Facultatea de Medicină Dentară

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi Bibliografie selectivă

• W. W. Steed, H.S.Lin (Eds.), Computational Technology for Effective
Health Care: Immediate Steps and Strategic Directions, NAPress,
C1.2.: Sisteme informatice 2009
• H. Kosch, R. Słota, L. Böszörményi, J. Kitowski, J. Otfinowski, P.
distribuite Wójcik, A Distributed Medical Information System for Multimedia
Sisteme informatice în medicină dentară Data - The First Year's Experience of the PARMED Project,
http://www.springerlink.com/content/2057jg1w6k168h05/fulltext.
Titular curs: Carmen Grigoraş, PhD pdf
• A. Moreno, J.L. Nealon (Eds.), Applications of software agent
technology in the health care domain, Birkhauser Verlag, 2003

Sisteme informatice si sisteme

Obiectivele prelegerii informationale
• Sistem informational – fondul de informatii, surse si niveluri
• Calculatoare si sisteme de calculatoare consumatoare, canale de transmitere, tehnici de culegere si transmitere,
proceduri de prelucrare, din cadrul unei activitati sau organism economic,
• Arhitectura sistemelor integrate social, cultural
sistem dinamic.
• Sisteme informatice clinice • Sistem informatic – subsistem al sistemului informational, include
echipamente de prelucrare, stocare si transfer al datelor, si interactiune cu
• Arhitectura sistemelor distribuite utilizatorul (hardware), aplicatii software pentru prelucrarea, gestiunea,
regasirea informatiilor, comunicarea in retea, interfata cu utilizatorul,
• Baze de date relationale gestiunea echipamentelor pe care se executa software-ul.
• Sistem informatic concentrat - are toate capacitatile ce coopereaza
• Baze de date multimedia pentru prelucrarea datelor intr-o arie restransa.
• Data warehousing • Sistem informatic distribuit – multitudine de resurse de prelucrare,
utilizabile concomitent, lucrand descentralizat, dispersate geografic,
• Cloud computing interconectate prin sistme de comunicatii, caracterizat prin
descentralizarea controlului si a informatiei de stare, transparenta la
nivelul utilizatorilor, autonomia relativa a resurselor logice.
3 4

1
 Calculatoare si sisteme de calculatoare
Calculator = hardware + software
calculatorul – sistem electronic de calcul, capabil să proceseze automat
şi interactiv informaŃii, pe baza unor metode/proceduri bine definite.
• Sistem informatic - orice dispozitiv sau ansamblu de dispozitive
interconectate sau aflate în relaŃie funcŃională, dintre care unul sau
mai multe asigură prelucrarea automată a datelor, cu ajutorul unui -
program informatic.
• Program informatic - ansamblu de instrucŃiuni care pot fi executate
de un sistem informatic în vederea obŃinerii unui rezultat determinat.
Sistem de calculatoare (retea) = 2 sau mai multe calculatoare
interconectate – partajeaza resurse.
5 6
Arhitectura sistemelor integrate
Enterprise modeling:
- permite analiza proceselor din sistem, proiectarea de aplicatii,
strategii de management al proceselor, fluidizarea informatiilor din
sistem
- ofera framework metodologic.
7 8
Sisteme integrate
Integrare => combinarea partilor intr-un sistem unic, prin interconectarea lor.
Componentele sistemului integrat:
- organizarea,
- resursele – umane, logistice (medici/asistenti/personal administrativ, financiar, contabil, consultant
juridic/cabinete/clinici, laboratoare, etc.)
- procesele
integrated system (Mosby's Medical Dictionary, 2009)
= a group of interconnected units that form a functioning computer system
= a legal partnership between groups of physicians and hospitals that contract and share
risk while working together. It may include foundations, management service organizations, and
physician-hospital organizations.
Componenta sistemelor informatice integrate:
- model de date comun
- definitii comune , dictionar de date comun
- punct de centralizare date unic
- disponibilitate universala
- conventii de numire consistente pentru elementele de date
- cod partajat intre module
- reguli financiar-administrative si de legislative comune
- rapoarte comune
- autentificare unica
- pogramarea activitatilor (job scheduling) comuna
- platforme de calcul, comunicatie si protocoale comune
Sistem clinic integrat
Sistem de management clinic integrat = integrează toate componentele unei clinici intr-un
sistem coerent, astfel încât să permită realizarea scopului si misiunii sale; orice are un
efect asupra rezultatelor sistemului, ar trebui integrat lui.
Justificarea solutiei integrate:
• reduce duplicarile => costurile asociate
• reduce riscuri => creste securitatea proceselor, creste profitul
• echilibru in definirea obietivelor
• concentreaza atentia pe obiectivele clinicii
• elimina responsabilitati si relatii interne
necorespunzatoare
• creste puterea sistemului
• formalizeaza sistemele informale ale
clinicii
• armonizeaza si optimizeaza practicile
interne, specifice clinicii
• creaza consistenta necesara managementului
• imbunatateste comunicarea interna / externa
• faciliteaza instruirea personalului, formarea
acestuia si dezvoltarea
2
 Caracteristici unui sistem distribuit Securitatea in reţea
Securitatea informatiilor: protecţia informaţiilor şi a
Sisteme distribuite: sistemelor informatice impotriva accesului neautorizat,
• raspuns in timp real , utilizarii, divulgarii, perturbarii, alterarii sau distrugerii,
Information system pentru a asigura:
increderea in sursa de
informatii (disponibilitatea), • Integritate - include asigurarea nonrepudierii şi
• acces multiplu, autenticitatii informaţiilor.
• conversationalitate, Computer based information system • Autenticitate - tranzacŃiile sunt originale; nonrepudiabile -
nimeni nu poate nega primirea sau emiterea unei tranzacţii;
• furnizoare de resurse date, semnături digitale.
• furnizoare de aplicatii, Sistem informaŃional • ConfidenŃialitate - restricŃii autorizate privind accesul şi
• eterogenitate, publicarea, inclusiv prin mijloace pentru protejarea vieţii
• scalabilitate, private şi de proprietate, de informaţii cu caracter personal
• concurerenta, • Disponibilitate – acces de pe orice dispozitiv conect la
• transparenta. retea si autentificat

9 10

Arhitectura unui sistem distribuit Distribuirea obiectelor

• Platforma: hardware (sisteme multi-procesor|sisteme
multicalculator(omogene|neomogene))+ sistemul de operare local (tightly
coupled|loosely coupled-Network OS) - oferă interfaŃa de programare
nivelului care facilitează comunicarea şi coordonarea dintre procese .
• Middleware – nivel suplimentar, asigura mascarea eterogenitatii, transparenta in
retea
• Aplicatii distribuite – aplicatii specifice domeniului.
Modele middleware – proceduri apelate la distanta –
invocare obiecte rezidente – implementeaza interfata
care ascunde detaliile obiectului – mesaje.
• CORBA (Common Object Request Broker
Architecture) al OMG (Object Management Group),
• Java RMI (Java Remote Object Invocation),
• DCOM (Distributed Component Object Model) al
Microsoft
• RM-ODP (Reference Model for Open Distributed
Processing) al ISO/ITU-T.

11 12

3
 Modele arhitecturale pentru sistemele distribuite
Distribuirea documentelor (web)
Caracteristici:
• informaţiile sunt organizate sub formă de documente
multimedia;
• fiecare document rezident pe un anumit calculator;
• localizarea transparentă.
Cache reprezintă tehnica de
Servicii middleware: stocare a obiectelor de date
• transparenţa accesului – comunicare la nivel inalt, ascund recent utilizate mai aproape de
transmiterea low-level. locul de utilizare
server proxy.
• utilizarea numelor (naming) – URL (Uniform Resource Locator)
Eliminarea
• persistenta – sistem de fisiere distribuite, conectare la DB proceselor server
(database) determină
• tranzactii distribuite – opereaza asupra bazelor de date raspandite reducerea
pe mai multe servere întârzierilor
• securitatea - aferente
comunicării inter-
procese
13
pentru accesarea 14
obiectelor locale.

Arhitectura sistemului bazăde date
• Nivel fizic – cum este stocata o inregistrare.
• Nivel logic – descrie simbolic datele unei baze
de date, specificand relatii.
• Nivelul de vizibilitate – aplicatiile ascund detalii
ale tipurilor de date, la fel si nivelele de
vizibilitate (views), pentru securitate
Utilizator
Software
final
aplicatii
Modele de date
• Modelul entitate – relatie: modeleaza un proiect ca pe o colectie de
entitati si relatii:
– Entitate: un “lucru” sau “obiect” intr-un proiect ce poate fi discriminat de
altele
• Descris printr-o multime de atribute.
– Relatie: o asociere intre mai multe entitati.
• Modelul obiect: extinde modelul relational prin includerea orientarii spre
obiecte si constructiilor (constructs) pentru manipularea tipurilor de date
adaugate; permite tipuri complexe (relatii inlantuite).
Baza de date
SGBD
propriu-zisa

Date prezentate in Date prezentate in Date prezentate in

termeni specifici termeni specifici forma efectiva de
aplicatiei modelului conceptual organizare
al bazei de date

15 16

4
 Modele de date, interogare Modele de date
• Modelul XML (Extended Markup Language): descrierea datelor prin
etichete (tags) si inlantuirea in structuri ierarhice – permite Model eterogen: EAV/CR –
schimbul de date - XML a devenit instrumentul de baza pentru Metadate
fomatele de interschimbare a datelor in retea. • hibrid intre entitate –
atribut – valoare si clasa –
relatii.
• instantele devin valori
• mostenire
• Modelare relatii inter-clase
• structura EAV sta la baza
Web cookies , Microsoft
Windows Registry, si
diverse tagged formate de
schimb de date cum sunt
ASN.1, XML.
• sistemele EPR (ex. HELP) au
la baza EAV.
17 18

Baza de date relaţională Baze de date multimedia

Baza de date: o colectie de inregistrari stocate intr-un
calculator, sau retea de calculatoare, pe dispozitive de
stocare de masa, intr-un mod sistematic, ansamblul
sau parti ale lui putand fi prezentate in diverse forme
ca raspuns al consultarii prin interogare de catre un
program de calculator; o colectie de date folosite
pentru a reprezenta informatii de interes unui sistem
informatic.
Inregistrare (baze de date relationale) - un element dintr-
un tabel cu date structurate.
Modelul relational: constructor de relatie, care
organizeaza date si multimi de inregistrari omogene.
19
• stochează informaţie reprezentată digital, divers
formatată
• folosesc interfeţe multimedia interactive,
• au capacitate de prelucrare în timp real a unei cantităţi
mari de informaţie digitală,
• folosesc sistem de operare compatibil multimedia,
• necesita I/O eficiente şi rapide
(compresie/decompresie, lărgime de bandă),
• capacitate de stocare şi memorare mare (peste 50 -100
GB spaţiu de stocare, peste 50 - 100 MB memorie,
memorie cache suficientă).
• acces la reţele de date (inclusiv Internet),
• instrumente software dedicate,
• user-friendly, pentru manipularea informaţiei
multimedia.
20

5
 Sistem multimedia Baze de date multimedia
• baze de date multimedia (din 1990)
– stocare
– acces
– transport
– prezentare
• procesul de accesare:
– interogare
– indexarea documentelor
– Potrivirea reprezentarilor documentului si interogarii
Baze de date multimedia: colectii de date structurate sau nestructurate
• regasirea datelor structurate - Database Management System (DBMS)
– limbaj de interogare (ex. Structured Query Language - SQL pentru modelul
relational)
– potrivire determinista a interogarii cu datele
• regasirea datelor nestructurate – Information Retrieval (IR) system
– similarity matching pentru interogare incerta si reprezentari de documente
– resultat: lista de documente corespunzatoare relevantei.
• reprezentarile documentelor
– XML, MPEG-7, MPEG-21

21 22

Date multimedia
• imagine – codificata ca matrice de pixeli (picture element) – 1..24 biti
- format compresat – gif, jpg
• video – colectie de imagini consecutive (secventa de frames) si audio
• frame = imagine statica
• prezentare la o viteza specificata de cadre (frame) pe unitatea de timp.
– impartita in video segments:
• segment:
– secventa de contiguous frames care includ aceleasi
objecte/activitati= semantic unit
– audio phrases corespondente
– identificate prin cadre de inceput si sfarsit
– format compresat: ex. MPEG
• audio – speech, muzica, inregistrari de semnale electrofiziologice,...
– structurate in secvente (caracteristici – ton,durata/ intensitate, pitch,
claritate,../parametri forme de umda constituente)
• date compozite – amestec de sunet si video
– mixare fizica sau logica, parametri de control –pt redarea informatiei
– prezentari build in – ex. SMIL
Data warehouses
• Data Warehouse - colectie de date care reflecta toate
aspectele operatiilor dintr-o organizatie
• Data Mart – un singur aspect al datelor.
• Mart-uri pre-construite pot fi baleiate pentru aplicatii speciale
(inventar, marketing).
• Warehouse – se contruiesc data marts individuale si apoi se
integreaza. Mart-urile pot fi asigurate de diversi vendors.
• volum mare de date – gigabytes, terrabytes.
• o interogare acceseaza o portine mare de date.
• raspunsul la interogare – rezonabil de rapid (on-line analytical
processing (OLAP) )
• datele sunt in general read-only
• update-arile nu sunt interactive.

