INTRODUCERE

Informatică Medicală (MI) evoluează rapid. Acesta este axat pe informații biomedicale
(date și cunoștințe, stocarea, transmiterea și prelucrarea, utilizarea de rezolvare a problemelor sau
de luare a deciziilor). MI studiază legile și metodele de producție, depozitare, manipulare și
utilizare a cunoștințelor în domeniul științei și practicii medicale, cu scopul de a extinde
orizonturile cunoștințelor și a capacităților, prevenirea și tratamentul bolilor, protecția și
îmbunătățirea sănătății umane. MI dispune de un sistem de cunoștințe despre procesele de
informare în medicină, asistență medicală și discipline conexe, să justifice și să identifice căile și
mijloacele de organizare și utilizarea rațională a resurselor informaționale în scopul protejării
sănătății publice. În prezent, sunt tot mai mult pentru justificarea teoretică a medicinei, a
favorizat dezvoltarea unor metode teoretice formale, care sunt introduse în practica medicală,
dezvoltarea cunoștințelor medicale a nivelurilor moleculare si genetice1.
Informatica medicală reuneşte toate acele domenii la care calculatorul a pus umărul şi le-
a mărit performanţa. În prezent este greu de găsit un domeniu al medicinei care să nu utilizeze
calculatorul, totuşi în analiza următoare vom trece în revistă doar domeniile principale.
Odată cu apariţia omului pe pământ a apărut şi dorinţa lui de a calcula şi a comunica.
Acţiunile noastre zilnice sunt pline de calcule şi atunci înţelegem de ce omenirea a depus un efort
fantastic în dezvoltarea de instrumente de calcul. Cu toate acestea primul calculator performant a
apărut târziu, abia spre sfârşitul secolului trecut, concretizând cu ajutorul electronicii teoria şi
experienţa acumulată anterior.
Abia când, tot mintea omului, a dezvoltat o nouă tehnologie, în care curentul electric era
fundamental, viteza de calcul a maşinii nu a mai putut fi depăşită. Aşa cum maşina de calcul
electrică înlocuise abacul, calculatorul electronic devenea cea mai rapidă maşină de efectuat
calcule. Suplimentar mai oferea avantajul de a fi programat şi deci de a efectua succesiuni de
calcule precum şi de a lua decizii. Aceste noutăţi l-au instalat repede în fruntea instrumentelor
ajutătoare activităţii omului. Calculatorul electronic este maşinăria care a devenit repede
indispensabilă pentru om. În prezent calculatorul a pus stăpânire pe tot ceea ce înseamnă

1
https://rjs.com.ro/articles/2018.2/RJS_2018_2_Art-01.pdf
informaţie, depăşind cu mult capacitatea umană de memorare, prelucrare, căutare, decizie.
Informatica este astăzi un cuvânt pe buzele tuturor, este un cuvânt pe care îl folosim fără să ne
dorim săl înţelegem, căci îl avem în jurul nostru încă de la naştere. Aproape că nu sesizăm când
apare un nou domeniu de activitate denumit printr-o alăturare a cuvântului informatică la ceva ce
omenirea utiliza demult. Alăturarea aceasta de cuvinte poate fi făcută abia atunci când
calculatorul reuşeşte să facă faţă cerinţelor vechiului domeniu.
Informatica dentară se ocupă, printre altele, cu dezvoltarea de modele, dezvoltarea
sistemelor de aplicații pentru stomatologie, introducerea unor astfel de sisteme de aplicare și
investigarea efectelor acestora asupra îngrijirii dentare.

Ca parte a specializării specifice subiectului, așa cum se întâmplă în general în

informatica medicală, informațiile corecte ar trebui puse la dispoziție la locul potrivit, la
momentul potrivit și într-un mod accelerat. În contextul stomatologiei, suportul din partea
scaunului și sprijinul pentru procesele de lucru ale celor care lucrează în stomatologie sunt de o
importanță deosebită. Acest lucru se aplică diagnosticului medical, terapiei, documentației
medicale, facturării și prevenirii . Acest lucru aduce, de asemenea, o contribuție decisivă la
scopul din ce în ce mai important al asigurării calității.

Conform Dental Informatics Online Community, Dental Informatics s-a dezvoltat într-o
disciplină separată în cadrul informaticii medicale, în special în SUA, în ultimii 40 de ani . De
fapt, există un grup de lucru activ „Informatică dentară” în cadrul Asociației Americane de
Informatică Medicală (AMIA). Informatica dentară este predată parțial ca disciplină în
programele de informatică biomedicală, cum ar fi Universitatea din Pittsburgh.

Grupul de lucru „Informatică dentară” al Asociației Internaționale de Informatică

Medicală este acum listat din nou ca inactiv. Nu există grupuri de lucru privind informatica
dentară în cadrul Societății germane de informatică medicală (GMDS). Grupul de lucru existent
anterior „Informatică aplicată în stomatologie, medicină orală și maxilo-facială” din Societatea
germană de stomatologie, medicină orală și maxilo-facială a fuzionat într-o secțiune de
informatică a societății specializate asociate, Societatea germană pentru stomatologie asistată
de computer DGCZ)2.

2
https://rjs.com.ro/articles/2015.2/RJS_2015_2_Art-02.pdf
 În ansamblu, „Informatica dentară” pare a fi văzută ca făcând parte din informatica
medicală, în special în SUA. O vizibilitate independentă a informaticii dentare în zona de limbă
germană pare să lipsească în acest moment, precum și o traducere adecvată în limba germană.

Utilizarea calculatoarelor în stomatologie aduce o serie de beneficii, atât pentru medici,

cât și pentru pacienți:
•beneficii aduse medicului stomatolog: comunicarea cu pacientul, gestiunea pacienților,
dosarul electronic al pacientului, gestiunea tratamentului, imagistică medicală (achiziție de
imagine, stocare, procesare, vizualizare), robotică (brațe robotice independente), amprentare
facilă, proiectare, IoT (Internet of Things)
•beneficii aduse tehnicianului dentar: gestiunea lucrărilor, asistență în cadrul procesului
de lucru, proiectare (CAD), manufacturare (CAM), bioprintare, imprimante 3D
•beneficii aduse pacientului: comunicarea cu medicul stomatolog, dosarul electronic al
pacientului, previzualizare rezultat al tratamentului, amprentare facilă, aplicații de relaxare

Stomatologia evoluează în permanență pentru a se putea adapta nevoilor pacienților din

ziua de astăzi.
Noile tehnici sunt menite să ofere soluții moderne la problemele dentare tradiționale.
Există o gamă largă de aparaturi de ultimă generație din care medicul stomatolog poate alege în
funcție de cazul clinic și dotările fiecărui cabinet.
 I. PARTEA GENERALĂ

I.1. SCURT ISTORIC AL INFORMATICII DENTARE

Tradiţia informaticii medicale româneşti este mai veche şi mai bogată decât cred mulţi dintre
cei implicaţi azi în extraordinara deschidere a tehnicii de calcul spre domeniile ocrotirii sănătăţii.
Primele lucrări cu caracter medical rulate pe calculator în România au avut caracter de cercetare.
Astfel, începând din 1964 la calculatorul MECIPT-1 al Institutului politehnic din Timişoara s-au
realizat simulări de reţele neuronale de un tip original (Dan Farcaş, publicate în străinătate în
1966-67). Această activitate a fost sprijinită de personalităţi precum Eduard Pamfil, şeful şcolii
de neuro-psihiatrie din Timişoara, Grigore C. Moisil, Victor Săhleanu, Edmond Nicolau,
Constantin Bălăceanu-Stolnici etc., care au rămas şi ulterior apropiaţi de acest domeniu. La
acelaşi calculator s-au simulat şi mai multe modele de diviziune celulară (Zeno Simon, Dan
Farcaş, 1967).

