al identitii.

2.3 Metoda de identificare pe baza vocii

Senzorii audio i de alt natur recepioneaz pn la 7 nivele ale tonurilor nazale, vibraiilor gtului i
laringelui, a presiunii exercitate asupra aerului de ctre voce. Majoritatea sistemelor utilizeaz un
echipament similar cu cel al telefoanelor. Timpul necesar este mai mic de 2 minute. Dimensiunea
fiierului rezultat variaz ntre 1000 i 10000 de bii, n funcie de productor. n prezent, aceste
sisteme opereaz doar ca verificatori ai identitii. Rspunsul auditiv este primit prin receptor. 4 Unele
sisteme includ i un rspuns vizual. Operatiunea dureaza pna la 10-14 secunde. Sunt utilizate diferite
3

Ana M. Bernardos, Jose M. Snchez, Javier I. Portillo, Juan A. Besada, Jos R. Casar, A Contactless Identification
System Based on Hand Shape Features, Procedia Computer Science, Volume 52, 2015, Pages 161-168

Milan Admek, Miroslav Matsek, Petr Neumann, Security of Biometric Systems, Procedia
Engineering, Volume 100, 2015, Pages 169-176

metode, inclusiv masurarea presiunii aerului, care este n crestere atunci cnd se pronunta consoanele
p sau t. Unele sisteme mai sofisticate cer utilizatorului sa pronunte diverse cuvinte, n ordine
arbitrara, dintr-o lista de 10 cuvinte nregistrate. Zgomotul din fundal poate afecta acuratetea
sistemelor.
2.4 Scanarea retinei
Sistemul nregistreaza date cu privire la tipul vaselor de snge din portiunea aflata n spatele globului
ocular, utiliznd o camera video pentru obtinerea imaginii. Subiectul este directionat sa si pozitioneze
ochiul la o distanta de 1-2 inch fata de deschizatura aparatului si sa ramna nemiscat. O lumina
invizibila, de intensitate foarte scazuta, permite citirea informatiilor de pe retina

.
Se tasteaza un cod PIN. Timpul necesar este de sub 2 minute. Imaginea scanata a retinei si informatiile
culese sunt retinute ntr-un fisier de 96 de biti. La verificare, utilizatorul tasteaza PIN-ul. n mod
automat, sistemul obtine date atunci cnd ochiul este pozitionat n fata deschizaturii aparatului si
centrat pe punctul verde. Acceptarea sau neacceptarea este indicata pe ecranul LCD. Verificarea
dureaza aproximativ 1,5 secunde.5 Recunoasterea necesita mai putin de 5 secunde. Sistemul are nevoie
de "un ochi real si de o privire fixa" pentru a strnge informatiile oferite de scanare.
2.5 Scanarea irisului
Irisul (portiunea colorata care nconjoara pupila) are o structura bogata si unica prin linii, puncte, fibre,
filamente, cornee, cute si vase de snge. Imaginile sunt obtinute cu o camera video de 1/3 inch CCD,
care poate realiza 30 imagini/secunda. Subiectul priveste oimagine a ochiului sau, furnizata de un
LCD ce functioneaza ca o oglinda. Sistemul creeaza cteva zone de analiza pe imagine, stabileste
5

Goutam Majumder, Mrinal Kanti Bhowmik, Debotosh Bhatacharjee, Automatic

Eye Detection Using Fast Corner Detector of North East Indian (NEI)
Face Images, Procedia Technology, Volume 10, 2013, Pages 646-653