23 24

6
 Cloud Computing
Cloud Computing – forma de globalizare a serviciilor de IT
reducerea costurilor
operationale si concentrarea serviciilor IT pe cateva conglomerate globale. Cloud computing
Gazduire centralizata de aplicatii software (‘60)


Expansiune Internet (‘90)
modelul Application Service Provider (ASP) –
Microsoft
companii cu oferta de gazduire aplicatii afaceri
solutii specializate, • Cloud computing = calcul in reţea/Internet
dedicate unui numar redus de clienti
scadere costuri de operare si intretinere
apliatii • Arhitecturi orintate pe servicii.

evolutie tehnologie IT
creste complexitatea administrare si integrare solicitari • Calcul independent de locatie.
clienti
concept Software as a Service (2000)
email cu acces din browser –
(Microsoft) MSN Hotmail/Windows Live Hotmail, Bing, Xbox, Windows Update – • Virtualizare + Grid computing + Clustering + Utility
servicii Cloud
concentratoare de date: Microsoft Dublin Data Center
~8ha computing.
(500 M$, )

Public Cloud : • Software as a Service (SaaS): servere partajate -

Office 365 – productivitate organizationala, Windows Intune – management PC + securitate servicii, date
la cerere,

CRM online – management vanzari, servicii client, companii marketing

Windows Azure + SQL Azure
aplicatii si servicii optimizate pentru Cloud
– Database as a Service (DbaaS)

Amazon ELB (750h-free, 15GB free), Amazon EC2, Amazon RDS(Relational Database Service),
Amazon DinamoDB, Amazon SNS (Simple Notification Service)106 notificari acces), Amazon
• Platform as a Service (PaaS)
CloudWatch, etc.
25
• Infrastructure as a Service (IaaS) 26

Private Cloud: Hyper-V - , System Center, solutii IT ca serviciu – centre de date operate local

Caracteristici cloud computing Arhitectura

• Platform as a Service(PaaS)
– Mediu online pentru dezvoltare aplicatii web
folosind instrumente browser-based
• locaţiile procesării şi datelor nespecificate;  Infrastructure as a Service (IaaS)
• infrastructura fizică aparţine unui 3rd party provider; – Infrastructura de comunicatie (tehnologie
• modelul utility computing
subscription; retea)
interfete aplicatie programabile.
– Servere, SO, tehnologie virtualizare –
• partajarea puterii de calcul a mai multor provideri simultan
management resurse
performanţă de calcul crescută; – Spatiu de stocare
• creşte lărgimea de bandă de înaltă viteză; • Software as a Service (SaaS)
• SME (small and medium enterprises) flexibile; • Database as a Service (DbaaS)
• costuri scăzute asociate cu infrastructura; – Software aplicatii gazduit si oferit ca
serviciu web (nu necesita instalare locala)
• fiabilitate; • Arhitectura retea 3-tier in web.
• control scăzut asupra datelor cu sensibilitate ridicată; – Nivel Prezentare
• securitate dependenta de centralizarea datelor, securitate scazuta – Nivel Logic
pentru nuclee; – Nivel Date
• Front end – utilizatorul (retea client, aplicatie
• scalabilitate. acces cloud, web browser)
• Back end – cloud (servere, instrumente de
stocare).
27 28

7
 Obiective cloud computing
• Managementul eficient al execuţiei unor aplicaţii complexe, în infrastructură
distribuită, pe Web
• Securizarea datelor aplicaţiei în reţea
• Asigurarea unor nivele de servicii adecvate pentru aplicaţii găzduite într-o
infrastructură virtuală, distribuită
• Medical clouds: CareCloud , Vision Cloud - Dell Unified Clinical
Archive - USA, Siemens Healthcare Private Cloud, 3DnetMedical,
Flexiant(NHS – Napier University Edinburgh, UK), s.a.
• Solutiile includ:
– Clinical data management – agregare date pacient (PACS, HIS,
imagistica specializata)
– Clinical archival – optiuni on-premise si Cloud deployment,
recuperarea documentelor in caz de accident/dezastru,
scalabilitate imediata
– Clinical clollaboration portal – acces facil, securizat la date clinice
partajate si integrate de pe diferite platforme.

29 30

Cloud medical Solutii cloud in medicina

• Permite acces securizat la inregistrarile medicale
• Sistem informatic integrat online (ICMed, BrilMed, Dr. Chrono iPad, ACER
Coupled Cloud - http://www.youtube.com/watch?v=j7FGigmVnM4)
• Scop: accelerarea comunicării dintre pacienti, consultanti si medicii
genealisti – Acces dosar electronic pacient din browser
• Se integreaza cu sistemele PACS (Picture Archiving Classification Scheme) – Programari, activitati, facturi
• Pacienti: – Reteta electronica,card electro
– vizualizarea datelor proprii – DRG
– control acces inregistrare • PACS/alte metode diagnostic imagistic
– cerere consultare detalii patologice de la/ de catre medicul specialist • iMicroscope (University of California, Davis’ Center for Biophotonics)
• Pacientii pot controla tratamentul si inregistrarile http://www.medgadget.com/2010/01/imicroscope_turns_your_iphone_int
– Exclude circulatia formelor papetare o_a_practical_lab_tool.html
• Provider: • Vital Signs Camera (iOS app
Philips, http://www.vitalsignscamera.com/ ),
– Planificare HR (variatii culoarea fetei), Resp (miscari toracice), temperatura , presiune
– Organizare arteriala
– Monitorizare
• iPhone ECG (http://www.imedicalapps.com/2013/03/physician-review-
• Echipe interdisciplinare: business manager, specialisti vanzari, marketing, iphone-alivecor-ecg-heart-monitor/, http://www.alivecor.com/), Blood,
securitate, ingineri, developeri IT, leaderi din organizatia tinta, expert
Cloud – data backup and recovery Pressure Monitoring (https://itunes.apple.com/us/app/blood-pressure-
monitor-family/id430133691?mt=8),Air Strip Patient Monitoring (semne
vitale, forme de unda, labs, alte date critice) -http://www.airstriptech.com/
, iBGStar – blood glucose monitor (http://www.bgstar.com/web/ibgstar),
31 32
• Spatiu stocare -~35 000 exabytes /2020 (1 exabyte= 106 terabytes)

8
C2: Notiuni elementare de sisteme informationale si siteme informatice
Obiective:

• Sisteme informationale si sisteme informatice

• Stadiul informatizarii sistemului de sanatate din Romania
• Producatori strategici de sisteme informatice pentru sanatate
• Sisteme informatice pentru spitale
• Sisteme informatice pentru clinici, medicina de familie, medicina dentara, laboratoare si
farmacii

Sisteme informatice si sisteme informationale

Sistem informational – fondul de informatii, surse si niveluri consumatoare, canale de transmitere,
tehnici de culegere si transmitere, proceduri de prelucrare, din cadrul unei activitati sau organism
economic, social, cultural
sistem dinamic.
Sistem informatic – subsistem al sistemului informational, include echipamente de prelucrare, stocare si
transfer al datelor, si interactiune cu utilizatorul (hardware), aplicatii software pentru prelucrarea,
gestiunea, regasirea informatiilor, comunicarea in retea, interfata cu utilizatorul, gestiunea
echipamentelor pe care se executa software-ul.
Sistem informatic concentrat - are toate capacitatile ce coopereaza pentru prelucrarea datelor intr-o
arie restransa.
Sistem informatic distribuit – multitudine de resurse de prelucrare, utilizabile concomitent, lucrand
descentralizat, dispersate geografic, interconectate prin sistme de comunicatii, caracterizat prin
descentralizarea controlului si a informatiei de stare, transparenta la nivelul utilizatorilor, autonomia
relativa a resurselor logice.

SISTEME INFORMATICE IN SANATATE

 SISTEME INFORMATICE IN MEDICINA DENTARA

SISTEME INFORMATICE IN MEDICINA DENTARA

Rapoarte –
iesiri de date.

Romexis 3 D.

Trimiteri analize.

Sursa de date.
Sisteme informatice in medicina dentara
• DOM (BRS Systems) – bazat pe Windows, planificarea tratamentelor, cartografiere parodontala, si
analiza.
• EasyDent (Data Tec) - Practice management software. Billing, Charting, Electronic Insurance,
Scheduling, Recalls, Referrals, and more
• ePatient (Dental Symphony) - Digital dental record application that provides online registration,
virtual patient interviewing, prescription writing.
• Dental 4 Windows SQL (Centaur Software) - Dental software that handles appointment book,
periodontal charting, practice marketing, patient details, etc.
• ExcelDent (Celebra) - Offers very user-friendly, intelligent software that thinks and automates the
mission-critical operations of the dental practice.
• OdontoSoft (GB Systems)- Dental practice management software that includes clinical records,
billing, charting, insurance and scheduling.
• Open Dental (Open dental Software) - Modern, fully certified, dental EMR software includes
Appointment Scheduling, Imaging, and 3D Dental Charting.
• SoE Enterprise (Software of Excelence) - Operatory Based Clinical and Practice Management
Software for large dental groups, schools and oral public health facilities.
• ViewPoint (Ortho 2) - Practice management system with imaging, communication capabilities and a
collection of time-saving tools.

Principalele organizaţii din circuitul informaţional de sănătate

• Ministerul Sănătăţii
o organizarea SIS, şi a modului de raportare pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei,
o analiza şi evaluarea periodică a indicatorilor stării de sănătate şi a criteriilor de performanţă
a unităţilor medicale,
o prezentarea către Guvern de rapoarte periodice privind starea de sănătate a populaţiei.
• Direcţia Generală de Asistenţă Medicală
o coordonează întreaga activitate de asistenţă medicală: de urgenţă, curativă, de recuperare,
ocupaţională (furnizată de unităţile publice/private), medicina sportivă şi medicina legală.
o coordonează programele de sănătate din domeniu.
o colectiv separat care se ocupă de sănătatea mamei şi copilului.
• Direcţia Generală de Sănătate Publică şi Inspecţie Sanitară de Stat
o coordonează şi controlează activităţile de sănătate publică, promovarea sănătăţii şi
medicină preventivă.
o coordonează programele de sănătate publică în teritoriu.
• Direcţia Generală de Buget şi Achiziţii
o stabileşte necesarul de resurse financiare pentru îngrijirile de sănătate ale populaţiei
o supervizează utilizarea lor.

Surse de date în sistemul de sanatate:

E-Health în Europa
• European eHealth Action Plan
strategie pentru e-health in EU
• European Institute for Health Records - EHR
• European Federation for Medical Informatics (EFMI) – Copenhaga (Danemarca) – 1976
o cooperare internationala si diseminarea informatiei
o standardizare in informatica medicala
o incurajarea educatiei in informatica medicala
o functioneaza prin Consiliul Regional European autonom al International Medical Informatics
Association (IMIA), cu societati regionale (ex. Romanian Society of Medical Informatics)
• World Health Organization (WHO)
WHO Global InfoBase - data warehouse: informatii despre boli cronice si factorii lor de risc:
statistica de inalta calitate
planificarea si implementarea politicii de sanatate nationala;
transparenta (facilitatea intelegerii informatiilor si lucrului cu datele), accesibilitate (facilitare acces
si contributie) si tractabilitate (pistade auditare date
sursa)
Global Oral Health Database
promovarea evaluarii nationale si comunitare a sanatatii
orale, si programelor de prevenire a bolilor, monitorizarea sanatatii orale pe grupuri de
populatie din intreaga lume si investigarea leguturii cu anumite boli cronice, deducerea
factorilor de risc; include informatii sistematice asupra factorilor de risc pentru sanatatea
orala si leaga datele privitoare la sanatatea orala de cele privitoare la sanatatea generala.

Sanatatea orala in Europa:

WHO:
Oral health country/area profile programe
WHO Collaborating Centre, Malmö University, Sweden
Periodontal country profiles - Niigata University Graduate School of Medical and Dental
Sciences – Japan
Oral health priority action area: information systems – informatie, instrumente si capacitate
pentru monitorizarea necesitatilor pentru sanatate, alegerea strategiilor de interventie,
proiectarea de politici adecvate circumbstantelor, si imbunatatirea performantelor in sistemele
de sanatate orala.
Structura unui sistem informatics
3 straturi:
- suport operational
- sisteme de procesare a tranzactiilor pentru proiectare, marketing, productie si
distributie a produselor si serviciilor
- suportul prelucrarii cunostintelor
- subsisteme pentru partajarea informatiilor si cunostintelor aferente organizatiei
- suport managerial
- subsisteme pentru gestiunea si evaluarea resurselor si scopurilor organizatiei

“Information system - an integrated set of components for collecting, storing, and processing data and
for delivering information, knowledge, and digital products.” (Encyclopedia Britanica)

Componentele unui sistem informatic:

• tehnologia informatica:
o Hardware
o Software
• telecommunicatiile,
• bazele de date,
• depozitele de date (data warehouses),
• resursele umane,
• procedurile operationale (timpi de executie, autorizatie de executie, rezultate legale, acces, s.a.)
Ciclul de viata al unui sistem informatics:
• Fazele ciclului de viata al sistemului informatic:
• - faza de dezvoltare:
o studiu de fezabilitate
o analiza sistemului
o proiectarea sistemului
o programare si testare
o instalare
• - perioada de operare si mentenanta (termen tipic – 5…10 ani)
• - faza de evaluare pentru terminarea operarii sistemului sau upgradare.
Securitate în sistemul informatics:
• Identificarea surselor de pericol si eroare in buna functionare a sistemului informatic
• Stabilirea metodelor de control pentru evitarea insecuritatii in functionarea sistemului
• Auditare pentru descoperirea oricarei brese in securitatea sistemului
o audit operational
o audit financiar

Sisteme informatice în sănătate

• Sisteme administrativ-financiare gestionează:
• datele demografice
• documente de internare, externare / transfer, facturare
• Sisteme departamentale
• sisteme informatice de laborator (LIS),
• sisteme informatice radiologice (RIS),
• gestiunea cantinei și hranei pacienţilor, HR,
• resurse materiale, planificare, management și statistică etc.
• Sisteme informatice clinice
• dosarul medical electronic (DME),
• unul sau mai multe din modulele:
• cereri electronice de investigaţii (laborator),
• prescriere și distribuţie (cu codare prin coduri de bare) de medicaţie,
• sisteme automate de suport decizional.
• Repositoriul de date clinice (CDR) - (înglobat sau nu în DME )
o bază de date integrată multimedia pacient ,
o datele statice
o cunoștinţe medicale (algoritmi de decizie)
 alerte sau noi informaţii benefice pentru pacient (medicaţie prescrisă pe baza dateleor
farmacologice ale medicamentului, și pe cele mai recente rezultate de laborator, cu ajustarea automată
a dozelor în funcţie de parametrii biologici).
• Sistemele de management electronic al documentelor (SMED) - folosite ca etapă de tranziţie între
sistemele bazate pe documente papetare și cele total informatizate. Scop: scanarea și indexarea
documentelor interne sau externe.
Indiferent de scopul aplicaţiilor, informatiile manevrate ar trebui să satisfacă o serie de criterii de
calitate, în special cele care procesează date clinice.

Sisteme informatice medicale

• asigurarea unei infrastructuri informatice rentabile pentru SNS, fiabile si securizate,
• identificarea unor tehnici eficiente de evaluare a evolutiei starii de sanatate a membrilor unei
comunitati (epidemiologie, boli cronice, tesuturi/organe, genomica),
• identificarea unor metode eficiente de tratare a afectiunilor lor in timp util precum si extragerea
unor cunostinte privind conditii de a stopa raspandirea unei epidemii, stabilirea unei strategii
optime de tratament, imbunatatirea calitatii vietii, etc.
• asigurarea unei informari relevante a personalului SNS, pacientilor si publicului larg pentru asistarea
luarii deciziilor.

Calitatea informaţiei in sistemele informaticemedicale

• Date clinice CORECTE – capturate în fișa medicală și a căror calitate este menţinută în timp
• Prezentare grafică CORECTĂ – pentru a facilita readucerea datelor din repositoriul fișelor medicale la
un moment ulterior și facilitarea generării unor mesaje de alertă când este necesar
• Decizii clinice CORECTE – furnizarea suportului adecvat pentru luarea unor decizii clinice prin
punctele 1 și 2 de mai sus
• Proces operaţional CORECT – integrarea cât mai transparentă în procesele de business medical a
capturării și utilizării datelor
• Rezultate CORECTE – facilitarea obţinerii celor mai bune rezultate pentru calitatea și siguranţa
procesului de îngrijire a pacienţilor
Tehnologie informatică pentru medicină
• Computerized Physician Order Entry (CPOE) system
• EMR technology
• Baze de date distribuite – data warehouses
• Module software pentru managementul resurselor unei organizatii
• Tehnologie de reţea – hardware, software , standarde, infrastructura pentru telecomunicatii
• Human Resource Planning,
• Supply Chain Management,
• Home health Solutions,
• Appointment (refferal) Management,
• Health Information Management,
• Profits (Revenue) Cycle,
• Archiving and Scanning,
• Finance and accounting
• Evidence –based technology.
• Teleconsultatie
• Telemedicina
• Cloud computing
• Ontologii medicale
• Grid medical
• eHealth
• eLearning
• Tehnologie IT: tablet PC, manusa electronica , work display glass –stii/flexible, slot computing,
DICOM (Digital Imaging and COmmunications in Medicine), visual communication. mobile clinical
assistant , patient infotainment terminal, s.a..