La puţin timp după aceasta au apărut mai multe programe de utilitate clinică: asistarea prin
calculator a diagnosticului pentru 311 boli, realizat în 1970 la spitalul Tractorul din Braşov de
Adrian Restian şi P. Iacob, sistemul MODARD pentru boli gastroduodenale, realizat de un
colectiv de la Arad în 1970 şi prezentat public în 1972, diagnosticul automat al unor afecţiuni pe
baza gesticii şi a mersului, realizat în 1972 de Virgil Enătescu la Satu Mare. Aceste lucrări au
fost urmate de multe altele, la fel de interesante3.

În vederea introducerii informaticii în administraţia şi managementul sanitar, la CEPECA

(Centrul pentru perfecţionarea cadrelor, din subordinea Ministerului Muncii, înfiinţat printr-un
proiect al Biroului Internaţional al Muncii şi finanţat prin Programul Naţiunilor Unite pentru
Dezvoltare), s-a organizat, în perioada 5-10 mai 1969, un curs dedicat directorilor din structura
Ministerului Sănătăţii şi a unor unităţi subordonate. Printre participanţi au fost şi Dr. Dan
Enăchescu şi Dr. Petru Mureşan. În aprilie 1970, Dr. Enăchescu, devenit ministru al sănătăţii, îl
va numi pe Dr. Mureşan director al proaspăt înfiinţatului Centru de Calcul şi Statistică Sanitară

3
https://wikicro.icu/wiki/Health_informatics
(CCSS) al Ministerului Sănătăţii, primul organism naţional dedicat informatizării în sectorul
sanitar, rezultat prin reorganizarea direcţiei de statistică a ministerului.

La început CCSS a folosit calculatorul IBM-360/40 al CEPECA pentru anchete şi statistici.

În februarie 1971 s-a încheiat un contract între Ministerul Sănătăţii (Dr. Petru Mureşan) şi
CEPECA (Dan Farcaş, şef de proiect) având ca obiect componente ale viitorului sistem
informatic de conducere al sănătăţii. Prin acest contract, care a fost reînnoit şi în anii următori,
până în 1977, s-au realizat numeroase aplicaţii. Între ele cea mai importantă lucrare a fost
evidenţa personalului superior medical din România (începută în 1971 şi complet operaţională în
1974). Implementarea ei a impus o serie de schimbări în sistemul de evidenţă existent; s-au
definit: modalitatea de identificare unică a medicilor, printr-un cod numeric de şase cifre care să
fie specificat pe cartea de muncă în momentul primei angajări (codificare valabilă şi azi, utilizată
pe parafa medicilor), modalitatea de distribuire a acestor coduri la judeţe, codificarea unităţilor
sanitare etc. Fişierul personalului medico-sanitar superior (medici, farmacişti, chimişti, fizicieni
etc.), pus la punct la nivelul întregii ţări, conţinea inclusiv traiectoria profesională şi
specializările periodice ale fiecărui specialist, dar mai ales ale fiecărui medic. Aplicaţia producea
state de funcţiuni (posturi ocupate), anuarul medicilor, ca şi numeroase statistici, folosind un
program parametrizat. Aceeaşi aplicaţie putea determina şi necesarul de specialişti sau prioritatea
trimiterii medicilor la forme de instruire periodică pe domenii de specialitate, la nivel de judeţ.
Analiza, proiectarea cât şi programarea au fost coordonate şi realizate bună în parte de Dan
Farcaş, ajutat, din partea CCSS, pentru analiză şi proiectare în principal de Dr. Petru Mureşan şi
Maria Bilegan, iar la programare de Marga Teodorescu şi Maria Bilegan.

Într-un mod asemănător s-au realizat, în cadrul aceloraşi contracte: prelucrările pe calculator
pentru ancheta fertilităţii populaţiei feminine (1970, 1974, Maria Bilegan), evidenţa unităţilor
sanitare (1972, cu Gheorghe Marchiş), evidenţa donatorilor de sânge (1973, Ileana
Paraschivescu), evidenţa bolnavilor de silicoză, urmată de registre naţionale similare pentru alte
boli cronice (1974, Doina Iancu, Ecaterina Scorţan), evidenţa aparaturii medicale (1977,
Gheorghe Marchiş) etc. În toate aceste lucrări, ca şi în altele care au urmat, s-a folosit un
“program general de tabele statistice”, cu grad înalt de parametrizare, elaborat în 1970 de Dan
Farcaş şi perfecţionat în anii următori de Dan Schwartz din CCSS. În perioada 1970-1976, toate
aceste lucrări s-au rulat pe calculatoarele IBM-360/40 şi apoi Felix 256/512 ale CEPECA.
 Din anii 70, informatica medicală din România a beneficiat de secţii proprii la diverse
reuniuni ştiinţifice dedicate informaticii, în primul rând la simpozioanele organizate de ICI, ASE
sau de Centrul de calcul din Cluj. Din acestea din urmă s-au desprins, în 1977, la iniţiativa Dr.
Virgil Enătescu, conferinţele de informatică medicală - MEDINF, primele manifestări ştiinţifice
de anvergură naţională dedicate exclusive domeniului. Cu o periodicitate anuală, conferinţele
MEDINF au avut un caracter itinerant, fiind realizate succesiv la: Satu Mare (1977, 1983, 1992,
1997), Oradea (1978), Călimăneşti (1979), Hunedoara (1980), Baia Mare (1981), Timişoara
(1984, 1993, 2002, 2006, 2012), Cluj-Napoca (1985, 1996), Iaşi (1986, 1994, 2000, 2008), Târgu
Mureş (1987, 2004), Craiova (1988, 2003), Constanţa (1989), Sibiu (1990, 1999, 2007), Braşov
(1991), Bucureşti (1995, 2001, 2014), Arad (1998, 2010), ceea ce a dus, în timp, la o bună
cuprindere a celor interesaţi de pe tot cuprinsul ţării. În perioada 1985-1989, CCSS a organizat în
paralel şi două-trei mese rotunde anual, pe domenii ţintite, de mare interes, ale informaticii
medicale. După 1990 conferinţele MEDINF (denumite din 2006 RO-MEDINF, pentru a le
deosebi pe plan european) au căpătat tot mai mult un caracter internaţional. Un fapt îmbucurător,
după 1990, a fost şi participarea românească, prin tot mai multe lucrări, la marile congrese
internaţionale de profil.

În decembrie 1976, la CCSS s-a instalat un calculator electronic “Felix C-256”, primul aflat
în proprietatea sectorului sanitar. Cu această ocazie s-a renunţat la prelucrările mecanografice,
folosite aici încă din 1948, ca şi la rulările pe calculatoarele CEPECA. Pe lângă preluarea pe noul
sistem a lucrărilor deja menţionate mai sus, în perioada care a urmat, până la sfârşitul anilor
optzeci, calculatorul din CCSS a mai fost utilizat şi pentru numeroase alte lucrări: prognoze,
simulări, evaluări ale eficienţei economice etc, mai ales în sănătate publică, demografie şi
gestiunea resurselor. În aceeaşi perioadă, CCSS a realizat (prin Alexandra Pavel-Dumitriu)
prelucrări de date privind igiena mediului, pentru Institutul de Igienă şi Sănătate Publică (IISP),
calculatorul de la CCSS fiind solicitat şi de alte instituţii din reţeaua sanitară care nu aveau
calculator propriu, dar dispuneau de programatori.