caracteristicile fiecareia si realizeaza un cod al irisului. Apoi proceseaza 3 imagini, o alege pe cea mai
buna si o salveaza, cu aprobarea operatorului. Fisierului, care contine date personale ale utilizatorului,
i se adauga un cod PIN. Timpul necesar este de sub 2 minute. Codul stabilit pentru iris ocupa 256 biti.
Sistemul poate opera ca un verificator, dar este folosit n principal pentru identificare, ntruct
ndeplineste aceasta functie mult mai repede dect alte sisteme. Utilizatorul apasa pe butonul Start,
nclina aparatul optic conform naltimii sale si priveste imaginea ochiului sau. Daca sistemul e utilizat
pentru verificare, atunci el este legat la un cititor de card-uri sau la o tastatura. Se transmite un mesaj,
pe cale auditiva si vizuala, de identificare sau neidentificare, n aproximativ 2 secund. Timpul total
pentru un utilizator cu experienta este de 2,5 pna la 4 secunde. Drepturile de autor pentru realizarea
sistemelor bazate pe scanarea irisului sunt detinute de IriScan Inc.Metoda de recunoastere a semnaturii
digitalizate. Viteza de scriere, directia si presiunea exercitata asupra instrumentelor de scris sunt
nregistrate prin intermediul unor mici senzori ce se regasesc n interiorul instrumentului descris sau pe
placa de scris. Urmnd indicatiile, subiectul semneaza, utiliznd un instrument de scris sau o placa cu
senzori. Sunt necesare 5 semnaturi. Unele sisteme nregistreaza doar 3. Pentru a prentmpina
reproducerea semnaturii, se efectueaza o convertire n coduri, dupa care se adauga un PIN. Timpul
necesar este de sub 2 minute. Dimensiunea fisierului ocupa aproximativ 1000-1500 biti. Utilizatorul se
identifica prin tastareaunui PIN sau prin cititorul de card-uri. Apoi semneaza utiliznd instrumentul de
scris sau placa de senzori. Mesajul de confirmare sau infirmare se transmite pe cale auditiva si vizuala
dupa aproximativ o secunda. Timpul total este de 5-10 secunde, n functie de timpul necesar pentru a
semna6. Scannerul arhiveaza intr-un sablon 247 de trasaturi ale irisului unei persoane. Cei care propun
aceasta tehnologie cred ca este mai specifica decat luarea amprentei. Sistemul functioneaza si in cazul
folosirii lentilelor de contact si a ochelarilor de vedere, dar nu si in cazul ochelarilor de soare.
Functioneaza prin modul de indentificare sau in combinatie cu numere de identificare sau carduri.
Utilizatorul regleaza unitatea astfel incat ochiul sa-i apara in centrul ariei de captura a imaginii.
Imaginea ajunge la o unitate de procesare prin intermediul unei retele pentru a fi comparata cu codul
imaginii irisului din arhiva. La unitatea de procesare pot fi conectate mai multe usi. In timp ce
tehnologia este destul de precisa, costul ridicat ii limiteaza folosirea in aplicatiile comerciale generale.
3.Identificare versus verificare
In industria biometriei, se face o distinctie clara intre termenii identificare, recunoastere si
verificare. Identificarea si recunoasterea sunt, in esenta, termeni sinonimi si, in ambele procese, o
mostra este prezentata sistemului biometric, care incearca sa determine cui apartine, prin compararea
acesteia cu mostrele din baza de date, in speranta gasirii unei perechi. Acest proces poarta numele de
comparatie unu la mai multe.
Verificarea este o comparatie unu la unu in care sistemul biometric incearca sa verifice identitatea
unui individ. In acest caz, o noua mostra biometrica este capturata si comparata cu modelele anterior
stocate. Daca cele doua modele se potrivesc, sistemul confirma faptul ca individul este cine pretinde a
fi.

Prof.dr. Maria BOLDEA, asist.dr. Costin Radu BOLDEA, Universitatea de Vest din Timisoara,
Identificare biometrica, Revista Informatica Economica, nr. 1(25)/2003.

In concluzie, in timp ce identificarea si recunoasterea presupun gasirea perechii unei mostre intr-o
baza de date, verificarea implica potrivirea mostrei intr-o baza de date, formata dintr-un singur model.
Astfel, in timpul identificarii, sistemul biometric intreaba Cine este individul? si stabileste daca
inregistrarea biometrica exista in baza de date, in timp ce la verificare, sistemul intreaba Este
individul cine pretinde a fi?.