Căutarea informaţiilor medicale

Surse de informaţii medicale:
• Primare (informaţie brută)
o MEDLINE
o Slot search (medical cloud)
• Secundare (informaţie filtrată)
o Evidence-based Medicine
o ACP (American Journal Club
o Evidence Updates (www.bmjupdates.com)
o Essential Evidence Plus (POEM -Patient Oriented Evidence that Matters) -
www.essentialevidenceplus.com
o Registrul de Sinteze sistematice al Librăriei Cochrane (http://www.update-
software.com/Cochrane/default.HTM)
o Clinical Evidence (www.clinicalevidence.com ), (DOE - Disease Oriented Evidence)
o DynaMed (www.dynamed.ebscohost.com/)
o UpToDate (www.uptodate.com)
o InfoRetriever(www.infopoems.com)
o Ghiduri de practica (www.cebm.net)
Căutarea informaţiilor în datele medicale
• Metode de extragere de trasaturi din serii temporale/imagini statice/filme
• Metode de predictie
• Data mining
• Sisteme expert
• Extragere contur
• Metode de scheletizare
• Metode basis pursuite
 CONTINUTUL PRELEGERII

Sisteme informatice pentru clinici si spitale – obiective

Sisteme informatice pentru clinici şi spitale – caracteristici

Sisteme informatice pentru clinici şi spitale – exemple

Informatizarea fisei pacientului.

Dosare medicale informatizate.

Cerinţe pentru un sistem informatic de spital.

Soluţii tehnice: HL7, DICOM, certificare CCHIT.

Planificare buget
Dr. ing. Carmen Grigoraş

Sisteme informatice pentru cabinete individuale – obiective
SISTEME INFORMATICE PENTRU CLINICI,
Sisteme informatice pentru cabinete individuale – exemple
SPITALE ŞI CABINETE DENTARE INDIVIDUALE
Informatizarea fisei pacientului.

Fisa dentara

Planificare tratament.

SISTEME INFORMATICE (SI) PENTRU CLINICI SI

SPITALE – OBIECTIVE

Managementul centralizat al tuturor datelor si informatiilor dintr-o clinica sau spital SI – CLASIFICARE
 Date pacient: identificare, anamneza, date clinice si paraclinice, imagistica, spitalizare,
tratamente, etc.


Date personal: identificare, contat, calificare, salarizare, etc.
Date financiar-contabile

Gestiunea informatiilor si datelor pentru controlul
 Date administrative: costuri pacient/spitalizare, mijloace fixe, mijloace mobile, salarii, administrarii unitatii medicale
etc.  Sisteme suport executiv – asistare decizii strategice –
 Nomenclator activitati/ contabilizare activitati, nomenclatoare boli, medicamente, etc.
 Metode analiza date si raportare date
analiza scenarii

Raportare CAS  Sisteme gestiune date – rezumare date, raportare


Reteta electonica supervizori operationali

Formulare trimitere, concediu medical  Sisteme suport decizie – creare modele cauzale in

Planificare activitate, tratament conditii de incertitudine

Interfete utilizator multiple
 Sisteme management cunostinte/ sisteme expert –

Alerte, promovare, informare, comunicare

Gestiune mijloace fixe si mobile rafinare cunostinte din date
categorizare si

Planificare buget distributie eficienta a cunostintelor

Comunicare date intre sectore de activitate conexe  Sisteme protejare tranzactii – reteta electronica,

Asistare decizii clinice si manageriale raportare

Cercetare stiintifica si epidemiologica  Sisteme automatizare operatii office

Invatamant medical asistat
 EXEMPLE SI PENTRU SPITALE SI CLINICI IN
SI PENTRU CLINICI SI SPITALE - CLASIFICARE
ROMANIA

Modul de organizare a datelor, comunicare a datelor
 Sisteme partial distribuite
Hospital Manager Suite
Info World, Microsoft, IBM, Alma
 Aplicatii independente
IT Systems, Centrul National pentru Organizarea si
 Fisiere locale
Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in
 Baze de date locale Domeniul Sanatatii
 Aplicatii interconectate, cu date partajate, cu optiune de lucru on/off
SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat al Asigurărilor
–line Sociale de Sănătate) – Spital, Clinic, Stoma (inclusiv SIPE –
Baze de date si fisiere distribuite

 Baza de date centrala, partajata
prescriptie electronica, CEAS – card electronic asigurat)

SIVECO, HP, STS – Serviciul Transmisiuni Speciale
 Sisteme integrate larg distribuite
 Baze de date integrate
Hipocrate
RSC (Romanian Soft Company), Microsoft,
 Aplicatii distribuite
Oracle, ARIES (Asociatia Romana pentru Industria
Electronica si Software)
 Sisteme cu/fara teleprelucrare
 Intranet , extranet
ATLAS -
 Grid
 Cloud

CERINTE PENTRU UN HOSPITAL

MANAGEMENT SYSTEM (HMS)

Usor de invatat si operat – nu necesita instruire

Modularitate – adapatbilitate la necesitatile spitalului

Pret acceptabil

Arhitectura server cu mai multe nivele – scalabilitate

Interfata, infrastructura comunicare eficienta

Automatizarea proceselor de validare date, integrare date, rapotare
comprehensiva date/parametri customizabili, statistica

Reducerea erorilor si redundantelor operationale

Centralizarea automata a informatiei, fluidizarea comunicarii datelor
intre sectii

Optimizare utilizare resurse partajate

Asigurare facturare computerizata a fiecarei sectii

Control programare computerizata a consultatiilor

Controlul computerizat al cheltuielilor/incasarilor fiecarei sectii

Rapoarte financiar-contabile: profit/pierderi pe sectii/spital, incasari
zilnice, bilant periodic
AVANTAJELE UTILIZARII UNUI HMS

Vizibilitate, control si calitate sporita a serviciilor medicale: urmarirea
traseului unui pacient de la internare la externare
HER (fisa
electronica pacient)

Informare clinica eficienta si comprehensiva

Calitate sporita a administrarii spitalului
reducerea costurilor,
urmarirea cheltuielilor: gestiunea tuturor costurilor generate de
pacient in spital

Gestiunea eficienta a inventarului spitalicesc (inclusiv paturi)

Maximizarea utilizarii captalului prin mentenanta capitalului integrat

Gestiunea centralizata a resurselor umane

Viziune de ansamblu a supra intregii activitati a institutiei medicale

Obtinerea in timp real a tuturor raportarilor necesare desfasurarii
interne a activitatii organizatiei, sau necesare in relatia inter-
institutionala.
INFRASTRUCTURA SI HIPOCRATE

Portofoliu pacient

Terminologie clinica

Coduri boli, tipuri de rapoarte, masuratori si
evenimente pentru scenarii de timp real
(VITAL), etc.

Servicii strategice nationale de urmarire a
pacientilor, bolilor, spitalelor, clinicilor,
farmaciilor, activitatilor, dotarilor,
consumurilor de resurse

Suport de confidentialitate, securitate si
protectia datelor

Serviciu de informare pentru prim ajutor

STUDIU DE CAZ HMS

HOSPITAL MANAGER SUITE
Administrează fișele pacienților - dosarul electronic - de oriunde din cadrul
unității medicale sau din Internet;

Se ocupă de toate aspectele legate de fluxurile de lichidități;

Identifică, corectează și elimină dublurile fișelor medicale;

Modulele HMS acoperă toate ariile funcționale ale unei unități medicale moderne,
asigura creșterea productivitatii și un sistem complet de administrare a informației
despre pacienți.
11 12
 Se pot urmări indicatorii de
performanță atât la nivel
calitativ cât și cantitativ
(TopManagement) Oferă acces rapid la cereri de
farmacie, eliberări de medicamente,
imagini, medicație administrată,
proceduri, documentație clinică etc;

Cu ajutorul
instrumentulu
i MediChart
Controlează întregul flux de
se poate face
muncă din spital și oferă
o analiză a
informații exacte despre
informațiilor
pacienți pentru toate
clinice și
funcțiile unității medicale,
financiare;
toate putând fi accesate ușor
din aceeași aplicație
13 14

EMR – ELECTRONIC MEDICAL RECORD – DOSAR

ELECTRONIC PACIENT

Inregistrare medicală creată într-o organizaţie medicală (ex. spital)

Caracter local intr-un sistem informational pentru sanatate

Economie spatiu stocare informatii pacient (stocare min. 7-10 ani)

Costuri reduse pe unitate inregistrare (hartie, film).

Portabilitate si accesibilitate

Standardizare

Actualizabilitate continua, in limitele unor restrictii legale

Datele dintr-un sistem electonic pot fi folosite in regim “anonymous”
pentru raportari statistice pentru managementul resurselor, urmarirea
Oferă acces rapid la cereri de epidemiilor, a bolilor transmisibile, etc.
laborator, rezultate de laborator.
United Nations World Health Organisation (WHO) contribuie la
standardizarea cerintelor minime ale EMR pentru tarile in curs de
dezvoltare.

International Organization for Standardization (ISO) – Health Level
(HL)7- asigura standardizarea interfetelor informatice pentru
comunicare in sanatate (ISO/HL7 10781:2009 Electronic Health Record-System Functional
Model, Release 1.1).

15
 EHR (EPR) – ELECTRONIC HEALTH RECORD

Inregistrare pacient in format digital – colectie sistematica de informatii
electronice de sanatate despre pacienti individuali sau populatii.

Include informatii diverse in formate diverse.

Scop: inregistrare completa a datelor pacient ce permite automatizarea
si organizarea repetata,
repetata dorita in contextul comunicarii si prelucrarii
pentru suport decizional bazat pe evidente (decizie Bayes), gestiune de
calitate si raportarea rezultatelor.
rezultatelor

EHR – versiunea electronica a foii de observatii.

Asigura accesul din internet la EMR.

EPR este EHR controlat de pacient.

Permite structurare depozite de date (datawarehouses)

Sisteme EHR interoperabile larg raspandite la nivel regional si national –
permit schimb de informatii intr-un mediu medical globalizat.
HEALTH LEVEL 7 (HL7)

HL7 – organizatie non-profit pentru
standardizare in sanatate (fondata1987)

Asigura cadrul si standardele pentru schimbul,
integrarea, partajarea si regasirea informatiilor
electronice de sanatate, privind practica clinica
si managementul, producerea si evaluarea
serviciilor in sanatate.

Al 7-lea nivel ISO (organizatia internationala de
standardizare)

Model pe 7 nivele de comunicare – open
system interconnection (OSI)
nivelul aplicatie
EMR/EHR – STANDARDE TEHNICE

HL7 – format mesaje pentru schimb intre diferite
sisteme de inregistrari si siteme de gestiune din practica
medicala.

ANSI X12 (EDI) – USA – protocoale tranzactionale pentru
transmiterea oricaror date pacient.

CEN - CONTSYS (EN 13940), sistem de concepte ce
acopera continuitatea ingrijirii medicale.

CEN - EHRcom (EN 13606), standard decomunicare a
informatiei in sistemul EHR.

CEN - HISA (EN 12967), standard de servicii pentru
comunicare inter-sistem intr-un mediu informational
clinic.

DICOM - standard pentru reprezentare, raportare si
comunicare de imagistisica medicala
PROGRAME DE CERTIFICARE INTERNATIONALA A EHR

EHR Alternative Certification for Hospitals (EACH)
 evalueaza consistenta raportarii sistemul informatic (SI)
la cerintele unui sistem de servicii pentru sanatate
umana (HHS)
 urmareste certicarea tehnologiei EHR existente, care nu
este inca acoperita de un certificat al vanzatorului SI.
 combina online learning, instrumentele de
evaluare/validare si interactiunea cu parteneri si experti
pentru raportarea activitatilor bugetate

CCHIT Certified® 2011
 inspectie riguroasa a functionalitatii integrate EHR,
interoperabilitatii si securitatii informatiilor

ONC-
ONC- ATCB Certified 2011/2012
 organism national de certificare si testare automata a
respectarii standardelor de formatate a documentelor
comunicabile
 TIPURI DE STANDARDE SI RAPOARTE IN SISTEM DE DISPOZITIVE DE COMUNICATIE
SERVICIILE DE SANATATE DESCHIS

Standarde:
stabilirea unei conexiuni logice intre procesele
 CEN ISO/TC251 - Europa aplicatie,
 JIRA – Japonia
schimbul de informatii intr-o forma
 IEEE, HL7 si ANSI – America standardizata, indiferent de tipul si arhitectura
 ISO/IEC JTC1/SC29 – standard international hypermedia si dispozitivului, pentru asigurarea localizarii si
multimedia interpretarii informatiei

Rapoarte incluse in CEN ISO/TC251:
 Domain Information Model (DIM) – protocol de achizitie si arhivare
de date off-line – ex. in sisteme informationale departamentale, Mesaje
Dspozitiv 1 Dispozitiv 2
unitati de terapie intensiva, etc. Sstem de
 Service Model – protocol pentru comunicarea informatiilor medicale Proces aplicatie 1 comunicatie Proces aplicatie 2
 Medical Data Information Base (MDIB)
 dictionar pentru elementele MDIB

21 22

MODEL STRATIFICAT OSI (OPEN SYSTEMS SISTEM AGENT INTELIGENT DE MANAGEMENT AL

INTERCONNECTION) DATELOR INTR-O UNITATE MEDICALA INFORMATIZATA

Schimbul de Manager
Application Process 1
Agent
Application Process 2 Manager Application Process(es) Agent Application Process(es)
informatii
are loc Application Layer Application Layer MDIB
MDS
MDIB

vertical, intre request request

A
C
A
C
...