Din 1978 la CCSS, printr-un contract cu Institutul de cercetare în informatică (ICI), a

demarat un proiect pentru Sistemul informatic al ramurii ocrotirii sănătăţii (SIROS), gândit să
aibă trei niveluri: central, judeţean şi al unităţilor sanitare. Din păcate, din lipsă de fonduri, din
întregul proiect s-au realizat doar unele componente ale nivelului central, în primul rând o bază
de date cu indicatori de sănătate şi alta pentru unităţi, personal, aparatură etc. Aceste componente
au preluat aplicaţiile existente în CCSS, au fost operaţionale în anii optzeci şi, cu adaptările pe
noile tipuri de echipamente, sunt operaţionale în parte şi azi.

Printr-un ordin al Ministrului Sănătăţii, în noiembrie 1977, CCSS a fost desemnat “centru de
calcul coordonator, cu atribuţii de organizare, îndrumare şi control ale activităţilor de informatică
în domeniul sanitar” la nivel naţional, între atribuţii fiind menţionat faptul că CCSS “avizează
aplicaţiile de informatică în domeniul sanitar, recomandând măsuri şi soluţii în vederea
introducerii şi generalizării în exploatare a acestora, pentru realizarea de sisteme informatice
unitare”. Această atribuţie afost exercitată în special pe parcursul anilor optzeci, graţie în bună
măsură ambasadorului Dr. Ovidiu Popescu, pe atunci director adjunct al CCSS.

În perioada 1985-1989, prin Ordine ale Ministrului Sănătăţii, CCSS a fost nominalizat pe
primul loc în cadrul programului special privind cercetarea asistată de calculator în ramura
ocrotirii sănătăţii, CCSS asigurând şi secretariatul colectivului de coordonare a acestui program.
În plus, pentru a asigura coerenţa viitorului sistem informatic naţional sanitar, în aceşti ani
proiectele de informatizare în sănătate din România, finanţate din bani publici, nu se puteau
realiza decât cu avizul CCSS. În anii optzeci am asistat, în toată ţara, la o extraordinară
proliferare a aplicaţiilor de informatică de sănătate, comunicate în bună parte la conferinţele
MEDINF. O broşură publicată în acest sens de CCSS în 1984, menţiona circa 300 de lucrări, cu
autorii lor şi locul de aplicare. Această evidenţă a fost, timp de câţiva ani, reactualizată şi
difuzată celor interesaţi. În 1988 a apărut monografia Informatica medicală, sub redacţia
Dr.Ovidiu Popescu (CCSS) şi mai având ca autori pe Virgil Enătescu (Satu Mare), Dan Farcaş
(CCSS), Gheorghe Mihalaş (Timişoara), Octavian Petrescu (Iaşi), Stelian Popa (CCSS). În
această monografie, distinsă cu premiul "Gh.Marinescu" al Academiei Române, a fost inclusă
între altele o listă a aplicaţiilor cunoscute de informatică medicală din România. Numărul acestor
aplicaţii, ca şi domeniile

Informatica medicală este o disciplină tânără, termenul apărând în cursul anilor ’60. În
accepţiunea iniţială informatica medicală cuprindea programele de calculator cu aplicabilitate în
domeniul medical. Progresul tehnic rapid a arătat însă că, pentru aceleaşi aplicaţii, atât
programele cât şi suportul fizic se schimbau; ceea ce rămânea la fel era modul în care era
prelucrată informaţia. Astfel, în accepţiunea actuală, centrul definiţiei s-a mutat de la
„calculator” la informaţie. Coiera [1997] chiar atrage atenţia în acest sens: „Informatica medicală
se ocupă de calculatoare tot atât de mult cât se ocupă cardiologia de stetoscoape”4 .

Tradiţia informaticii medicale româneşti este mai veche şi mai bogată decât cred mulţi dintre
cei implicaţi azi în extraordinara deschidere a tehnicii de calcul spre domeniile ocrotirii sănătăţii.
Am avut şansa să fiu martor la creşterea ei încă de la începuturi, deci pot îndrăzni să-i schiţez o
istorie, desigur perfectibilă, croită în principal din evenimente la care am asistat personal5.

Calculatorul MECIPT-1
Printre primele cercetări de natură medicală, rulate pe un calculator, în România, menţionez
simulările funcţionării reţelelor neuronale, pe care le-am realizat personal pe calculatorul
MECIPT-1 al Institutului Politehnic din Timişoara, lucrări publicate în străinătate începând din
1966. Am primit atunci un ajutor important din partea unor personalităţi precum
Eduard Pamfil, şeful şcolii de neuro-psihiatrie din Timişoara, dar şi de la Grigore C. Moisil,
Victor Săhleanu, Edmond Nicolau, Constantin Bălăceanu-Stolnici etc. Pe acelaşi calculator am
simulat modele de evoluţie a celulei, elaborate de Zeno Simon, cu aplicaţii în oncogeneză,
publicate în străinătate începând din 1967.

Calculatorul IBM 360/40

În mai 1969, la Centrul pentru perfecţionarea cadrelor de conducere (CEPECA) din
subordinea Ministerului Muncii, centru care dispunea de un calculator electronic IBM 360/40, s-
a desfăşurat o acţiune de sensibilizare în informatică a conducerii ocrotirii sănătăţii. Între
participanţi au fost, între alţii, Dan Enăchescu, care urma să devină în scurt timp ministrul
sănătăţii, şi Petru Mureşan, care în aprilie 1970 devine directorul noului Centru de Calcul şi
Statistică Sanitară (CCSS). În februarie 1971 s-a semnat un contract între acest centru şi
CEPECA, având ca obiect componente ale viitorului sistem informatic naţional de conducere în
4
http://www.medinfo.umft.ro/dim/bioinformatica_files/master-poli/cursuri_pdf/bioinf-1.pdf.
5
http://www.marketwatch.ro/articol/3953/O_istorie_a_informaticii__medicale_din_Romania/.
sănătate. Acest contract, de care am răspuns până la încheierea lui în 1977, prevedea activităţi de
analiză, proiectare şi programare, ore de prelucrare pe calculator, ca şi cursuri de programare
pentru personalul CCSS. Prima lucrare realizată şi implementată a fost evidenţa personalului
superior medical din România (medici, farmacişti, chimişti, fizicieni etc.). Aplicaţia a fost
complet operaţională în 1974. S-au mai realizat ulterior, în acelaşi cadru sau numai de către
specialiştii CCSS, lucrări pentru: evidenţa unităţilor sanitare, evidenţa aparaturii medicale,
ancheta fertilităţii, evidenţa donatorilor de sânge, evidenţa bolnavilor de silicoză, registre de
bolnavi cronici (hepatită, cancer etc.) ş.a.

Felix-C256
În 1976 CCSS a fost dotat cu un calculator electronic românesc Felix-C256, pe care au fost
transferate treptat toate lucrările informatice, dar pe care s-au rulat şi numeroase aplicaţii noi, ca
şi pentru alte unităţi, în special cu profil de cercetare medicală. Din noiembrie 1977, CCSS a fost
desemnat “centru de calcul coordonator, cu atribuţii de organizare, îndrumare şi control ale
activităţilor de informatică în domeniul sanitar”, calitate întărită prin acte normative ulterioare,
până în zilele noastre.

Primele programe de diagnostic clinic medical

La începutul anilor ‘70 au apărut în ţară primele încercări privind sisteme de asistare a
diagnosticului, prin calculator. Merită menţionate: programul de diagnostic clinic medical,
pentru 311 boli, realizat în 1970 la spitalul Tractorul din Braşov de Adrian Restian şi P. Iacob,
programul MODARD, pentru boli gastroduodenale, realizat de un colectiv de la Arad în 1970 şi
prezentat public în 1972, diagnosticul automat al unor afecţiuni pe baza gesticii şi a mersului,
realizat în 1972 de Virgil Enătescu la Satu Mare, lucrări urmate de multe altele, tot atât de
interesante.