Captar
e
Element
-Fata
e -Vocea
-Ochiul

Morfologi
-Amprente
ce

Captar
e

Tratar
e

Transmiterea
rezultatului

Baza de
date

Compar
are

compararii

Tratar

pina la
aplicare
e

Baza de
date

Fig. Schema de functionare a sistemelor biometrice

4.Avantajele biometriei
n momentul de fa, tehnologiile biometrice au la baz identificatori fiziologici (amprenta digital,
geometria palmelor, structura retinei, configuraia ADN- ului) i identificatori comportamentali
(timbrul vocal, dinamica scrisului, dinamica apsrii tastelor) ce permit recunoaterea absolut a unei
persoane.Utilizarea biometriei pentru identificarea i autentificarea subiecilor umani a nceput s
ofere cteva avantaje unice fa de metodele tradiionale. Numai autentificarea biometric se bazeaz
pe identificarea unei anumite pri intrinseci a fiinei umane. Sistemele bazate pe cartele magnetice,
coduri de bare sau chei fizice pot fi pierdute, furate sau multiplicate. Parolele pot fi uitate, sparte sau
observate intenionat sau neintenionat de o alt persoan.
Uitarea parolelor sau pierderea smartcardurilor nseamn o pierdere de timp preios pentru
administratorii de reea i utilizatori. Trsturile anatomice nu pot fi copiate uor i nici pierdute.
Biometria poate fi integrat n orice aplicaie care necesit securitate, accesul controlului, identificarea
i verificarea utilizatorilor. Securitatea oferit de biometrie poate fi asistat de chei, parole, coduri PIN,
9

astfel nct validarea accesului depinde de nsi persoana care o cere, nu de ceea ce tie, sau ceea ce
are, ci de ceea ce este. De reinut c resursele securitii biometrice se bazeaz pe persoana care le
utilizeaz, eliminnd efectiv riscul care era asociat vechii tehnologii, n acelai timp oferind un nivel
mult mai nalt de securitate care convine att utilizatorilor ct i administratorilor de sistem7.
5.Dezavantajele biometriei
n ciuda faptului c biometria resprezint o modalitate excelent de protecie a securitii
informaionale, ea prezint i anumite dezavantaje.
Metoda de identificare pe baza de amprente: implic posibilitatea clonrii amprentei (metoda
Matsumoto). Clonarea a fost testata pe 11 tipuri de senzori optici i capacitivi pe care a reusit s-i
pcleasc.
Scanarea irisului : Irisul este un organ care ramne, n principiu, neschimbat de la vrsta de 1 an pna
la moarte. Asadar, odata nregistrata, persoana va fi ntotdeauna recunoscuta, exceptnd situatiile n
care sufera de anumite boli ale ochiului sau prezinta rani la nivelul acestuia.
Scanarea retinei : dei tehnologia este privit ca fiind cea mai verosimil biomsurare, ea este totui
destul de costisitoare.
Metoda de identificare pe baza vocii : dei aceast tehnologie este ieftina, ea este mai puin valabil n
cazurile n care se dispune de doar cteva secunde de convorbire nregistrat. Cota de pia a acestui
mod de recunoatere a sczut n ultimul timp n favoarea recunoaterii faciale.8
6.Riscurile biometriei
Caracteristicile biometrice, n principiu, rmn neschimbate pe durata de via a unui individ. Exist,
totui, anumite excepii n care apar modificari ale datelor biometrice, cum ar fi interveniile
chirurgicale, accidentele, sau pur i simplu mbtrnirea. Studii privind conservarea pe termen lung a
datelor biometrice au demonstrat, de exemplu, c amprentele digitale se pot schimba pe msur ce
trece timpul. Fiind afectate de creterea corporal, caracteristicile biometrice nu sunt pe deplin
dezvoltate pn la prima maturitate. Utilizarea amprentelor digitale ale copiilor crete riscul
erorilor( pentru controlul accesului n unele coli, de exemplu). Astfel, n niciun caz, copiii nu trebuie
s fie supui procesului de colectare a datelor biometrice.
Datele biometrice sunt trsturi intrinseci, fizice sau comportamentale, ale corpului i persoanei umane
i, ca atare, se pune ntrebarea dac demnitatea omului nu este afectat de procesul de colectare,
gestionare i stocare a acestor informaii. Unele persoane pot fi incomodate de investigarea trupului lor
i s se mpotriveasc procedurii. Acest lucru se poate datora motivelor religioase, socio-culturale sau
de alt natur cu caracter personal. Demnitatea uman este fundamentul drepturilor omului i, prin
urmare, este inta tuturor posibilelor nclcri ale drepturilor omului.
7