Channel
VMD

straturi
Channel
S S NU RT- AL NU AL
E E
“Servicii”
SA

Information Services Services Information
speciale in (structured,
encoded)
(connect, transmit,
disconnect)
(connect, transmit,
disconnect)
(structured,
encoded) CMDISE CMDISE
fiecare strat
pregatesc provide provide
informatiile Presentation Layer Presentation Layer

pentru a fi Session Layer Session Layer

transmise OSI Standard

Communication System
OSI Standard
Communication System
intre straturi (Layers 1-6) (Layers 1-6) Transport System Transport System

(procesare)
Services

Information
 DICOM - DIGITAL IMAGING AND
SISTEM AGENT - MANAGER AL DATELOR COMMUNICATIONS IN MEDICINE

Agentul culege datele vitale (EEG, CT, ECG, analize de
Standard creat de NEMA (National Electrical Manufacturers Association)
pentru manipularea, stocarea, printarea, si transportul fisierelor de
sange, etc.), le proceseaza, le integreaza => obiect imagistica medicala
informatie medicala (aplicatia agent)
Include:
 Specificari format fisier

Managerul arhiveaza, organizeaza obiecte informatie

 Protocol comunicare in retea (TCP (Transmission Control Protocol)/IP (Internet Protocol))
DICOM asigura integrarea dispozitivelor de achizitie, stocare si redare a
medicala (aplicatie manager) imaginilor medicale (scanere, servere, workstations, printere, precum si a
sistemelor de comunicare in retea intre diverse platform in sistem Picture

Obiecte din MDIB (descriere DIM): Archiving and Communication System (PACS).

Standarde: NEMA - PS3, si ISO 12052:2006
 Medical Device System (MDS);
Obiecte imagine
 Virtual Medical Device (VMD);  Imagistica radiologica - imagini CT
 Imagini MRI
 Channel;  Imagistica ecografica
 Numeric (masuratori, informatii de stare, etc.) (NU);  Fotografie oftalmica
 Fisiere imagine MPEG-2 si Visible Light pentru endoscopie
 Real Time Sample Arrays (RTSA);
Rapoarte Structurate
 OB-Gyn Procedure, Catheterization Lab Procedure
 Alerte (AL);  Ultrasunet vascular, Ecocardiografie
 etc.  Ultrasunet intravascular, arteriografie cantitativa
 Imagistica sanului

Media
 USB si Flash Memory
 Media Creation Services

TCP/IP EMR – LEGALITATE, CONFIDENTIALITATE

Statut legal:
 In UE se lucreaza la unificarea standardelor (ex. Romania)
 EMR trebuie pastrate nealterate si autentificate de creator (sau un organism
cu drept de autentificare – CAS)
 Responsalilitatea pentru inregistrarile pacient
creator/custode al
inregistrarii (legilatia pentru protectia datelor)
 Proprietarul inregistrarilor medicale (MR) fizice (dosar clinic, raze-X, CT, PET,
IRMN, ultrasunete, etc) este medicul/unitatea medicala care le creeaza.
 Pacientul are dreptul de a-si vedea MR si a obtine copii, in limitele stabilite
de lege.

Confidentialitate:
 Personalul medical si contabil al unei unitati medicale are acces la MR (parti
ale MR) ale pacientilor respectivei unitati, pe perioada spitalizarii, si unii
provideri, personal intretinere, pesonal implicat financiar(orice format), au
acces la parti ale informatiilor stocate.
 UE: Directii ale Parlamentului si Counsiliului European protejaza procesarea
si mutarea libera a datelor personale.
http://en.wikipedia.org/wiki
 SIUI – SISTEM INFORMATIC UNIC INTEGRAT
EMR - INTEROPERABILITATE AL ASIGURARILOR SOCIALE DE SANATATE

Schimb de date intre medici de medicina generala, medici
Producator: Hewlett-Packard (HP), Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS), SIVECO
specialisti, farmacii si laborator. România

Scop: gestiunea informatiilor pacient intr-un format unitar, pentru raportarea cheltuielilor

Nivel de comunicare in retea: export fisier XML. cu serviciile medicale si farmaceutice asigurate catre CNAS

Modul comunicare – health information exchange (HIE)

Scopuri derivate :(http://siui.casan.ro/cnas/despre_siui)
îmbunătăŃirea substanŃială a sistemului asigurărilor sociale de sănătate din România şi a calităŃii
partajare informatii pacient, ingrijire centrata pe pacient, 
serviciilor medicale şi farmaceutice.
ingrijire portabila, ingrijire la distanta.  îmbunătăŃirea gestiunii fondului naŃional unic de asigurări sociale de sănătate
 realizarea informatizării în domeniul sănătăŃii

Abilitate de conectare sistem EMR la EHR personal
 uniformizarea sistemului de raportare şi prelucrare a datelor din sănătate, la nivel naŃional şi
inregistrare partajata: permisiuni granulare la nivel tip de 
judeŃean
flexibil in a se alinia uşor la reglementările organismelor internaŃionale cu care se efectuează
data, posibilitate acces tag pe continut inregistrat pacient schimburi permanente de date.
=> intretinere integritatea informationala clinica.
Produse informatice pentru spitale:
 SIUI-SPITAL

Exemplu: Healthy Circles (Wiki)  SIUI-PARA
https://www.healthycircles.com/p_record_sharing.aspx  SIUI-PNS
 SIUI-FARM-CI
 SIUI-DIALIZA
 SIUI-AMB
 SIUI-CM
 SIUI - STOMA

HOSPITAL MANAGER – STRUCTURA

HOSPITAL MANAGER SUITE INFORMATIONALA

Producator: SC Info World SRL

Scop: solutie integrata pentru gestiunea, prelucrarea si transmiterea in
timp real a datelor despre pacient si spital
Modul configurare

Scopuri derivate (www.infoworld.ro):
 Management eficient al informatiei unei unitatii medicale;
Modul management pacient
 Suport decizional;
 Performanta in prestarea de servicii medicale de cea mai inalta calitate;
Modul raportare diagnostic
 Tratament imbunatatit al pacientului;
Control financiar si management eficient al resurselor financiar-contabile de care

Modul angajat

dispune unitatea medicala.

Produse informatice pentru spitale ale firmei Info World:
World
 Hospital Manager Suite
Modul bilanturi
 Laboratory Manager

Modul utilitati
 Pharmacy Manager
 Budget Manager
 Salary Manager
 Top Management
 IQPACS

32
STUDIU DE CAZ HMS

Hospital Manager Suite este un sistem de management al informației din
cadrul unei unități sanitare

folosește SQL Server și platforma MS.NET
adaptabil cerințelor clienților
medii cât și cerințelor marilor furnizori de servicii medicale

reducere costuri de implementare și de deployment

reducere durata implementare modificări cerute de piață și a celor
normative pe o nouă arhitectură și cu tehnologii noi

aplicație flexibilă și adaptabilă la cerințele oricărui furnizorilor privat de
servicii medicale din România

flexibil și ușor de folosit pentru o mare varietate de specialități medicale,
într-un format integrat.

integrează în totalitate fluxurile dintr-o instituție medicală, acoperind atât
elementele de ordin clinic cât și cele financiare

integrat cu infrastructura EHR, oferind totodată posibilitatea de
interoperabilitate cu diverse sisteme

orientat spre pacient și urmărește tot parcursul acestuia în spital sau clinica
medicală

structură unitară și în totalitate integrată la nivelul instituției medicale

înregistrarea datelor pacient se realizează unitar și independent de
departamentul căruia i se adresează - urgențe, departamente medicale,
farmacii, radiologie, secție ambulatorie etc.
33
STUDIU DE CAZ HMS

Hospital Manager - compatibil cu standardele impuse
domeniului medical, interoperabilitate și securitate, nivel
ridicat de standardizare.

aplicația contribuie la simplificarea proceselor standardizate.

trasabilitate,

sistemul asigură suportul pentru standardul medical ISO
15189/2007 și este aliniat cerințelor RENAR.

datele din sistem nu pot fi modificate sau șterse ireversibil,
existând un sistem complex de versionare a informațiilor
medicale din aplicație
păstrarea unui istoric complet al
tranzacțiilor medicale.

interoperabilitate
soluția Hospital Manager compatibilă cu
standardul HL7 și implementează profilele de integrare ale
IHE (initiative by healthcare professionals ).

soluția HMS este fundamentată pe o arhitectură de tip SOA
(Service oriented architecture) , sistemul fiind implementat pe
baza modelului federated data, model care deschide multiple
posibilități de scalare a sistemului.

interfață intuitivă, necesitând un nivel minimal de training
STUDIU DE CAZ HMS

Modulele Hospital Manager Suite acoperă toate ariile
funcționale ale unei unități medicale moderne, crește
productivitatea și, în același timp, asigură un sistem complet
de administrare a informației despre pacienți:
 Administrează fișele pacienților - dosarul electronic - de oriunde
din cadrul unității medicale sau din Internet;
 Controlează întregul flux de muncă din spital și oferă informații
exacte despre pacienți pentru toate funcțiile unității medicale,
toate putând fi accesate ușor din aceeași aplicație;
 Oferă acces rapid la cereri de laborator, cereri de farmacie,
rezultate de laborator, eliberări de medicamente, imagini,
medicație administrată, proceduri, documentație clinică etc;
 Se ocupă de toate aspectele legate de fluxurile de lichidități;
 Identifică, corectează și elimină dublurile fișelor medicale;
 Cu ajutorul instrumentului MediChart se poate face o analiză a
informațiilor clinice și financiare;
 Se pot urmări indicatorii de performanță atât la nivel calitativ cât
și cantitativ
34
PREDICłIA ÎN SPITAL (HOSPITAL FORECASTING),
BAZATĂ PE INDICATORI DE CONTROL
Indicatori de control:

control
 zile pacient,
 vizite,
 proceduri.

Incapacităţi:
 incertitudini,
 Excel template pentru salarii şi beneficii,
 frecvenţe de utilizare –> critice –> urmărite pentru fezabilitate,
 verificarea şi comunicarea ipotezelor de predictie ––> consumatoare de
timp (Excel).

Soluţii:
 acces la înregistrări numerice cu modul de planificare orintat pe indicatori
de control,
 utilizare automată a calculelor şi metricilor (număr de operatori, vizite/zi,
numar de apeluri, etc.)
predicţie marketing/încasări/cheltuieli, etc.
 comunicarea facilă a modelului – software dedicat (Blue
Blue Line Solution,
Pharma, Alight, Hospital Management Systems).
Systems
36
 PREDICłIA ÎNCASĂRILOR SURSE DE VENIT PENTRU SPITAL, CHELTUIELI

Spitalele nu controlează, uzual, indicatorii de control.
Venituri:

Buget: pentru spitale se figurează scenarii complexe bazate pe diverşi  VENITURI DIN PRESTĂRI DE SERVICII SI ALTE ACTIVITĂTI
indicatori de control, costuri mari şi marjă de manevră îngustă.
 TRANSFERURI VOLUNTARE ALTELE DECÂT SUBVENTIILE

Taxare/pacient/lună (taxare pacienti internati, taxare pacienti
ambulatori), venituri totale realizate din taxare pacienti/lună, înainte de  VENITURI DIN CAPITAL: VALORIFICAREA UNOR BUNURI
aplicarea deducerilor, alocaţiilor sau returnărilor, venituri nete din  Alte venituri din valorificarea unor bunuri
taxare pacienţi/lună, alte venituri încasate/lună, venituri totale.
 SUBVENTII

Alti indicatori:
 TOTAL VENITURI PROPRII  Programe nationale de sanatate
VENITURI CURENTE

Cheltuieli:

 VENITURI NEFISCALE
 VENITURI DIN PROPRIETATE  CHELTUIELI DE PERSONAL
 Venituri din concesiuni si închirieri  Cheltuieli din venituri proprii, cheltuieli curente
 Alte venituri din proprietate
 Investitii, in conditiile legii
 VÂNZĂRI DE BUNURI SI SERVICII
 Reparatii capitale
 Actiuni sanitare
 Aparatura medicala de inalta performanta
 Alte cheltuieli
37 38

CARACTERIZARE PLANIFICARE INTEGRATA

Scopuri Bugetare Predictie Planificare integrata

management resurse alocare bazelor realocare realocare
control stabilire standarde: tinte test atingere tinta NA
eficienta precizie: responsabilitati predictia preciziei intelegere, actiuni,decizii

Domenii de procesare cheie

cine participa tot managementul, finante management ad-hoc, finante management relevant, finante
cum participa verificare/aprobare verificare/aprobare colaborare in timp real

frecventa anual lunar /de 4 ori pe an conducere pe strategii, evenimente

lungime ciclu luni saptamani, zile zile, ore

Caracteristici comune

tip data financiare financiare, operationale financiare, operationale, strategice

tip intrare multe statice multe statice cateva statice

nivel de detaliere nivel minim detaliere balante nivel minim detaliere balante balante detaliate, dependente
activitate, bazare pe indicatori de
INDICATORI DE CONTROL FINANCIARI – HOSPITAL
modelare minima, ex: beneficii medie, ex: interrelationare control
MANAGER
40
masurare actual vs. buget predictie vs. predictie anterioara modificari relative, tendinte
 PICU = Pediatric Intensive
Care Unit
Predictie număr maxim de
paturi ocupate pe unitate,
pe lună.

40 paturi, utilizate 30
zile/luna => 1200 unitati
utilizare pat, deci la 1151
pacienti revine 95.9%
utilizare pat

BALANTA: PROFIT SI PIERDERI RAPORT UTILIZARE PATURI SPITAL

41 42

Click pe “eye”:

Scenarii
Click pe număr paturi în luna mai: ocuparea a fost pană atunci, în medie, de peste 90% => s-ar putea ca
numărul de paturi să devină insuficient; cum s-ar schimba situaŃia dacă ar fi 50 de paturi? Vizualizarea conversaŃiilor avute (toata informatia se comunică în reŃea, între secŃii, în timp real)
model interactiv
în timp real

PLANIFICARE BAZATA PE SCENARII COMUNICARE MODEL

43 44
SISTEME INFORMATICE (SI) PENTRU CABINETE
INDIVIDUALE – OBIECTIVE

Managementul centralizat al tuturor datelor si informatiilor dintr-o clinica sau
spital
PROTOCOL
Date pacient: identificare, anamneza, date clinice si paraclinice, imagistica,

consultatii,, fisa dentara - diagnostic, tratamente - medicatie, etc. consultaţie
 Date personal: identificare, contat, calificare, salarizare, etc. Pacient ce
 Date financiar-contabile necesita Medic
 Date administrative: costuri pacient/spitalizare, mijloace fixe, mijloace mobile, salarii, tratament
etc.
 Nomenclator activitati/ contabilizare activitati, nomenclatoare boli, medicamente, date pacient
etc.
 Metode analiza date si raportare date
Raportare CAS



Reteta electonica medicamente
reţetă trimitere

Formulare trimitere, concediu medical trimitere

Planificare activitate, tratament

Interfete utilizator multiple rezultatetrimitere
Analize/imagistică
(Laborator,
scrisoare
Investigatii de

Alerte, promovare, informare, comunicare Tratament specialitate

Gestiune mijloace fixe si mobile (Farmacie) Cabinet/clinica medicală
(Medic specialist)
imagistică

Planificare buget medicală)

Comunicare date intre sectore de activitate conexe trimitere

Asistare decizii clinice si manageriale
reţetă
46

CARACTERISTICI SOFTWARE CABINET

INDIVIDUAL
FOAIE OBSERVATIE DENTARA PACIENT

Interfete amiabile adaugare/actualizare/stergere inregistrare
pacient: labels, text bars, text boxes, buttons, check boxes, lists,
combos, etc.