Evidenţă informatizată
Primele prelucrări statistice ale unor date din foi de observaţie s-au realizat la Institutul de
Ftiziologie, de Gheorghe Bungetzianu şi Dan Plopeanu, în baza unui contract de care am
răspuns, încheiat în mai 1971 cu CEPECA. După 1977 la CCSS s-au dezvoltat aplicaţii pilot de
evidenţă informatizată a foilor de observaţie de spital, la început pentru clinica de ortopedie a
Spitalului de Urgenţă Floreasca, iar din 1983 pentru Spitalul Clinic Fundeni. În 1985, la CCSS s-
a constituit un grup de lucru, din reprezentanţi ai dezvoltatorilor, care au convenit asupra
principiilor de realizare a sistemelor informatice de spital, sintetizate într-o broşură difuzată în
1986. În 1988 un colectiv de la ICI, condus de Alexandru Trică a implementat primul sistem
informatic integrat, bazat pe aceste principii, la spitalul din Borşa (jud. Maramureş), condus de
Daniel Barcan.

Conferinţele naţionale de informatică medicală (MEDINF)

Din anii ’70, informatica medicală a beneficiat de secţii proprii la diverse reuniuni ştiinţifice,
în primul rând la simpozioanele organizate de ICI, ASE sau de Centrul de calcul din Cluj. În
jurul acestor manifestări s-a cristalizat un grup de specialişti care, din iniţiativa lui Virgil
Enătescu, a organizat, începând din 1977, conferinţele naţionale de informatică medicală
MEDINF (denumite şi ROMEDINF, pentru a le deosebi pe plan european). Acestea reunesc de
atunci şi până azi, anual, specialiştii în domeniu, în ultimul timp mai ales cei din mediul
universitar. Conferinţele au avut un caracter itinerant, ţinându-se la: Satu Mare (1977, 1983,
1992, 1997), Oradea (1978), Călimăneşti (1979), Hunedoara (1980), Baia Mare (1981),
Timişoara (1984, 1993, 2002, 2006), Cluj-Napoca (1985, 1996), Iaşi (1986, 1994, 2000), Târgu
Mureş (1987, 2004), Craiova (1988, 2003), Constanţa (1989), Sibiu (1990, 1999, 2007), Braşov
(1991), Bucureşti (1995, 2001), ceea ce a dus, în timp, la o bună cuprindere a celor interesaţi şi a
realizărilor notabile de pe tot cuprinsul ţării. În perioada 1985-1989, CCSS a organizat anual, în
paralel, şi două-trei mese rotunde de informatică medicală, pe domenii de mare interes. După
1990 conferinţele MEDINF au căpătat tot mai mult caracter internaţional.

„Informatica medicală”
Începând din 1984, timp de zece ani, la CCSS a existat o evidenţă, actualizată şi difuzată
periodic, a aplicaţiilor de informatică de sănătate. În monografia Informatica medicală apărută în
1988 (autori Ovidiu Popescu, Virgil Enătescu, Dan Farcaş, Gheorghe Mihalaş, Octavian
Petrescu, Stelian Popa), distinsă în 1991 cu premiul „Gh.Marinescu“ al Academiei Române, a
fost inclusă între altele o listă de 467 aplicaţii de informatică medicală realizate în România.
Repartiţia acestora este edificatoare pentru nivelul atins la acel moment: baze de date, indicatori,
resurse materiale şi umane, statistici, eficienţă, prognoză (120), sănătate publică, epidemiologie,
anchete, noxe (75), registre de bolnavi cronici (16), activităţi profilactice (22), dispensarizare
bolnavi, asistenţă ambulatorie (30), evidenţa pacienţilor din spital (16), laborator, explorări,
investigaţii, imagistică, analiza semnalelor (72), asistarea diagnosticului (35), asistarea
tratamentului (37), monitorizare on-line (5), cercetare medicală (39). Localizarea acestor lucrări,
deşi neuniformă, acoperea aproape toate judeţele din ţară. Din păcate, cele mai multe aplicaţii
erau rezultatul colaborării unor echipe de entuziaşti, lipsite de stabilitate. În plus, nu au existat
mecanisme de valorificare, astfel că practic nici una dintre aceste lucrări nu a fost utilizată şi de
alţii în afara autorilor săi.
UMF Timişoara a fost prima instituţie de învăţământ superior din ţară care a introdus, prin
Gheorghe Mihalaş, disciplina de informatică medicală, încă din anul universitar 1983/1984, la
început sub formă de curs facultativ, exemplu urmat, pe rând, şi de celelalte centre universitare
medicale. Pe lângă aceasta s-au organizat, începând din 1985, şi cursuri de informatică pentru
medici şi asistenţi medicali. Grupul de specialişti închegat în jurul conferinţelor MEDINF a
constituit în 1989 Comisia de informatică medicală a Academiei Române, condusă de Ştefan
Milcu, Valeriu Neştianu şi Ioana Moisil, apoi în 1990 Societatea Română de Informatică
Medicală (preşedinţi: Viorel Moga, apoi Virgil Enătescu, urmat de Gheorghe Mihalaş), iar în
1992 Comisia de informatică a Academiei de Ştiinţe Medicale (preşedinte Dan Farcaş).
Societatea Română de Informatică Medicală a fost admisă în 1993 ca membru al IMIA
(International Medical Informatics Association), iar în 1994 a devenit membru şi al EFMI
(European Federation for Medical Informatics). Între 2006 şi 2008 Gheorghe Mihalaş a fost
preşedintele EFMI. Alte manifestări ştiinţifice de informatică medicală, cu accent pe aspectele
tehnice, a organizat, începând din 1991, şi Societatea Română de Inginerie Clinică şi Medicină
Computerizată, condusă de Constantin Ionescu-Târgovişte şi Simion Prună, iar după 2000 mai
ales trustul de presă IDG. Un fapt îmbucurător după 1990 a fost şi participarea românească, prin
tot mai multe lucrări, la marile congrese internaţionale de profil, ca şi la activităţile de
specialitate ale OMS şi Comisiei Europene. Tezaurul de competenţă şi coerenţă acumulat în toţi
aceşti ani, prin grupul de specialişti în domeniu, se află azi la maturitate, la dispoziţia tuturor
celor interesaţi. Din păcate, mai marii peste destinele informaticii de sănătate de la noi ezită încă
să-l folosească pe deplin6.