Prof.dr. Maria BOLDEA, asist.dr. Costin Radu BOLDEA, Universitatea de Vest din Timisoara,
Identificare biometric, Revista Informatic Economic, nr. 1(25)/2003.
8
Prep. Giani Grdinaru, Catedra Analiza Statistica si Evaluare, A.S.E. Bucuresti, Semnatura
digitala vs. Biometrie, Revista Informatic Economic , nr. 1 (17)/2001.

10

Tehnologia n domeniu este apt nu numai de colectarea datelor necesare pentru identificare, ci, de
asemenea, de a dezvlui originea rasial a unei persoane, starea medical, sau alte informaii genetice.
Scanarea irisului dezvluie boli pe care nsui individul este posibil s nu le cunoasc. n combina ie
cu tehnologia actual a ADN-ului - care ntr-un sens tehnic nu este considerat ca biometrie, dar se
confrunt cu probleme similare n ceea ce privete viaa privat - exist un risc foarte ridicat de
expunere complet a identitii unei persoane.
La nivel european, libertatea de circulaie este garantat, ntr-o anumit msur, prin articolul 2,
paragraful 1, din Protocolul nr 4 la Convenie, iar articolul 2, alineatul 2, din acelai Protocol prevede
dreptul de a prsi orice ar, inclusiv cea proprie. Mai mult dect att, cetenii statelor membre ale
Uniunii Europene beneficiaz de dreptul de a circula liber i dreptul de edere pe teritoriul unui stat
membru n conformitate cu articolul 21 din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene. Pe msur
ce tehnologia biometric este adesea utilizat n materia controalelor la frontier, ameninarea const
n potenialul refuz de a permite intrarea ntr-un stat membru din motive ilegitime sau din cauza unor
erori de sistem. n cazul n care persoana nu este corect informat cu privire la procedurile utilizate,
aceasta ar putea s nu fie n msur de a remedia situaia.9

Bibliografie
1.

DEX - Dictionarul explicativ al limbii romane (editia a III-a, 2009, revazuta si adaugita)
Academia Romn.

Asociaia pentru Libertatea Romnilor, nclcarea drepturilor omului prin procedurile

biometrice.

11

 CRI
2. ERIK B.J. - Privire de ansamblu asupra industriei tehnologiei de identificare biometric: o
prezentare fcut la Conferina IBIA: Aprarea spaiului cibernetic 1999.
3. Prof.dr. Maria BOLDEA, asist.dr. Costin Radu BOLDEA, Universitatea de Vest din
Timioara, Identificare biometric, Revista Informatic Economic, nr. 1(25)/2003.
4. Prep. Giani Grdinaru, Catedra Analiza Statistica si Evaluare, A.S.E. Bucuresti, Semnatura
digitala vs. Biometrie, Revista Informatic Economic , nr. 1 (17)/2001.
ARTICOLE STIINIFICE-SCIENCE DIRECT
5.
Asociaia pentru Libertatea Romnilor, nclcarea drepturilor omului prin procedurile
biometrice.
6. Milan Admek, Miroslav Matsek, Petr Neumann, Security of Biometric Systems,
Original Research Article, Procedia Engineering, Volume 100, 2015, Pages 169-176
7. Ana M. Bernardos, Jose M. Snchez, Javier I. Portillo, Juan A. Besada, Jos R. Casar, A
Contactless Identification System Based on Hand Shape Features , Original
Research Article, Procedia Computer Science, Volume 52, 2015, Pages 161-168
8. Goutam Majumder, Mrinal Kanti Bhowmik, Debotosh Bhatacharjee, Automatic Eye
Detection Using Fast Corner Detector of North East Indian (NEI) Face
Images, Original Research Article, Procedia Technology, Volume 10, 2013, Pages 646-653

INTERNET

9. www.biometrics.com

12