Verificare integritate date

Bare de meniuri/icoane/butoane

Planificari consultatii/tratamente

Activitati si costuri asociate
starea efectuarii platilor, starea
progresului tratamentului, istoricul consultatiilor INTRAORAL DENTAL CAMERA
ORAL PRO IMAGING SYSTEM

Educatie ingrijire dentara/tratamente pacient

Fidelizare pacient
Activitati, planificari,imagini, plati, stari tratament/pacient/plati

Administratie: gestiune stocuri, aparatura, furnizori
Infrastructura necesara:

Financiar  achizitie imagini – stocare/arhivare inregistrare pacient

Personal  comumunicatie Internet
 interconectare online aparate – sistem informatic
 PRODENT

Patient Scheduling
The ProDent™ Patient Scheduling Module is the
result of ten years of development work involving
scores of practitioners with vital real-
real-world input.
This module can be user configured to provide a
schedule for each practitioner, or a simple blended
version for all doctors. Instant activity graphing
provides the visual presentation that leads to
productive patient scheduling. Also provided is
immediate access to the patient treatment entry,
as well as many other daily tasks.
FISA DENTARA PACIENT
DEPR - DENTAL ELECTRONIC PATIENT RECORD

Date de inregistrare consultatie

Date de identificare pacient

Anamneza (motiv prezentare/trimitere, istoric boala,
antecedente hetero-colaterale, antecedente personale
generale si locale)

Examen clinic obiectiv (examen general, examenul
extremitatii cefalice – inspectie si palpare, examen
intraoral – preventiv oncologic, odontal, parodontal,
examenul arcadelor, examenul ocluziei)

Examenul clinic indirect (analiza modelelor de studiu,
examene complementare specifice si nespecifice)

Diagnostic

Prognostic

Discutia cazului

Tratament
INREGISTRAREA ELECTRONICA DENTARA PACIENT

Foaie de observatie dentara electronica pacient (DEPR
DEPR):
DEPR
 inregistrare date personale pacient,
 antecedentele medicale,
informatii privind tratamentele executate,

 situatia achitarii tratamentelor,
 evidenta programarilor,
 functii de salvare automata sau manuala a bazei de date.

Module optionale:
 modalitati de arhivare a imaginilor digitale,
 module de statistici,
 module financiare, etc.
Un program care aglomereaza o multitudine de functii rar utilizate
sau deloc nu face decat sa ingreuneze utilizarea lui si sa afecteze
chiar buna lui functionalitate.
 Reprezinta unificarea grafica a situatiei initiale cu
care se prezinta pacientul, a planului de tratament
care i se propune acestuia si a sedintelor efectuate
cu manoperele executate in cadrul fiecarei sedinte.
 Oglinda dentara – sectiune interactiva – cod dinte,
stare dinte, plan tratament
 Instrumente de grafică dentară
 Ferestre text, ferestre selectie pentru GUI.
 Chestionar foai de observatie dentara

personalizare.
Un program care aglomereaza o multitudine de functii rar utilizate
sau deloc nu face decat sa ingreuneze utilizarea lui si sa afecteze
chiar buna lui functionalitate.
 Secţiunea OGLINDĂ
OGLINDĂ DENTARĂ

PLAN TRATAMENT MACDENT PRO

Planul de tratament este documentul care se inmaneaza pacientului
inainte de inceperea procedurilor stomatologice
contract!

Realizat dupa consultatia initiala si dupa stabilirea diagnosticului:
stabilirea unei liste simple a etapelor de tratament pentru un
pacient.

Prezentare comprehensiva a variantelor de tratament, costuri
asociate fiecarei proceduri, durata procedurii, alternative.
planuri
partiale, contingente

Planificare bazata pe ontologii

Planificare virtuala, comunicare electronica a planului unui 3rd party

Urmarirea implementarii planului si facturarii procedurilor

Poate include radiografie panoramica, oglinda dentara.

Declaratie de accept a unei optiuni tratament.

Fisa detaliata a activitatilor incluse in varianta tratament

Fisa dentara asociata variantei tratament

Software pentru medicina dentara – pentru utilizatorii
de Mac OS

Baza de date multimedia orientata pe ontologii

Include planificator (scheduler
scheduler)
scheduler flexibil

Foloseste un sistem de gestiune al bazelor de date
PostgreSQL

Gestioneaza foi de observatii, documente si imagini
scanate, grafice, prescriptii, rapoarte, plan de tratament

Acces Internet

Include radiografie digitala RadioVision
 BRILDENT PROFESSIONAL (WWW.BRILDENT.RO
(WWW.BRILDENT.RO)
BRILDENT – ORGANIZARE INTERNA
WWW.BRILDENT.RO) Control:
- structura retelei de calculatoare si de imprimante

urmareste situatia pacientilor, a manoperelor si a tratamentelor - structura de utilizatori si personal
efectuate, a programarilor, a situatiei financiare a fiecarui pacient in - structura scaunelor si a locatiilor existente
parte si se poate tine evidenta gestiunii, a salaratilor, a facturarii si a - datele financiare necesare (monezi, taxe, serii de facturare, mijloace de plata,
incasarilor intregii clinici. discounturi, tarife, cursuri bancare)

sistemul de rapoarte si statistici existent permite evaluarea curenta a - date preliminare gestiunii (gestiuni, depozite, unitati de masura, categorii si
situatiei clinicii si documentarea pentru pacienti si pentru grupe de articole)
indeplinirea obligatiunilor legale.

Oferta de pachete software: BrilDent Enterprise (controlul afacerii de
la distanta, decizii in timp real), BrilDent Marketing (campanii de
marketing prin SMS, email, telefon), BrilDent Interactive (receptie
interactiva, informare interactiva pacienti despre servicii, cont
pacient), BrilDent Online (acces din web), BrilDent ID (controlul
fluxului de persoane din cadrul clinicii prin carduri/bratari ID).

BrilDent -laborator
Evidenta tuturor lucrarilor de laborator comandate, avand posibilitatea de a defini lucrari si
BrilDent - rapoarte
Configurare si personalizare a rapoartelor proprii fiecarui nomenclator, lasand astfel
tarife specifice fiecarui laborator in parte, astfel putand opta de fiecare data pentru
libertatea de a alege datele ce se doresc a fi imprimate, campurile necesare, filtrele aplicate
laboratorul dorit in functie de lucrare.
precum si metoda de grupare sau ordonare a datelor.
C4: Sisteme informatice bazate pe ontologii
Obiective:

• Definitii
• Sisteme documentare, baze de informaţii şi cunoştinţe
• Ce este o ontologie?
• De ce dezvoltăm ontologii?
• Tehnologii şi instrumente pentru construirea ontologiilor
• Construirea ontologiilor
• Învăţarea ontologiei
• Web semantic

Definitii, generalităţi
"An ontology is a formal representation of a shared conceptualization of a domain. " Gruber, 1999
Ontologie = model declarativ al unui domeniu care defineşte şi reprezintă concepte existente în acel
domeniu, atributele lor şi relaţiile dintre ele. Domenii conexe: inteligenţă artificială, inginerie bazată pe
cunoştinţe (knowledge engineering), traducere automată, căutare automată, semantică lexicală
Ontologii în medicină: reprezentarea şi reorganizarea terminologiilor medicale. Permite descrierea:
- limbajelor specializate (vocabularul subiectelor accesibile unor grupuri restrânse de
indivizi),
- lexicoanelor,
- cunoştinţelor medicale,
- informaţiilor despre pacienţi.
Ontologia => structurarea cunoştinţelor unui domeniu. Se foloseşte un vocabular restrains, comun,
pentru a specifica tipuri, proprietăţi, relaţii între concepte/entităţi lexicale din domeniu.
Ontologiile sunt publicate în Internet, pentru partajarea cunoştinţelor, pentru facilitarea căutării bazate
pe cunoştinţe, a căutării semantice
‘web of things’, web semantic – alternativa actuală la ‘web of
documents’.

Fig.1 Evoluţie Internet

Principii fundamentale: nume (URIuri – Uniform Resource Identifier), documente(resourse),
descriere cu HTML/XML (HyperText Markup Language/eXtensible Markup Language),
interactiuni(http – HyperText Transfer Protocol), hyperlinks

Diferente fundamentale: pagini structurate explicit ca structuri de date, URIuri de entitati
(things), legaturi tipizate

1
 (a)

(b)

(c)
Fig. 2 Descriere ontologică (cu Protégé) a ontologiei GALEN
subclasa Hemoglobin: (a)ierarhie de clase
vs. OntoGraf, (b) descrierea relatiilor clasei, (c) implementare XML /OWL.

2
 Web de date = bază de date globală: obiecte şi descriptorii lor, legături între obiecte, structuri de
obiecte, semantică explicită pentru legături şi conţinut, proiectată pentru utilizatori şi sisteme de
calcul. Sunt lucruri comune reprezentate în multe seturi de date, legate între ele cu identificatori de
legare.
Construcţia web de date implică metode de structurare şi descriere (limbaje ca Microformats, XML,
RDF, GRDD, OWL, etc.), aplicaţii web, şi metode de legare a datelor (ontologii).
Scopul dezvoltării ontologiilor:
• Stabilirea unui numitor comun în înţelegerea structurii informaţiei aferente unui domeniu,
pentru oamenii sau agenţii software ce operează în domeniu
o Informatie medicala pe web
o E-comerce medical
• Stabilirea unei modalităţi de reutilizare a cunoştinţelor din domeniu
o Ontologii mari integreaza ontologii existente
o Ontologia unui domeniu particularizeaza o ontologie generala
• Stabilirea unei modalităţi de justificare a ipotezelor în domeniu
• Separarea cunoştinţelor domeniului de cunoştinţele operaţionale
o Algoritm de configurare a unui produs prin componente, pe baza specificatiilor
• Analizarea cunoştinţelor din domeniu
◦ Analiza formala a termonologiei
Caracteristicile ontologiilor
Ontologiile sunt structuri complexe
Ontologiile pot diferi prin:
◦ Formalism (taxonomie, cadru, axiome, grafuri conceptuale …)
◦ Scop (regăsire, NLP – Neuro-Linguistic Programming, partajare, modelare…)
◦ Domeniu (management, learning, medicină, fundamentare…)
◦ Construcţie (top-down, bottom-up, middle, merging…)
◦ Complexitate (angrenare, disociere, adâncime…)
◦ Acoperire, implementare, mărime, motivaţie,…
◦ … precizie
Precizia unei ontologii este exprimată prin:
• glosar de termeni
• taxonomie (clasificare)
• lexicon
• schemă conceptuală
• teorie axiomatizată
• reprezentarea cunostintelor
Ontologie=model al UD (univers de discurs)
amestec de concepte legate.
Concept=entitate abstracta, independenta de limbaj.
Scopul ontologiei: mecanism de cautare bazat pe continut
web semantic. Permite unui grup
profesional să partajeze informaţii în domeniul lor de activitate, folosind un vocabular cunoscut
grupului. In medicina: SNOMED.
Fiecare ontologie reprezinta un punct de vedere.
Constructii ontologice diferite
inferente.
Volum mare de date (lucruri/obiecte/entitati)
baze de date.
Cautare
interogare (discriminare, specificare).
Asocieri intre date cu surse bine definite
mapare.
Ontologia arata cum sunt legate conceptele:

3
 concept 
semnificatie
Operatori pe ontologii:

Componente:
• concepte (clase)
o primitive – pentru concepte care nu au definitie completa
o definite – din alte clase folosind operatori
• Atribute (sloturi): proprietati intrinseci/extrinseci, caracteristici al clasei (parti), roluri (relatii cu
alte obiecte)
• Relatii : intre concepte, intr-o structura ierarhica, intre clase si indivizi
• Termeni functie: structuri complexe rezultate din anumite relatii
• Restrictii pentru sloturi
• Reguli: if->then, antecedente -> consecinta
• Axiome – asertii in formalism logic
• Evenimente – modifica atributele sau relatiile
Reprezentare UD: date, informaţii, cunoştinţe, rationament.
Data - un fapt sau o afirmatie despre un eveniment, fara ai specifica relatia cu alte
date/evenimente/lucruri
Ex: ploua
Informatia – inglobeaza intelegerea unui anumit tip de relatie, posibil o relatie cauzala
Ex: temperatura a scazut cu 15o si apoi a inceput sa ploua
Cunostinta – pattern care conecteaza si ofera un inalt nivel de predictibilitate asupra unor date inrudite
Ex: daca umiditatea este foarte ridicata si temperatura scade substantial, atunci s-ar putea sa ploua
Rationamentul (“intelepciunea”) – leaga cunostinte, principii fundamentale, este sistemic
Ex: ploua pentru ca ploua; aceasta stare se coreleaza cu intelegerea tuturor interactiunilor dintre
ploaie, evaporare, curenti de aer, gradienti de temperatura, schimbari.
Reprezentari de date intr-un sistem de calcul:
• matrici,
• inlantuiri de date (ex. lanturi Markov, descrierea granitelor unei reprezentari obiect intr-o
imagine, etc.),
• grafuri, topologii, RDF (Resource Description Framework)
• liste de proprietati de obiecte,
• baze de date relationale,
• etc.

Fig. 3. Reprezentarea şi comunicarea datelor în reţele de calculatoare

4
Tehnologii şi instrumente pentru construirea ontologiilor
Limbaje folosite pentru descrire ontologică:
XML – Expandable Markup Language – limbaj de marcare, defineste reguli pentru codificarea
documentelor, pentru portare pe diverse sisteme de calcul, independent de platformă, pentru stocarea
în forme, şi relaţionarea datelor. Poate reprezenta orice structură de date.
Un document XML poate reprezinta o ontologie de ordin 0. Principalul scop al unei ontologii este să
clasifice lucrurile din punct de vedere al intelesului lor (semantica), stabilind relatii (proprietati)si
eventual precizand instante (‘individuals’).
Limbaje specifice descrierii ontologiilor:
• OIL (Ontology Inference Layer) – infrastructura ontologică pentru Semantic Web,
• RDFS( Resource Description Framework Schema) – asigura elementele de bază din descrierile
ontologice, numite vocabular RDF, asociind cu fiecare element de vocabular o resursa (URI). O
propozitie (‘statement’) este o tripleta: subiect, predicat, obiect.
<rdf:Description rdf:about="subiect">
<predicate rdf:resource="obiect" />
<predicate>literal value</predicate>
</rdf:Description>

• OWL (Web Ontology Language) – limbaj de reprezentare a cunoştinţelor într-o ontologie,

asemănător XML; stabileste ierarhii de entitati: clase, subclase, indivizi, precum si proprietati
(sloturi) care leaga entitatile intre ele.
OWL:
- poate descrie semanticile claselor si proprietatile folosite in documentele web
- bazat pe XML
se foloseste pentru a partaja diferse ontologii intre aplicatii.
- Limbajul OWL suporta 3 versiuni:
- OWL Lite (poate face o clasificare ierarhica si simpla a caracteristicilor de constrangere),
- OWL DL (DL – Description Logic),
- OWL Full.
OBO – limbaj pentru ontologii biologice şi biomedicale.