6
http://www.medinfo.umft.ro/dim/bioinformatica_files/master-poli/cursuri_pdf/bioinf-1.pdf
 Originea informaticii biomedicale s-a datorat necesității din domeniul medicinei pentru gestionarea
și clasificarea informațiilor de la pacienți, cazuri și tratamente care, înainte de calculatoare, se făceau
manual. Acest lucru a permis medicinii să depășească barierele de comunicare și să transmită noi
cunoștințe, învățături și metode.
Aplicarea computerelor a fost adoptată treptat în domeniul medicinei; mai întâi în domeniile
administrative și mai târziu ca instrument de cercetare. Prima inițiativă de a încorpora utilizarea
computerelor în cercetarea medicală a fost începută în 1961 de către Kaiser Permanente, o organizație
medicală non-profit.
De acum înainte, computerul a devenit un instrument indispensabil pentru cercetare și
diseminarea informațiilor în domeniul medical. Acest lucru a avut ca rezultat mari progrese în medicină,
precum și o reducere a erorilor de diagnostic și un acces mai mare la educație, printre altele.
Incorporarea computerelor în domeniul medical a rezolvat problema gestionării informațiilor, care în
acest domeniu este inaccesibilă.
Marile progrese științifice și tehnologice care au fost experimentate în secolele XX și XXI fac
imposibil creierului uman să gestioneze eficient fluxul mare de informații și acolo intervine computerul.
Cantitatea mare de informații care a fost manipulată în diferite domenii ale medicinei a necesitat
implementarea unei noi metodologii, care odată cu apariția și popularizarea computerelor a început să fie
întrezărită.
Una dintre principalele probleme a fost centrată pe gestionarea informațiilor pacienților care au
fost reflectate pe hârtie în istoricul lor clinic, statisticile cazurilor și rezultatele tratamentelor aplicate.
Gestionarea eficientă a tuturor acestor informații a fost o mare ispravă pentru spitale și a necesitat eforturi
mari din partea personalului, împreună cu o probabilitate mai mare de erori.
A existat o problemă de comunicare, care a împiedicat transmiterea și masificarea noilor
cunoștințe. Asistenta și omul de stat Florence Nightingale, pentru a ataca acest obstacol, a propus în 1873
o nouă metodologie pentru gestionarea informațiilor bazate pe note.
Odată cu ușurința accesului la computere, problemele legate de gestionarea informațiilor clinice
ale pacienților, precum și cele de natură administrativă, au început să fie rezolvate progresiv.
La început, aplicarea computerelor a fost destinată departamentelor administrative ale centrelor
de sănătate și au fost utilizate în organizarea informațiilor despre pacienți.
Includerea tehnologiei în domeniul medical a adus, fără îndoială, mari progrese în sănătate, care
aduce beneficii umanității și constituie o speranță de a descoperi tratamente pentru diferite boli.
În prezent, informatica în medicină are diferite aplicații care optimizează îngrijirea pacienților prin
reducerea timpilor de așteptare și permiterea accesului imediat la dosarele lor medicale.
 De asemenea, reduce posibilitatea erorilor de diagnostic de îndată ce specialistul în sănătate poate
accesa o bază de date cu informații veridice pe baza cărora se pot orienta.
În ceea ce privește informatica biomedicală, cel mai mare domeniu de aplicare este cel al cercetării, care a
permis mari progrese în cercetarea genomică.
Accesul la computere le-a permis oamenilor de știință să aprofundeze investigarea genelor și a
biologiei celulare și moleculare, ceea ce a permis descoperirea tratamentelor și diagnosticarea bolilor care
anterior nu erau cunoscute.
Informatica biomedicală a promovat, de asemenea, progresul în sectorul educațional pentru
formarea medicilor prin software și internet, precum și comunicarea și colaborarea între profesioniștii din
domeniul sănătății pentru a îmbunătăți calitatea vieții.

Există patru categorii principale de aplicații ale informaticii dentare:

• Clinic

• Educațional

• Cercetare

• Administrativ
 II.6 Aplicații din domeniul administrativ

Aplicațiile din domeniul administrativ constau în:

• Gestiunea și programarea pacienților
• Asigurări medicale, interfațarea serviciilor medicale dentare la nivel național
• Rețete electronice
• Comunicații securizate, conectivitate
• Istoricul pacienților
• Alerte, notificări
• Medicină legală

• Gestiunea și programarea pacienților

Aplicaţia de gestiune pacienţi şi consultaţii poate fi configurată pentru orice specializare a
unui cabinet medical individual. Serviciile şi tarifele afişate sunt informative, la fel ca pacienţii şi
consultaţiile introduse. Puteţi adăuga şi şterge alte înregistrări după plac. Periodic baza de date
este restaurată la valorile iniţiale. Datele de acces în aplicație sunt demo-user cu demo-1234.

Facilităţile aplicaţiei de gestiune pacienţi şi consultaţii:

Calendar programări pacienţi;
Evidenţă online pacienţi (istoric, fişe de consultaţie etc.);
Nomenclator servicii şi tarife;
Filtrare dinamică liste;
Selecţie multiplă servicii pentru o consultaţie;
Raport valoric pe utilizator;
Suport tehnic şi funcţional.
Programarea pacienţilor se face introducând câteva date obligatorii ale acestora (nume,
prenume, data naşterii), serviciile solicitate şi data consultaţiei. Restul informaţiilor se pot
completa ulterior. Programările pot fi vizualizate rapid în mod grafic într-un calendar. Listele de
pacienţi şi consultaţii pot fi filtrate dinamic folosind funcţia de căutare.
Formularul de editare pacienţi conţine un validator CNP, iar cel pentru consultaţii este
împărţit în două tab-uri (programare şi investigaţie). Din lista de pacienţi se poate selecta
istoricul consultaţiilor unui pacient. Raportul standard conţine numărul de examinări/pacient şi
valoarea încasărilor din ultimele 30 de zile. Informaţiile din calendar pot fi afişate pe o lună, pe o
săptămână sau pe o zi.
Cei interesaţi pot folosi formularul de suport sau cel din dreapta. Pentru configurarea
aplicaţiei este nevoie de un nomenclator de servicii şi unul de pacienţi (dacă există).
Programul de gestiune cabinet medical poate fi înregistrat pe serverul web propriu printr-
un subdomeniu.

Concurența imensă în piața serviciilor stomatologice se află într-o continuă creștere în

ultima perioadă și asta pentru că numărul cabinetelor medicale este din ce în ce mai mare.
Potrivit datelor, serviciile medicale stomatologice, în România, se ridică la o piață de peste un
miliard de lei. Sunt peste 15000 de cabinete stomatologice. Cu toate acestea, vorbim despre o
piață fragmentată, dar mai ales aflată într-o concurență continuă. Ca să îți faci o imagine mai
bună, doar 20 de clinici stomatologice atrag anual un procentaj de 25% din valoarea totală a
cererii din piață. Cifrele sunt destul de mari și raportul cerere-ofertă demonstrează că o clinică
medicală stomatologică ar putea aduce acele cote de profit de care are nevoie orice antreprenor
pentru a se dezvolta.
Ținând cont de toate cele de mai sus, pentru a rezista într-o nișă precum stomatologia este
necesar sa eficientizezi programările medicale și, implicit, timpul dedicat activitaților productive
fata de cele administrative, dar si de a veni cu un avantaj competitiv prin ușurarea comunicării
dintre cabinet si pacient cu ajutorul aplicației de programări online.
O aplicație de programări online stomatologie ar putea fi secretul pentru a optimiza fluxul
de lucru și pentru a menține întotdeauna un bun contact cu pacienții.

Care sunt avantajele unei aplicații de programări online pentru stomatologie7:

1. Pacienții nu întârzie la programare – iată un prim aspect de care ar fi bine să ții cont
atunci când te gândești să apelezi la o aplicație de programări online stomatologie. Cu ajutorul
unui sistem integrat de reamintire prin SMS, pacienții sunt notificați atunci când se apropie data
programării și astfel vor ajunge la timp în ziua și ora fixată. În acest fel, pe de o parte nu vei mai
pierde pacienți, iar pe de altă parte nu vei mai avea goluri în programul de lucru, ceea ce o sa
insemne mai multe venituri pentru cabinetul tău
7
https://evexiaapp.ro/programari-online-stomatologie-de-ce-solutii-sa-te-folosesti-pentru-a-ti-aduce-pacientii-in-
clinica/
 2. Cunoști istoricul fiecărui pacient – o aplicație de programări medicale stomatologie
păstrează istoricul fiecărui pacient. Vei putea vizualiza toate programările inregistrate, vei putea
adauga informații utile după fiecare evaluare a pacientului și vei putea salva anumite documente
de lucru, astfel încât să cunoști care sunt serviciile de care aceștia au nevoie și pentru care
optează adesea.
3. Preluarea programarilor de la pacienti se va putea face direct in aplicatie fie ca sunteti
la un calculator sau folosiți telefonul mobil. Nu vei mai avea nevoie de cineva care să răspundă
întotdeauna la telefon și astfel să facă programările medicale. Totul se poate face mult mai ușor,
accesând aplicația evexiaapp.ro, programarea online fiind doar la un click distanță. În plus, vei
intra mult mai ușor în posesia datelor cu privire la fluxul de pacienți ce a trecut prin clinica ta,
vei reuși să descarci acele rapoarte necesare activității companiei tale și vei avea acces la modul
de desfășurare al activitatii din cadrul clinicii.
4. Design intuitiv și ușor de accesat de pe orice dispozitiv mobil si tableta – evexiaapp.ro
este o aplicație ce poate fi folosită cu ușurință de orice angajat, având un design intuitiv si fiind
foarte ușor de gestionat. De asemenea, vei beneficia de training și suport, astfel încât tranzitia
către noul proces de programari să fie cât mai ușoară.
Dacă vrei să știi cum funcționează aplicația noastră și în ce măsura poate acoperi ea
nevoile cabinetului tău stomatologic, dă-ne de veste și beneficiezi de un demo gratuit. Îți vom
explica punct cu punct care sunt beneficiile aplicației și, de asemenea, vom detalia punctele de
interes in dezvoltarea afacerii tale
Cu ajutorul unei aplicații de programări online stomatologie vei reuși să te diferențiezi de
competiție, să ai acel plus valoare cu ajutorul căruia să le faci pacienților promisiunea celor mai
bune servicii.

• Asigurări medicale, interfațarea serviciilor medicale dentare la nivel national

„Asigurarile sociale de sanatate - ca institutie a dreptului, reprezinta un ansamblu de
norme juridice prin care se reglementeaza ingrijirea medicala a salariatilor si a altor categorii de
persoane prin intermediul unui pachet de servicii de baza ce cuprinde serviciile medicale,
serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si
alte servicii si produse la care au dreptul asiguratii ce se suporta din fondul national unic de
asigurari sociale de sanatate“
 Potrivit art. 208 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, „asigurarile
sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei, care
asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati.“
a) serviciile medicale sunt acele servicii nominalizate in pachetele de servicii furnizate
de catre persoane fizice si juridice in conditiile prezentului titlu;
b) pachetul de servicii de baza se acorda asiguratilor si cuprinde serviciile medicale,
serviciile de ingrijire a sanatatii, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale si
alte servicii si produse la care au dreptul asiguratii si se suporta din fond in conditiile
contractului-cadru;
c) dispozitivele medicale sunt utilizate pentru corectarea vazului, auzului, pentru
protezarea membrelor, respectiv proteze, orteze, dispozitive de mers necesare in scopul
recuperarii unor deficiente organice sau fiziologice.

Fondul national unic de asigurari sociale este un fond special care se constituie prin
contributia de asigurari de sanatate suportata de asigurati, de persoanele fizice si juridice care
angajeaza personal salariat din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse - donatii,
sponsorizari, dobanzi etc si alte sume din veniturile proprii ale Ministerului Sanatatii Publice .
Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii si
promovarii sanatatii populatiei, actioneaza ca un sistem unitar si sunt obligatorii.

• Rețete electronice
Prescriptia virtuala sau reteta electronica cum ne-am obisnuit deja sa-i spunem demareaza
de pe 2 Iulie 2012. In paralel, reteta pe hartie va mai circula inca sase luni.
Exista multi medici ce nu detin inca softul pentru emiterea prescriptiilor electronice si
nici nu sunt foarte bine instruiti referitor la ce dotari ar trebui sa aiba in cabinet.
Farmaciile “stau” ceva mai bine – marea lor majoritate au softuri de gestiune pe care
lucreaza zi de zi si acum au nevoie doar de un upgrade pentru a opera cu reteta electronica.

Cerinte minime
 Pentru a prescrie retete electronice, medicii au nevoie de un calculator, conexiune la
Internet, o imprimanta laser, softul specific eliberarii prescriptiilor si semnatura digitala.
De cealalta parte, pentru a vinde medicamentele prescrise de catre medici, farmaciile au
nevoie de un calculator, conexiune lnternet, softul specific acceptarii si inrolarii retetelor
electronice si un cititor de coduri de bare cu capabilitati de decodare a codurilor 2D.

Echipamente necesare
In functie de bugetul alocat investitiei va propunem urmatoarele alternative de
echipamente :
Cum arata reteta electronica ?
Va fi scoasa la imprimanta in dublu exemplar, pe o singura foaie A4 folosind o
imprimanta laser. Un exemplar este dat bolnavilor pentru farmacie, cealalta ramane la medic.
ATENTIE : codurile de bare tiparite cu imprimante inkjet sunt foarte greu sau chiar
imposibil de interpretat de cititoare de coduri de bare.
Variantele de rezerva
Medicii care nu au acces la internet vor continua sa scrie retetele pe hartie si vor incarca
ulterior datele in sistemul informatic al CNAS. Acest lucru ar trebui sa se intample pana cel
tarziu in ultima zi a lunii in care s-a facut prescrierea.
Pentru consultul la domiciliu, medicul va printa înainte un numar de retete “în alb”, pe
care se afla înscrise doar datele de identificare ale cabinetului, numele si codul de parafa. Dupa
consultatia propriu-zisa va trece în reteta medicamentele necesare pacientului, obligatoriu cu
litere de tipar. Farmacistul va fi cel care va introduce datele manual în sistem la eliberarea
medicatiei.
Opinie – Doctor Doru Badescu – director CNAS
“Reducerea la jumatate a timpului petrecut la farmacie, cresterea performantei în sistemul
de sanatate, ceea ce va aduce la buget economii de cel putin 10%, sunt avantaje ale prescriptiei
electronice.” “În tarile în care acest sistem a fost introdus, economiile la buget s-au situat între
10% si 20% din valoarea facturilor. Mecanismul retetei electronice ne asigura ca sistemul nu va
mai putea fi folosit decât pentru binele pacientilor, medicilor si farmacistilor. Cei care vor sa faca
medicina de calitate, onest si performant vor fi ajutati de sistemul pe care îl lansam la 2 iulie”8

8
https://www.itgstore.ro/blog/sfaturi/reteta-electronica-sfaturi-si-solutii/
 • Istoricul pacienților

Istoricul medical complet pentru o viziune mai clară asupra starii dumneavoastră de
sănătate9.

Odată cu implementarea Dosarului Electronic de Sănătate, toate datele medicale vor fi

colectate permanent, în deplină siguranță. Urmând procedurile de autentificare, puteți consulta
oricând dosarul medical personal sau al propriei familii, de la orice dispozitiv conectat la Internet
pentru a avea acces la:

- alergii si intolerante diagnosticate

- boli cronice diagnosticate

- istoricul de boli/diagnostice (altele decat alergii si cronice)

- interventii si proceduri efectuate

- servicii medicale

- imunizări

- tratament medicamentos acordat în cadrul unor studii clinice

Datele prelucrate în cadrul acestei secțiuni sunt informații documentate de către un

medic,în urma interpretării rezultatelor clinice și a investigațiilor, a diagnosticării și a stabilirii
recomandărilor potrivite de tratament pentru dumneavoastră. Având acces la istoricul medical, la
tratamente și fișe de observații, medicul va putea lua cele mai bune decizii în privința sănătății
dumneavoastră și poate pune diagnosticul corect mai rapid.