Construirea unei ontologii

• Determinarea domeniului ontologiei
o Care este domeniul acoperit de ontologie?
o La ce va fi folosita ontologia?
o Pentru ce fel de intrebari va trebui ca ontologia sa dea raspunsuri?
o Cine va folosi si cine va revizui ontologia?
• Refolosirea ontologiilor existente
• Termeni importanti din ontologie
o Care sunt termenii despre care dorim sa vorbim?
o Care sunt proprietatile lor?
o Ce am vrea sa putem spune despre ei?
o Ce relatii exista intre acesti termeni?
• Stabilire clase si a ierarhie intre clase
• Stabilire restrictii
• Creare instante pentru clase
valori pentru sloturi
• Aplicatie: interogarea ontologiilor
• Aplicatie: integrarea surselor de date eterogene, bazata pe semantica datelor

5
 Fig. 4 Exemplu descriere ontological (Protégé – OWL)

Proprietati
• Object Properties: leaga obiecte de obiecte
• Datatype Properties: leaga obiecte de valori (intreg, real, sir de caractere)
• proprietate poate avea:
o Domein

6
 o Range
o Inverse property
• Caracteristici:
o Functional: valoare unica
o Inverse functional: proprietatea inversa e functionala
o Symmetric: A
B => B
A
o Transitive: A
B, B
C => A
C
o Reflexive: A
A
o Irreflexive: A ¬
A

Fig. 5 Exemplu: NAUTILUS (dosar medical)

Web semantic
• Semantic Web conceput de Tim Berners-Lee, inventator al WWW, URIurilor, HTTP, si HTML
• Creat cu sintaxe ce folosesc URIuri pentru descrierea datelor, triplete
sintaxe "Resource
Description Framework“(RDF)
WSML: limbaj pentru specificarea descrierii semantice a serviciilor web.
RDF - reprezinta informatii despre resurse in forma unui graf.

Bibliografie
http://protege.stanford.edu/publications/ontology_development/ontology101-noy-mcguinness.html
• W. W. Steed, H.S.Lin (Eds.), Computational Technology for Effective Health Care: Immediate Steps
and Strategic Directions, NAPress, 2009
• Tom Gruber, Ontology. in Encyclopedia of Database Systems, Ling Liu and M. Tamer Özsu (Eds.),
Springer-Verlag, 2009, (http://tomgruber.org/writing/ontologydefinition-2007.htm )
• Gomez-Perez, M. Fernandez-Lopez, O. Corcho, Ontological engineering. in: Advanced Information
and Knowledge Processing, Springer, New York , 2004

7
 Facultatea de Medicină Dentara
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
Sisteme de asistare a deciziei
medicale
Titular curs: şef lucrări dr. Carmen Grigoraş
Curs optional: Sisteme informatice pentru medicina dentara
Bibliografie selectivă

W. W. Steed, H.S.Lin (Eds.), Computational Technology for Effective
Health Care: Immediate Steps and Strategic Directions, NAPress,
2009

H. Kosch, R. Słota, L. Böszörményi, J. Kitowski, J. Otfinowski, P.
Wójcik, A Distributed Medical Information System for
Multimedia Data - The First Year's Experience of the
PARMED Project,
http://www.springerlink.com/content/2057jg1w6k168h05/fulltext
.pdf

A. Moreno, J.L. Nealon (Eds.), Applications of software agent
technology in the health care domain, Birkhauser Verlag, 2003

Obiectivele prelegerii Decizia

Decizia
Decizia: Când? ... Cum?

Sisteme computerizate de suport decizie medicala
Care e problema?

(inteligenŃa artificială): definiŃie, istoric
Ce metode se pot folosi pentru a rezolva

Ce se poate întâmpla?

Metodologia sistemelor computerizate de

Care pot fi rezultatele?
suport a deciziei
Ce valoare au fiecare din rezultatele posibile?

Arhitectura sistemului expert
Alegerea unei acŃiuni după ce au fost evaluate toate riscurile

Sisteme expert în diagnosticul imaginii digitale medicale şi beneficiile fiecărei alternative

Arborele decizional:

Noduri decizionale

Noduri de tip şansă

3 4

“Cum?” si “de ce?”

Cum am dedus asta? (inferenta)

De ce trebuie sa stii asta? (cand se cere informatie aditionala)
Sistem suport decizie in medicina

De ce s-a executat o anumita actiune la nivelul unui nod in arbore?
Sisteme suport decizie = orice aplicatie softwarecare care ajută medicii

Cum? – nodurile copii practicieni în luarea deciziilor

De ce? – nodurile parinti.

Interfete I/O: “computer software employing a knowledge base (KB) designed for use

Permit utilizatorului comunicerea cu sistemul, by a clinician involved in patient care, as a direct aid to clinical decision

Permit meniuri de selectie, making” (Shortliffe, 1990)

Permit limbaj natural restrans.

Se permit interogari justificative – de ce? – motiv.
DeficienŃe:

Dupa ce SE indica actine – utilizatorul poate intreba de ce?, cum?, de ce nu?

Backword chaining – explicatii structurate, forward chainic - nestructurate

CunoştinŃele personalului specializat nu sunt suficient structurate
pentru a fi transpuse în algoritmi;

CunoştinŃele pot fi reprezentate ca o mulŃime de „reguli" (unităŃi de
ExplicaŃii "know-how"), fiecare fiind potrivită pentru o clasă de evenimente;

MulŃimea de reguli nu este completă

5 6

Conflicte structurale: Tipuri de cunoştinŃe:

Numire

Generalizare
CunoştinŃe declarative – descriu entităŃi fizice şi relaŃii semantice
obiecte

Agregare cu atribute încapsulate
reprezentare structurată a faptelor în context

reŃele semantice, sisteme expert;

Conflicte de domeniu:

CunoştinŃe procedurale – abstractizări ale regulilor generale care facilitează

Schema
rezolvarea problemelor similare din punct de vedere structural.

Units

Conflicte privind datele: Organizarea cunoştinŃelor:

Sinonimii

ReŃele semantice - organizarea ierarhică a cunoştinŃelor, funcŃie de gradul de

Valori lipsa
generalitate;

Diferente de limbaj:

Scheme cognitive - codarea semantică a cunoştinŃelor
structuri generale

Limbaj natural
şi abstracte;

Format electronic

Scenarii cognitive - succesiuni de evenimente specifice unui anumit context.
Ontologiile definesc si descriu diversele puncte de vedere.
Probleme legate de reprezentarea Organizarea cunoştinţelor
datelor
7 8

metode relaŃionale (grafuri şi reŃele);

metode procedurale (proceduri);

metode logice (enunŃuri adevărate).
Arhitectura de reprezentare a cunoştinŃelor:

nivel conceptual – descrie structura globală a problemei;

nivel intern - descrie structura de stocare fizică ;

nivel extern - colecŃie de scheme externe - specifice
utilizatorilor.
Reprezentarea cunoştinţelor
9 10

Baza de cunoştinŃe
spaŃiul declarat

Mecanismul de inferenŃă
proces de căutare

Mecanisme de inferenŃă
strategii de control sau tehnici de
căutare prin baza de cunoştinŃe pentru a ajunge la decizie

InducŃia înainte (forward chaining)
proces de inferenŃă condus
de date; puŃine scopuri finale şi multe decalaraŃii iniŃiale

InducŃia înapoi (backward chaining)
proces condus de scop; puŃine
declaraŃii iniŃiale şi multe scopuri finale.

InferenŃă hibridă
inductie inainte cu context vid
baza de fapte,
apoi inductie inapoi
demonstratie; multe; multe declaraŃii iniŃiale,
multe scopuri finale.
11
Rationament bazat pe cunostinte

Modelele bazate pe cunostinte sigure, complete si consistente

if (A and B) then C
crows are black
every not-black entity is not a crow
cabbage is green
it is not a crow

Modele bazate pe reprezentarea incertitudinii

Modele probabilistice
nivel de incredere sau plauzibilitate a
afirmatiilor in [0,1]

Modele lingvistice (fuzzy logic)
nivele de adevar ≠ nivele de incredere
∀p simptom(p, Durere_dinti) → cauza(p,carie)
∀p simptom(p, Durere_dinti) → cauza(p,carie) ∨ cauza (p,gingivita) ∨…
Sisteme bazate pe cunostinte

Decizie - soluŃie adoptată de un sistem (persoană, grup,
organizaŃie, colectivitate, calculator) în vederea rezolvării
unei probleme.

Fazele procesului de luare a deciziei:

formularea problemei

stabilirea actiunilor

reprezentarea solutiilor alternative posibile

analiza, evaluarea si ierarhizarea solutiilor

adoptarea unei solutii – alegerea metodei/strategiei

Analiza solutiei – stabilirea complexitatii
Sistem decizionale bazate pe cunostinte
12

Sistemului expert MYCIN (Stanford University):

scris in Lisp ca parte experimentala a tezei de doctorat - Edward Shortliffe

foloseste factori de certitudine pentru cuantificarea deciziei Modele matematice

diagnosticul şi tratamentul patologiilor infecŃioase severe – recomanda antibiotice cu dozaj
ajustat functie de greutate, si boli de coagulare a sangelui
Modelele matematice pentru descrierea sistemelor biologice

1974 utiliza ~ 200 de reguli

1985 utiliza ~ 600 de reguli sau fiziologice complexe:

AcurateŃea calculată experiemtnal:
hemodinamica

Nu a fost folosit niciodată în practica medicală:

Probleme etice şi legale ale practicii medicale (dacă programul pune un diagnostic greşit sau atribuie o
recomandare terapeutică greşită cine este răspunzător?)

efectele radiaŃiilor ionizante asupra Ńesuturilor

Problema majoră: tehnologia sistemului (un utilizator trebuie să introducă toate datele necesare → necesita ~ 30
min)

farmacocinetică

Sisteme expert functionale:
Modelele pot servi direct la adoptarea deciziilor medicale:

CADUCEUS, INTERNIST, QMR: diagnostic medicină internă

PUFF: diagnosticul patologiilor respiratorii
pasiv (analiza consecinŃelor variaŃiei a unul sau mai mulŃi

ONCOCIN: asistarea chimioterapiei parametri)

5GL-Doctor: 8000 simptome / semne / examinări de laborator

DxPlain: Harvard Medical School Hospital, 2 200 boli, 5000 simptome
activ (control automat)

Sisteme expert medicale

13 14

Statistica/ probabilitate Exemplu

Metode de clasificare multidimensională fD = a1x1 + a2x2 + ... +antn

Pacientul este asignat unei clase (terapeutică sau diagnostică), în
diagnostic medical posibil: apendicită vs salpingită
funcŃie de valoarea unor parametrii de interes

3 semne: apărare musculară, durere în fosa iliacă

Un eşantion de “învăŃare", constituit din cazuri pentru care s-
a stabilit decizia (diagnostică, sau terapeutică), permite Musculară dreaptă şi durere în fosa iliacă stângă).
găsirea variantelor discriminante şi estimarea valorii
fapendicită = 4·AM + 10·DFID- 10·DFIS
coeficienŃilor de interes - prototip.
fsalpingită = 3·AM+ 5·DFID+ 5·DFIS

Cele mai utilizate metode statistice:
fapendicită = 0 + 10 - 10 = 0

regresia multiplă
fsalpingită =0 + 5 + 5 = 10

analiza discriminantă

15 16
 P(Carie) = 0.1
P(Simptom=Febra) = 0.7 Decizie Bayes
P(Simptom=Tuse) = 0.37
Simptom - variabila aleatoare Sisteme probabilistice:

Teorema lui Bayes: Probabilitatea posterioara de a
avea un diagnostic Di atunci când semnul S este prezent;
este funcŃie de probabilitatea apriorica a diagnosticului şi de
probabilitatea observării semnului atunci când este prezent
diagnosticul (probabilitate condiŃionată)

Euristica – metodă de studiu bazată pe procedee deductive, orientată spre

descoperirea de fapte/cunoştinŃe noi (DEX): ex. reguli if


then.

Exemplu de reprezentare logică: ipoteza

17 18

Exemplu de reprezentare logică: inferenţa

InferenŃa
operaŃie logică de derivare a unui enunŃ din altul,
Probabilitatea Bayes - exemple
prin care se admite ca adevarata o judecată (al cărei adevăr nu
este verificat direct), în virtutea unei legături a ei cu alte
Dintr-un grup de copii, 60% sunt vaccinati impotriva tusei
judecăŃi considerate adevărate (DEX) convulsive. Daca un copil este vaccinat, probabilitatea de a
InferenŃa Bayes: contracta afectiunea este de 0,001. Pentru cei nevaccinati
probabilitatea este de 0,01. Se alege un copil la intamplare. Daca
p ( x j | wi ) P ( wi ) acesta a contractat afectiunea, care este probabilitatea ca el sa fi
P ( wi | x j ) = fost vaccinat?
p( x )
wi = ipoteză - categorie probabilă, i=1,.., k j
xj = evidenŃă (ex. simptom), j=1,.., n
In urna 1 se afla 4 bile rosii si 6 bile verzi. In urna 2 se afla 7 bile
rosii si 3 bile verzi. Se alege o urna la intamplare si se extrage o
InferenŃa Bayes generalizată: bila. Daca bila extrasa este verde, care este probabilitatea ca ea sa
P( x1 ,x 2 ,...,x n|wi ) ⋅ P( wi ) fi fost extrasa din urna 1?
P( wi|x1 ,x 2 ,...,x n )= k
, i=1,k

19
∑ P( x1 ,x2 ,...,xn|w j ) ⋅ P(w j )
j =1 20
 Regula de decizie Bayes: se decide starea sistemului observat ca Teorema lui Bayes:
având calificarea (categoria) w1 dacă:
Se Ńine seama atât de semnele pozitive cât şi de cele negative.
P(w1| x) > P(w2| x),
ConcordanŃa obŃinută cu opinia experŃilor este adesea mai mare deşi
sau echivalent, dacă: rezultatele sunt cu atât mai bune cu cât numărul cazurilor din
eşantionul de bază este mai mare.
p(x| w1)P(w1) > p(x| w2)P(w2).
În lipsa unei baze de cazuri, estimarea probabilităŃilor a priori şi a
Decizia Bayes generalizată: probabilităŃilor condiŃionale poate fi asigurată iniŃial de experŃi,
P(w1| x1,…,xn)=maxi=1,..,k(P(wi| x1,…,xn) apoi să fie înlocuită de probabilităŃi reale calculate pe baza
cazurilor.
sau: Teorema lui Bayes: Limite
p(x1,…,xn | w1)P(w1)=maxi=1,..,k(p(x1,…,xn|wi) P(wi))
Exhaustivitatea deciziilor (suma probabilităŃilor de diagnostic Di
CondiŃia: este egală cu cea obtinuta din calcu l)
wi = mutual exclusive şi exhaustive.
Exclusivitatea deciziilor
Dacă xj sunt independente:
IndependenŃa semnelor (rareori realizată iar gradul de legătură
diferă în funcŃie de situaŃia diagnostică). Când două semne sunt
P ( x|w j ) = P ( x1 ,x 2 ,...,xn|wi ) = P( x1|wi ) ⋅ P ( x 2|wi ) ⋅ ... ⋅ P( x n|wi ), i = 1,.., k legate între ele, să se păstreze doar cel mai semnificativ.
Exemplu de reprezentare logică: decizia Decizia Bayes
21 22