De asemenea, în Dosarul Electronic de Sănătate pot fi stocate informații personale legate

de mediul și modul de viață al dumneavoastră. Astfel, informațiile despre modul de viață (dietă,
odihnă sau eforul fizic zilnic) și informații reale despre consumul de alcool, tutun, cafeină sau
droguri, ajută medicul în stabilirea celui mai bun diagnostic și, în consecință, a recomandărilor
adecvate.

• Alerte, notificări
Notificări SMS, automate, fără taxe ascunse.

9
http://www.des-cnas.ro/wps/portal/cnas/Dosarul-de-sanatate/Istoric-medical
 Pacienții sau clienții tăi nu vor mai uita de programare, datorită notificărilor SMS care se
trimit automat pe telefonul mobil. De asemenea, poți trimite notificări de reamintire atunci când
se apropie data de expirare a anumitor servicii, cum ar fi un ITP.

Păstrezi istoricul fiecărui client.

Menține istoricul clienților tăi organizat, cu notițe, conținând poze și text.
Poți salva o rețetă de culoare, un before and after sau chiar o poză cu o radiografie sau alt
document, ușor și rapid, direct din dispozitivul tău, pentru fiecare client. Astfel, vei ști de fiecare
dată care este parcursul clienților/pacienților tăi, care sunt nevoile lor și care sunt serviciile
pentru care aceștia optează cel mai des.

Optimizează timpul de lucru.

Eficientizarea timpului de lucru pentru tine și angajații tăi, direct din aplicație programare
dentist sau programare doctor. Ai acces la rapoarte legate de activitatea companiei și a
angajaților tăi, care te vor ajuta să ai mai multă claritate atunci când vine vorba de timpul de
lucru, cele mai solicitate servicii din cadrul companiei, precum și fluxul de clienți din anumite
zile ale săptămânii.

Clienții pot solicita singuri o programare

Cu ajutorul acestei opțiuni, clienții sunt cei care aleg ziua și ora la care doresc să se
programeze, așteptând doar confirmarea din partea ta. Aceasta permite sincronizarea directă
pentru aplicatie programare medici, dentist sau stomatolog OnTimeAgenda cu pagina de
Facebook sau website-ul companiei tale.
În funcție de nevoile tale, poți alege sau nu această opțiune.

• Medicină legală

Medicina Legală este disciplina medicală care aplică noţiunile ştiinţelor medicale şi
medico-biologice la rezolvarea problemelor ridicate de organele de urmărire penală (poliţie şi
parchet) şi de instanţele de judecată.

Denumirea de Medicină Legală nu înseamnă opunerea ei unei “medicine ilegale”, ci

reflectă tocmai faptul că dintre toate specialităţile medicale, este singura care răspunde la
întrebările organelor citate mai sus, în vederea aplicării legii pe baze obiectiv ştiinţifice.

Bazele medicinei legale se găsesc în toate specialităţile şi disciplinele medicale. Relaţiile

dintre medicina legală şi celelalte ramuri ale medicinei şi biologiei se realizează în dublu sens.
Astfel, pe de o parte, medicina legală aplică metodele şi tehnicile de lucru ale acestora, iar pe de
altă parte, îşi aduce aportul în dezvoltarea medicinei prin elaborarea unor tehnici şi metode
proprii de lucru (de exemplu: conturarea ca discipline distincte a odontostomatologiei şi
antropologiei medico-legale, studii asupra caracterului vital al leziunilor etc.). Prin modul
specific de tratare, diversele capitole ale medicinei legale îşi justifică denumirea de
traumatologie medico-legală, toxicologie medico-legală, obstetrică medico-legală, etc.

Pe de altă parte, medicina legală are puternice conexiuni cu disciplinele juridice,

dezvoltarea ei fiind impulsionată de continua evoluţie a dreptului probator. Astfel, medicina
legală îşi aduce contribuţia la rezolvarea unor probleme ridicate de dreptul penal (punerea în
primejdie a vieţii, omuciderea, violul etc.), dreptul civil (discernământul unei persoane la
întocmirea actelor de donaţie, de vânzare, a testamentelor etc.), dreptul muncii (probleme
medico-legale legate de accidentele de muncă), dreptul familiei (expertiza medico-legală a
filiaţiei, a capacităţii de procreere etc.). Trebuie subliniat faptul că o eventuală eroare apărută în
concluziile actelor medico-legale atrage după sine eroare judiciară şi implicit eroare socială.

Toate aceste implicaţii impun ca medicul legist să stăpânească perfect problemele

practice şi teoretice ale specialităţii sale, pentru ca datele obţinute prin analiza faptelor observate,
pe baza celor mai recente achiziţii ale medicinei legale şi ale celorlalte discipline medicale, să fie
interpretate sintetic.

Astfel, medicina legală este o disciplină de graniţă între medicină şi drept, rezultatele ei
având totodată o largă aplicabilitate în sociologie, pedagogie, etică.

Noţiuni de medicină legală se găsesc în scrieri din cele mai vechi timpuri. Astfel, în
Biblie apar referiri la omucidere, sinucidere, sarcină, viol, incest, avort. Codul lui Hammurabi
conţine prevederi care reglementează activitatea şi responsabilitatea medicilor.

În scrierile grecilor antici sunt enumerate abaterile de la obligaţiile medicilor, deşi nu se

prevăd măsuri pentru sancţionarea lor. Hipocrate lasă Corpus Hipocraticum, care conţine
normele eticii medicale, valabile şi azi.

În Roma antică; rămân legate de numele lui Galen noţiunile de simulare şi discernământ
(bolnavii mintal nu puteau fi sancţionaţi nici penal, nici civil), precum şi metodele macroscopice
pentru stabilirea diagnosticului diferenţial între plămânul respirat şi plămânul nerespirat.

Literatura chineză abordează mai detaliat problemele de medicină legală (Sun-Ti tratează
despre autopsii, moarte subită, traumatism etc.).

De asemenea, noţiuni de medicină legală apar şi în numeroase scrieri din Evul Mediu.

Totuşi, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, nu se poate vorbi despre medicina
legală ca disciplină independentă, deşi cursuri de medicină legală se ţin în diferite ţări europene
încă din secolul al XVIII-lea (Danemarca, Franţa, Cehia). Aceasta se datorează faptului că până
în secolul al XIX-lea, nici medicina, nici dreptul, nu ajunseseră la un grad suficient de
dezvoltare.
 Începând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în cele mai multe ţări, medicina
legală apare ca o disciplină independentă, cu metode obiective tot mai precis stabilite.

Enumerarea maeştrilor care au contribuit la edificarea medicinei legale în Europa este

impresionantă, iar citarea pe care o vom face este departe de a fi completă: Brouardel,
Lacassagne (Franţa), Ponsold, Prokop (Germania), Orfilia (Italia), Minakov, Vişnevski (Rusia)
etc.

În România, primele noţiuni de medicină legală sunt consemnate în Pravila de la Ieud

(1500). În Cartea românească de învăţătură (apărută în timpul domniei lui Vasile Lupu) şi în
Îndreptarea legii (apărută în timpul lui Matei Basarab) se menţionează expertize în intoxicaţii,
răniri, boli psihice, surditate, etc.

În 1811, în Moldova, se hotărăşte obligativitatea autopsiei în “morţile năprasnice”.

În România, primul profesor de medicină legală este Gheorghe Atanasovici, iar Victor
Babeş efectuează prima autopsie medico-legală.

De numele lui Mina Minovici sunt legate constituirea medicinei legale ca disciplină
separată în cadrul învăţământului medical, organizarea medicinei legale româneşti pe baze
ştiinţifice, constituirea unuia din primele institute medico-legale din lume şi apariţia primului
Tratat de medicină legală în limba română. Contribuţiile sale la dezvoltarea acestei ştiinţe au fost
apreciate pe plan mondial, multe din monografiile sale fiind prezente în marile biblioteci din
lume, iar numele său este şi în prezent citat în lucrări ştiinţifice de specialitate.

La Cluj, fratele său, Nicolae Minovici, este profesor de medicină legală, de numele său
fiind legate lucrări în domeniul osteologiei medico-legale şi al autoexperimentelor în spânzurare.

Cel de-al treilea frate din această ilustră familie, Ştefan Minovici, studiază în special
probleme de toxicologie medico-legală.

La Iaşi, învăţământul medico-legal este ilustrat de George Bogdan.

Din perioada postbelică, rămân în istoria medicinei legale numele profesorilor Kernbach
(a cărui activitate s-a desfăşurat în mare parte şi interbelic), I. Moraru, Moise Terbancea, I. Quai.

O abordare largă a tuturor problemelor de medicină legală este realizată în Tratatul de

Medicină Legală (1995), sub redacţia Prof. Univ. Dr. Vladimir Beliş. După 1990, apare Revista
Română de Medicină Legală, care continuă tradiţia publicaţiilor medico-legale româneşti. De
asemenea, prin Ordonanţa Guvernului României Nr. 1/2000, se pun bazele reorganizării moderne
a reţelei de medicină legală din România.
 II. 7 Discuții

Conform Global Market Insights, valoarea de piață a aplicațiilor software destinate

clinicilor stomatologice a depășit 1,3 miliarde de dolari și se estimează ca până în 2027 această
cifră o să ajungă până la 3,4 miliarde. Această creștere este datorată impactului major pe care
instrumentele de acest tip le aduc odată cu implementarea10.

Contextul pandemic a accelerat în mod semnificativ interacțiunile dintre pacient și medic.

În ceea ce privește perfecționarea și eficiența pe care au adus-o mecanismele de gestionare,
comunicare și chiar de ghidare al pacienților va fi în creștere în mod semnificativ și în privința
gradului de deschidere a multor beneficii de către serviciile stomatologice, iar activitatea din
clinici va fi digitalizată în mod complet.Luân în considerare datele celor de la DentalOrg,
cabinetele stomatologice care au introdus soluții software dedicate, au avut creșteri înregistrate
de până la 66% și eficiențe ridicate a proceselor de până la 55%.

Cele mai întâlnite probleme pe care aplicațiile software dedicate cabinetelor

stomatologice trebuie rezolvate sunt:

- Respectarea confidențialității datelor (GDPR) - 70% dintre beneficiarii serviciilor

medicale se tem de nerespectarea datelor cu caracter personal (diagnostice asociate cu
monitorizarea obiceiurilor, intereselor și geo-localizării)

- Creșterea accesului rapid la rezultate și conturarea unui fișe a pacientului detaliată

- Accesibilitate online – în timp ce 81% dintre pacienți preferă să își realizeze

programările online, 90% din activitățile de acest tip se desfășoară pe mobil, astfel, posibilitatea
de accesare e serviciilor oferite de clinică trebuie redirecționată și în această direcție

- Suport pentru clienți – utilizarea modulelor de acest gen a crescut eficiența în relațiile
cu beneficiarii cu aproximativ 95%

10
https://softlead.ro/noutati-it-c/care-sunt-aplicatiile-software-potrivite-clinicilor-stomatologice.html
 - Sporirea eficienței fluxurilor medicale stomatologice – sarcini de birou (documente
electronice, carduri pacienți, etc), procese de tratament (diagrame, planuri, note, etc), cât și
procese simple (drepturi de acces, înregistrări, șabloane, etc).

Aplicațiile software dedicate clinicilor stomatologiei sunt acele instrumente care

oferăposibilitatea de a putea urmări evoluția a stării de sănătate a tuturor pacienților, a
afecțiunilor de care suferă, a analizelor, radiografiilor, a programărilor și în ceea ce privește
rechemarea pacienților la consulturi. Această soluție are o marjă de acoperire foarte mare,
deoarece acoperă și aspectele administrative, dar și gestionarea stocurilor de medicamente și în
ceea ce privește produsele utilizate. Putem afirma că scopul acestui tip de aplicații este de a
îmbunătăți relația dintre pacient și medic și de a gestiona în mod efficient activitatea
stomatologică.

Pe lângă problemele amintite mai sus ce necesită o rezolvare rapidă, acestea sunt
principalele funcționalități ale soluțiilor software destinate clinicilor stomatologice:

- Gestionarea informațiilor despre clienți (dosar pacient, istoric medical, analize,

recomandări, radiografii)

- Modul de facturare

- Realizarea back-up-urilor regulate, astfel încât să nu se producă pierderi de date

- Realizarea și gestionarea planificărilor (consultații, vizite, analize, radiografii)

- Managementul personalului și a veniturilor

- Module de fidelizare și de asigurare a calității stomatologice

- Generarea de rapoarte și statistici

Două dintre aplicațiile ce au rolul de a îmbunătăți și eficientiza activitatea cabinetelor

stomatologice sunt:

SPS Stoma reprezintă o aplicație software destinată îmbunătățirii activității clinicilor

stomatologice prin funcționalități cheie precum: realizarea și gestionarea unei agende de
programări, crearea fișelor de pacient (cuprinzând istoric și toate detaliile necesare) menținerea
unei relații eficiente din punct de vedere al comunicării cu pacienții, realizarea rapoartelor și
statisticilor necesare, management achiziții și conturarea și valorificarea avantajelor unice pe
piață.

BizMedica este o soluție software dedicată cabinetelor de specialitate care își desfășoară
activitatea cu practică exclusiv privată sau mixtă (privat și în contract cu CJAS). Aplicația
dispune de compatibilitate cu sisteme precum SIUI, SIPE, RENV, DES, CEAS. Ca și
funcționalități, BizMedica oferă control la o fereastră de programări complet intuitivă, ce poate
însuma toate funcțiile incluse în termenii de programare, confirmare, recepție, înrolare,
sincronizare, consultație și concluzie. Totodată, se oferă acces la istoricul medical al pacienților,
rapoarte ce oferă o perspectivă clară a activității companiei, consultații online, control sporit al
fluxurilor de lucru, etc.

Scopul introducerii în sistemul stomatologic este de a reduce în mod semnificativ și de a

eficientiza întreaga activitate ce se desfășoară în interiorul cabinetului de stomatologie, începând
de la interacțiunea verbală și fizică cu clienții până la procesele din punct de vedere
administrativ, având drept scop conturarea unui parccurs de succes și de a accelera dezoltarea
companiei.

Medicul stomatolog, care este pe punctul de a decide ce fel de software să implementeze

în activitatea sa, se confruntă cu o ofertă şi avalanşă de informaţii tentante. Oferta actuală de pe
piaţă oferă multe versiuni de programe cu caracteristici fel şi fel de diverse care rareori sunt
folosite. Pentru a evita o greşeală care necesită o corectare lungă chiar ani în șir, medicul
stomatolog ar trebui să-şi facă temele, să decidă ce este important pentru el, să compară diferite
caracteristici, costuri, service, suport tehnic, soluţie tehnologică, culegere de informaţii directe şi
Online, după care să ia decizia corectă pentru el.