Reprezinta dependente intre variabile aleatoare

P(J)

Specificarea distributiei de probabilitate 0.001
Jaf Cutremur P(C)
0.002

Simplifica calculele

Au asociata o reprezentare grafica convenabila J C P(A)
T T 0.95

DAG care reprezinta relatiile cauzale intre variabile T F 0.94 Alarma

Pe baza structurii retelei se pot realiza diverse tipuri de inferente F T 0.29

Calcule complexe in general dar se pot simplifica pentru F F 0.001
A P(D)
structuri particulare A P(M)
TelMihai TelDana T 0.7
T 0.9

Structura: F 0.05 F 0.01

Nodurile reprezinta variabilele aleatoare

Legaturile orientate X→Y: X are o influenta directa asupra lui Y, J C P(A | J, C)
X=Parinte(X) T F

Fiecare nod are asociata o tabela de probabilitati conditionate care Tabela de probabilitati T T 0.95 0.05
conditionate
cuantifica efectul parintilor asupra nodului, P(Xi | Parinti(Xi) T F 0.94 0.06
F T 0.29 0.71
F F 0.001 0.999
Reţele Bayes
23 24
Reţele Bayes - exemplu
 P(M ∧ D ∧ A ∧∼J∧∼ ∧∼C
∧∼ ) =
∼J ∧∼C
∧∼ )*P(∼ ∼J) ∧P(∼∼C)=
P(M|A)* P(D|A)*P(A|∼
0.9 * 0.7 * 0.001 * 0.999 * 0.998 = 0.00062 Sisteme expert
P(A|M,D) = P(A∧ ∧M ∧D) / P(M ∧D) =
α *P(A,M,D) = α *Σ Σc Σa P(J,C,A,M,D) =
Un sistem expert este format dintr-un grup de programe şi o
α *Σ
Σc Σa P(J)*P(C)*P(A|J,C)*P(M|A)*P(D|A) =
α * P(J)* Σc P(C)* Σa P(A|J,C)*P(M|A)*P(D|A) = colecŃie de informaŃii specifice, cu ajutorul cărora se
α* 0.00059224 realizează un dialog om-computer în vederea rezolvării

Inferente de diagnosticare (efect → cauza) problemelor
P(Jaf | TelMihai)

Inferente cauzale (cauza → efect)
Multiplică inteligentă formalizată a unor specialişti,
P(TelMihai |Jaf), P(TelDana | Jaf)

Inferente intercauzale (intre cauza si efecte comune)
punând-o la dispoziŃia acelor persoane al căror acces la
P(Jaf | Alarma ∧Cutremur) respectivii specialişti este imposibilă

Inferente mixte
P(Alarma | TelMihai ∧ ∼Cutremur) → diag + cauzal
P(Jaf | TelMihai ∧ ∼Cutremur) → diag + intercauzal

Inferenţă în reţea Bayes: exemplu

25 26

MYCIN – sistem expert medical
Domeniul de valori:

Modelul MYCIN - functii probabilistice pentru a modela increderea si 0 ≤ MB[h,e] ≤ 1 0 ≤ MD[h,e] ≤ 1 −1 ≤ CF[h,e] ≤ 1
neincrederea intr-o ipoteza:
Factorul (coeficientul) de certitudine:

functia de masura a increderii, notata MB
CF[h,e] = MB[h,e] − MD[h,e]

functia de masura a neincrederii, notata MD

Ipotezele sustinute de probe sunt independente

MB[h,e] – masura increderii in ipoteza h pe baza probei e

h - ipoteza sigura, i.e. P(h|e) = 1, atunci:

MD[h,e] – masura neincrederii in ipoteza h pe baza probei e
1 − P(h)
1 daca P(h) = 1 MB[h,e] = = 1 MD[h,e] = 0 CF[h,e] = 1
 1 − P(h)

~h - sigura, i.e. , P(h|e) = 0, atunci:
MB[h, e] =  max(P(h | e), P(h)) − P(h)
in caz contrar
 max(0,1) − P(h)
1 daca P(h) = 0
 0 − P(h)
MD[h, e] =  min(P(h | e), P(h)) − P(h) MB[h,e] = 0 MD[h, e] = =1 CF[h,e] = −1
in caz contrar 0 − P(h)
 min(0,1) − P(h)

27
Modelarea incertitudinii 28
Funcţii de încredere - proprietăŃi

Regulă MYCIN:
dacă tipul organismului este gram-pozitiv,
morfologia organismului este coc, şi
conformaŃia creşterii organismului este lanŃ
atunci există o încredere puternică (0.7)
că identitatea organismului este streptococ.

Exemple de fapte MYCIN :
(identitate organism-1 pseudomonas 0.8)
(identitate organism-2 e.coli 0.15)
(loc cultură-2 gât 1.0)
MYCIN - Exemplu utilizare CF
29
Arhitectura unui sistem expert
Componente:

Un limbaj de exprimare a cunoştinŃelor

Baza de cunoştinŃe pentru acumularea cunoştinŃelor specifice
unui domeniu de aplicare (furnizate de experŃi experŃi,
achiziŃionate de sistem). Această bază de cunoştinŃe este
necesară pentru realizarea obiectivului 3.

Un motor de inferenŃe care exploatează cunoştinŃele
din baza de cunoştinŃe.

Un modul de dialog cu utilizatorul.
31
Retele neurale artificiale

Inspirată din structura şi funcŃionarea creierului

ReŃeaua este constituită din noduri, sau neuroni formali Ui,
legate între ele prin arce
graf generalizat orientat.

Propagarea se face pornind de la unităŃi de intrare care
formează un strat de intrare, pentru a ajunge, prin
intermediul unuia sau al mai multor straturi de neuroni şi de aici
la unităŃi de ieşire care formează stopul, sau pătura de
ieşire.

Gradul de stimulare al unui neuron este suma ponderata a
raspunsului la stimuli a neuronilor aferenŃi cu care este conectat.

Dacă această sumă depăşeşte un anumit prag de activare,
neuronul curent va stimula neuronii eferenŃi cu care este conectat.
30
Arhitectura sistem expert
Limite:

Cunoaşterea este multiplă

Cunoaşterea este infinită

Cunoaşterea este adesea contradictorie sau inconstantă

Computerul este orb, are nevoie de intermediar

Este dificil să se ia din limitele micro-universului
sistemelor expert

RaŃionamentele sunt limitate (deducŃie, abducŃie)

Validarea cunoştinŃelor este dificilă
32

Foloseste cunostinte in loc de date pentru controlul solutiei

Schema de învăŃarea
problemei de rezolvat.
clasificărilor

Cunostintele sunt stocate separat fata de programul de control, sub
forma de baza de fapte si baza de reguli – testate exhaustiv sau selectiv

Chu A, Ahn H, Halwan B, dunctie de strategia de control.
Kalmin B ,Artifon ELA ,
Barkun A, Lagoudakis MG,
Controlul executiei implementeaza o strategie de cautare – poate fi
Kumar A. A decision limitata la cateva sute de reguli.
support system to facilitate
Executia poate continua cat timp se gasesc potriviri intre fapte si
management of patients reguli.
with acute gastrointestinal
SE sunt capabile sa justifice solutia.
bleeding. Artificial
Se foloseste reprezentarea simbolica a cunostintelor si, corespunzator,
Intelligence in Medicine, calcul simbolic pentru inferenta.
2008, 42(3):247-259

Foloseste meta – cunostinte.

Arhitectura sistem expert Caracteristici ale SE

33 34

De ce sa folosim un SE?
Sisteme expert in imagistica medicala

viabilitate comerciala: rezolva problemele in timp mai scurt decat

Diagnosticul mamografic asistat de calculator: expertii umani.

DetecŃia automată a formaŃiunilor mamare tumorale
SE pot fi folosite oriunde, oricand.
(Hashimoto S. et al.).

SE pot avea mai multe cunostinte decat expertii umani individuali.

Algoritm de detecŃie a maselor glandelor mamare pe mamografia
digitală (S. Kasai et al.;T. Matsubara et al.).
un SE poate explica firul rationamentului.

Idnetificarea computerizată a microcalcifierilor pe
Se cuantifica probabilistic (Bayes) regulile din pct de vedere al
mamografia digitală (A. Vilarrasa et al.) increderii in sursa de informatie si al certitudinii.

Simulare 3D a calcifierilor mamare cu aplicabilitate în mamografia
Regulile : if <conditie1> and …and <conditie2> then
digitală <act>|<plan_act>.

Diagnosticul de cancer pulmonar asistat de calculator: Dezavantaje:

Screening CT (H. Jiang et al.)
SE sunt la fel de juste ca si baza de cunostinte aferenta: regulu

X-ray CT (T. Okumura et al.) eronate
diagnostic eronat.
(Artificial Inteligence in Medicine)
Corector automat al erorilor, capacitate de invatare.

35 36

achizitia si codarea cunostintelor

Cunostinte: experti, periodice, carti, texte, rapoarte, teze,
interviuri, etc.

Achizitia de cunostinte - knowledge engineering

Consolidarea cunostintelor – categorie de procese care
stabilizeaza cunostintele dupa achizitia lor

Identificarea duplicatelor

Identificarea inconsistentelor (temporale, de localizare,
de identificare, de relationare, etc.)

Asigurarea preciziei prestabilite

Validare

Evaluarea consolidarii
AchiziŃia şi validarea cunoştintelor
(knowledge engineering process)
37
SE Medicale

KARDIO - interpretarea EKG-urilor; (Bratko, 1989)

POE (Physician order entry)- verificarea retetelor medicale
(analizeaza automat medicamentele prescrise –semnalind reactii
adverse, interactii cu alimente si alte medicamente) Efecte:
Reducerea de 3 ori a erorilor de prescriere.

CDSS - asistarea deciziei clinice cu efecte in:

Reducerea frecventei erorilor medicale

Scaderea ratei reactiilor adverse la tratament

PDSS- (Prescribing Decision Support System) -
optimizarea planurilor de tratament medicamentos

Sugestii de alte medicamente similare

Sugestii de dozare

s.a.
39
Exemple de SE medicale

INTERNIST_1 - medicina interna generala. KB -
construita in 15 ani: relatii între diagnostice si
simptome (>4000)("manifestari") prin
intermediul profilelor bolilor (>600).

ONCOCIN - interpretarea datelor imunologice
obtinute din fenotipurile celulelor ce apar în
cazul leucemiilor;

CADIAG-2 - utilizeaza logica fuzzy codarea
cunostintelor si inferenta.
38

Sistemele Expert, alături de ReŃelele
Neuronale, Sistemele Fuzzy şi Algoritmii
Genetici, reprezintă unul dintre domeniile
principale ale Inteligentei Artificiale.

În ultimii ani se constata o explozie a
preocupărilor privind introducerea aplicaŃiilor
sistemelor expert în MEDICINA.

Avantajele utilizarii SE in medicina:

economie timp decizie

disponibilitate, instruire studenti, medici tineri,
nespecialisti

consistenŃă

comprehensivitate (cunostinte multe, detaliate)
CONCLUZII
40
 Facultatea de Medicină Dentara
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
Sisteme imagistice in medicina
dentara
Titular curs: şef lucrări dr. Carmen Grigoraş
Curs optional: Sisteme informatice pentru medicina dentara
Bibliografie selectivă

W. W. Steed, H.S.Lin (Eds.), Computational Technology for Effective
Health Care: Immediate Steps and Strategic Directions, NAPress,
2009

H. Kosch, R. Słota, L. Böszörményi, J. Kitowski, J. Otfinowski, P.
Wójcik, A Distributed Medical Information System for
Multimedia Data - The First Year's Experience of the
PARMED Project,
http://www.springerlink.com/content/2057jg1w6k168h05/fulltext
.pdf

A. Moreno, J.L. Nealon (Eds.), Applications of software agent
technology in the health care domain, Birkhauser Verlag, 2003

Obiectivele prelegerii Software dentar - rezumare

Software dentar – scurta rezumare
Schleyer and Kirshner :

Software administrativ,

Imagistica medicala
Software clinic,

Sisteme de arhivare a imaginilor medicale
Software pentru Internet (Web 2 - Internet Dental Forum, British Dental
Health Foundation Forum, GDP-UK, DentalTown (USA), s.a.).

Imagistica dentara

Zimmerman et al. - functiile software-ului dentar:

Exemple
administrarea si gestiunea documentatiei pacient

arhive electronice pentru documentatia pacient

telecomunicatii,

educatie asistata de calculator (computer - aided education),

computerizarea instrumentelor si metodelor pentru cabinetul dentar

asistarea deciziei clinice

CAD (Computer Aided Design)/CAM (Computer Aided Manufacturing).

3 4

Sisteme expert in imagistica medicala

Diagnosticul mamografic asistat de calculator:

DetecŃia automată a formaŃiunilor mamare tumorale
(Hashimoto S. et al.).

Algoritm de detecŃie a maselor glandelor mamare pe mamografia
digitală (S. Kasai et al.;T. Matsubara et al.).

Idnetificarea computerizată a microcalcifierilor pe
mamografia digitală (A. Vilarrasa et al.)

Simulare 3D a calcifierilor mamare cu aplicabilitate în mamografia
digitală

Diagnosticul de cancer pulmonar asistat de calculator:

Screening CT (H. Jiang et al.)

X-ray CT (T. Okumura et al.)
(Artificial Inteligence in Medicine)
5 6

Diagnosticul patologiei tumorale cerebrale:

Wang and Tseng. Computer-Based Medical Systems, 1990.

Diagnosticul Alzheimer asistat de calculator:

PET (Positron emission tomography) cu flFDG (uorodeoxyglucose): Siessmeier T. at.
all.

Diagnosticul patologiei coronariene functionale - SPECT/SPET – raze γ:
Qureshi RJ, Husain SA. Design of an Expert System for Diagnosis of Coronary
Artery Disease Using Myocardial Perfusion Imaging. National Conference on
Emerging Technologies 2004, pp. 100-105.

PERFEX: interpretarea automată a datelor SPECT cardiac

255 nivele de gri clasificate în 5 clase (clasificarea severităŃii defectului de perfuzare):

Normal: 100% -70% perfuzie - sigur nu e CAD (255 - 179 nivele gri)

Reducere mică: 69% - 50% perfuzie – probabil nu e CAD (178 - 128 nivele gri)

Reducere moderată: 49% - 30% perfuzie – poate să fie CAD (127 - 77 nivele de gri)

Reducere severă: 29% -10% perfuzie – probabil e CAD (76 – 26 nivele de gri)

absentă: 9% - 0% perfuzie – sigur e CAD (25 - 0 nivele gri)

RENEX sistem expert bazat pe cunostinte, CARTAN – sistem expert bazat pe
arbore decizional– suport decizie pentru aparatul renal – integreaza date clinice si
imagistice
reguli if-then
Aplicatii sistem expert imagistic
7 8
Integrated expert system for medical imaging scan, set-up,
and scheduling (US 4835690 A): MEDISO, AnyScan® SPECT-
CT-PET, SIEMENS MR-PET Scanner / Molecular MRI, s.a.

Interpretare imagistica MRI, PET, SPECT, CT si imagini de fuziune

Reconstructie imagini diagnostic 3D din multiple imagini 2D

Sistem expert integrat: selecteaza setarile parametrilor de scanare
optimizare
scanare pentru diagnosticul targetat

Inputs:

Date subiect (varsta, sex, etc.)

Date aplicatie diagnostic prezumptiv

Locatie/dimensiune target imagistic

Implementare:

Sistem expert I: estimare restrictii parametri pentru fiecare indicator de performanta si
stabileste prioritatea indicatorilor (contrast, resolutie, suratie, s.a.)

Sistem expert II: ajustare valori parametri pentru optimizarea functiei de performanta

predictie bazata pe model
Sisteme expert pentru imagistica medicala
SPET/ SPECT (Single Photon Emission Computed Tomography)

complementarea oricarui studiu de imagistica γ 3D (imagistica
tumorala, imagistica infectioasa,, imagistica tiroidiana, scintigrafia
osoasa, s.a.);

imagistica perfuziei miocardice (identificarea zonelor de perfuzie
miocardica anormala, a capacitatii functionale a muschiului cardiac,
discriminarea tesutului viabil de cel ne-viabil, s.a.)

imagistica functionala craniana (patologii cauzale ale dementiei,
circulatia sangvina cerebrala, diagnostic Alzheimer, metabolismul
regional al glucozei la nivel cranian, s.a.)

imagistica hematologica / hemodinamica

imagistica neuro-endocrina si neurologica
Imagistica medicala
 Sisteme expert in medicina SISTEME BAZATE PE CUNOSTINTE

Validari ale procedeului diagnostic:

Sensibilitate SISTEME BAZATE PE REGULI

Specificitate arbori de decizie •clasificatoare cu retele neural e

sisteme artificiale/neuro-fuzzy/fuzzy

Valoare predictivă pozitivă expert •Bayes
•clasificatoare cu support vectorial
•fuzzy

Valoare predictivă negativă •clasificatoare cu algoritmi
belief networks genetici/evolutivi

Baze pe cunostinte: fapte (imagini, semnale electro-fiziologice,
date clinice) + reguli + inferenta

Decizie bazata pe arbore Bayes •OBJECTS

•FRAMES

Decizie bazata pe clasificator retele neurale artificiale
•AGENTS INTELIGENTA COMPUTATIONALA

Decizie bazata pe algoritmi genetici

Decizie bazata pe clasificatori neuro-fuzzy

9 10

11
INTELPRO – baza de cunostinte 12
INTELPRO – Selectia nucleului sistemului expert
 ROBODENT – CAD/CAM, IA (inteligenta artificiala)

3Shape Dental

Controlul transmiterii fortelor direct pe axul implantului , estimarea distantelor

optime intre implanturi si intre ele si dintii adiacenti, verificarea paralelismului

scade riscul de fractura, desurubare, pierdere material dentar.
Utiliare dispozitiv care urmareste permanent miscarile unor senzori fixati in jurul
gurii pacientului si pe piesa de inserare a implantelor printr-un fascicul de raze Exemple sistem expert medicina dentara – auto-ocluzie:
infrarosii.
Avantaje: scanare model maxilare separat si determinare automata a ocluziei
- pacientul nu trebuie imobilizat
-reducere pierderi material osos
corecte (nu necesita bite scan), prelucrare de imagini 2D inteligenta,
- durata redusa a procedurii (~ 1 ora) – controlul angulatiei frezei – controlul validare conform ISO12836 (test protocol), Real Color technology
avansului frezei in raport cu elementele anatomice care trebuie evitate,
13 14
-- nu necesita incizarea gingiei.

Instrument ‘Insertion Direction’

permite controlul pregatirii dintilor
pentru convergenta /divergenta si
modificarea ei la nevoie., asigurand
directia optima de insertie, inainte
http://www.3shapedental.com/restoration/ de trimiterea impresiunii la
dental-lab/cad-design/model-builder/ laborator.
Codul culorilor indica dentistului
daca este spatiu adecvat pentru o
anumita restaurare, permitand
ajustari inaintea trimiterii la
laborator a impresiunii.
TRIOS – implant
dentar supervizat
de calculator

3Shape Dental CAD/CAM –

(Model Builder™) interfatare cu Trios ‘pre-preparation scan ‘ –
pentru construirea modelului protezei sau utilizat in laborator pentru
implantului; selectia materialului, ghidare in proiectarea
rotiri,masuratori amprenta, pozitionari restaurarii
15 16
precise coroana/implant.
 • vedere axială: aici este
definită şi vizualizată curba
panoramică.
Contur de frontiera 3D si comentarii • vedere panoramică
• vedere pe felii cu secŃiuni

Optimizare pentru Posts & Core scanning, unde

captura adancimii reale si a pozitiei canalului
radacinii, cu acuratete inalta, si fiabilitatea sunt
critice.
Randare volumetrică
volumetrică a unei CT
dentare
denta re la un copil
17 18 Romexis – soft pentru radiologie dentara

PACS – tehnologie pentru imagistica medicala, si informatie adiacenta, în format

electronic; asigura stocarea economica si acces eficient la imagini, distributia acestora
electronic;
in retea de calculatoare.

Componenete:
P: Picture, Imageges, Reports
A: Archive, Online, Near line, Offline
C: Communication, Networking, Transfer Protocols
S: System, components , Architecture

RIS/HIS – Radiology Information System/Hospital Information System – sistem baza

de date folosit in imagistica de spital – servicii radiologie – stocheaza, gestioneaza si
distribuie imagistica pacient: patient tracking and scheduling, rapoarte rezultate, image
tracking. RIS si HIS sunt complementare.

Comunicarea imaginilor in retea implementeaza protocol DICOM
 MiPACS – Dental Enterprise PACS
PACS – image
Caracteristici:
workflow •accesibil ca pret
•scalabil
•fiabil
•usor de configurat si
asigurat mentenanta
•securitate
•NON-PROPRIETARY
•HIPAA COMPLIANT –
permit clienti cu IP,
hostname sau subnet mask sa
DICOM: comunice cu serverul
• ConŃine specificaŃii pentru: •MULTI-SITE SERVERS
• Formatul de fişiere compatibil •acces rapid
• Protocoalele de comunicaŃie în reŃea (de tip TCP/IP) •conectivitate maxima
• Asigură schimbul de fişiere între entităŃile care lucrează cu imagini şi date ale pacienŃilor în •Tag-uri private
acest format •Suporta toate tipurile de
• Permite integrarea facilă a scannerelor, staŃiilor de lucru, imprimantelor şi dispozitivelor de obiecte DICOM
reŃea în sistemele PACS, în funcŃie de clasa DICOM cu care sunt compatibile •instrumente de depanare
• Este adoptat pe scară largă în spitale, fiind utilizat din ce în ce mai mult şi în cabinetele built-in
21 medicale cu diferite specialităŃi. 22
•DICOM MEDIA SUPPORT
•USER VALIDATION

http://www.mdyantra.com/images/solutionimages
24 /HealthcareEcosystem.gif
Completare la cursul 6: Imagistică medicală dentară

Sisteme expert pentru imagistică medicală

Scopuri:

Interpretare imagistica MRI, PET, SPECT, CT si imagini de fuziune

Reconstructie imagini diagnostic 3D din multiple imagini 2D

Sistem expert integrat: selecteaza setarile parametrilor de scanare
optimizare
scanare pentru diagnosticul targetat
Exemple: MEDISO, AnyScan® SPECT-CT-PET, SIEMENS MR-PET Scanner / Molecular MRI, s.a.

Intrări:

Date subiect (varsta, sex, etc.)

Date aplicatie diagnostic prezumptiv

Locatie/dimensiune target imagistic

Ieşiri:

Sistem expert I: estimare restrictii parametri pentru fiecare indicator de performanta si
stabilire prioritate indicatori (contrast, resolutie, suratie, s.a.)

Sistem expert II: ajustare valori parametri pentru optimizarea functiei de performanta

predictie bazata pe model

Sistemele expert, alături de alte sisteme informatice bazate pe cunoştinţe, asigură

asistarea computerizată a deciderii medicale.
Decizie = clasificare, bazată pe recunoaştere de forme în date (exprimate prin trăsături ale
observaţiilor relevante ale universului de discurs).
Structurarea
reducerea dimensiunilor datelor
descoperirea trăsăturilor (caracteristicilor)
datelor rezultate din măsurări asupra universului de discurs
clasificare
decizie
Obiectele – caracterizate de una sau mai multe caracteristici
Clasificare vs. clusterizare
Clasificare: etichete; reguli: etichete ↔ date; frontiere clase; invăţare clasificare
automată supervizată
Clusterizare: grupuri naturale fără etichete; spaţiu topologic: metrică, distanţă,
vecinătate; structură; învăţare nesupervizată
NOU: Sistem informatic
include metode de decizie automata.

Clasificare Clusterizare

1
(CE)CT(Contrast-enhanced multislice computed tomography):
Asigură:

posibilitatea reconstructiei 2D si 3D

evaluare initiala, planificare preoperativa, stabilirea tintelor biopsice si urmarire post-
operatorie
Avantaje:

Investigatie bine tolerata

Disponibilitate imediata

Permite examinarea rapida a intregului corp

Asigura repere anatomice pentru localizarea leziunilor
Dezavantaje:

Radiatii ionizante

Artefacte metalice din restaurari dentare

Mediu de contrast intravenos – contraindicatii hipertiroidism, insuficienta renala

Nu furnizeaza detalii functionale

Nu se genereaza usor informatiile fiziologice

Eficienta redusa pentru anatomie variabila (pacienti post-chirurgicali)
CBCT (cone beam computed tomography):

permite vizualizare 3D a zonelor scanate

modelul virtual 3D, se realizeaza ulterior scanarii, cu ajutorul unui software de
prelucrare a imaginilor (ex. Planmeca Romexis)

se pot selecta unghiuri de vedere, anumiute tesuturi, se pot masura adancimi, grosimi,
densitati.
MRI(Magnetic resonance imaging):

Include informatii T1(spin-latice), si T2(spin-spin)

Include informatii de imbunatatire contrast, tehnici de imagistica rapida si eliminarea
semnalului de tesut gras, imagistica sectionala totala
Avantaje:

Rezolutie de contrast mai buna pentru tesut moale fata de CT

Nu necesita agenti de contrast bazati pe baza de iod, cala CT

Senzitivitate mai mare pentru boli perineurale si intracraniene, fata de CT

Senzitivitate pentru evaluarea tumorilor mici

Tesutul osos dens sau amalgamul dentar nu produce artefacte
depistare tumori mici
in cavitatea orala
Dezavantaje:

Artefacte de miscare datorita timpului mare de expunere, fata de CT si toleranta mai
redusa a pacientilor

Claustrofobie, pacemakers, implanturi metalice

Nu asigura detalii functionale

Informatii fiziologice greu de generat

Eficienta scazuta pentru anatomie variabila

Detectia nodulilor limfatici metastatici limitata (marime, numar, contur, pattern
enhancement
PET (Positron emission tomography):

PET
imagistica functionala nucleara
produce imagini 3D ale proceselor
functionale din corp: sistemul detectează perechi de raze gamma emise indirect de un
radionuclid emițător de pozitroni (trasor), care este introdus în organism pe o molecula
activă biologic. Ex. fluorodeoxyglucose (FDG) – detectia metastazelor. Expunere la
radiatie ionizanta.

2

SPECT (Single-photon emission computed tomography)
tehnica necesită livrare a
unui radioizotop emițătoare-gamma (un radionuclid) in pacient, în mod normal, prin
injectare în fluxul sanguin.
Fuziunea imaginilor:

Fuziunea imaginilor = procesul de combinare a informatiilor relevante din doua sau
mai multe imagini intr-o singura imagine. Permite integrarea unor surse de informatii
diverse.

3dMDvultus Software Platform
platforma 3D pentru vizualizare efect tratament
dentar
construita pe o platforma de comunicatii
expolateaza conceptul “image
fusion”: fuzioneaza suprafata 3dMD cu modelele dentare digitizate/ CT/CBCT

planifica si simuleaza optiuni de tratamente pentru situatia pacientului curent
Evaluarea starii pacientului:

Masuratori pe schelet si pe 3dMD surface (distante/ unghiuri)

Calcule volumetrice

Suport evaluare simetrie

Stabilire repere 3D si utilizare sistem 3D ceph tracing (analiza cefalometrica)

Generare de simulari 2D X-rays, fotografii, si radiografii panoramice

Masurarea volumului cailor respiratorii aeriene

Sectiune prin caile respiratorii aeriene si analiza caii
Rezultate:

Suprapuneri imagini pre- si post-tratament/chirurgie

Evaluari cantitative ale modificarilor de suprafata si volum

Comparari cu datele normative pe tot parcursul ciclului de tratament

Generare de noi modele normative
Analiza cefalometrică:
- repoziționare automată a ocluziilor centrice către relații centrice
- autorotire mandibulă
- condiție inițială, marjă de manevră, extracție, extindere și stripping
- dinamică țesut moale
- predicție, planificare și vizualizare secvența tratament
- Simulare tratament pe baza unor scopuri cefalometrice specifice: ex. unghi interincizal

Definitie: “fuziunea de date este cadrul general in care sunt exprimate resurse si instrumente
in vederea unificarii datelor oblinute de la surse diferite. Are scopul de a obtine informatii cu
o calitate superioara; definitia exacta a calitatii superioare va depinde de aplicatie”. David L.
Hall, James Llinat,,An introduction to Multisensor data fusion", Proceedings of the IEEE,
Volume 85(1), 6-23,1997
“Scopul fuziunii de imagini este de a integra informatii complementare oblinute de la mai
multi senzori, simultan sau la momente diferite si/sau din pozitii diferite, intr-o singura
imagine ce contine informatii de o calitate ce nu poate fi obtinuta prin alte mijloace”.
Dintre metodele de fuziune imagistică se evidenţiază, în ultima perioadă, fuziunea
multirezoluţie, bazată pe selectarea celei mai bune rezolutii pentru imaginile provenite de la
diversii senzori, urmată de preprocesare (filtrare trece-sus, transformare wavelet, s.a.),
aliniere, şi potrivirea frecventelor spatiale ale perechilor de imagini.
PET(Positron emission tomography) – cu etichetare pe baza de fluorodeoxiglucoză (FDG) –
cu doza de radiaţie ionizantă pe examinare inferioară SPECT, cu sensibilitate şi specificitate
superioare în detecţia formaţiunilor tumorale şi metastatice. Fuziunea PET – CT/MR, ce leagă

3
date imagistice funcţionale şi anatomice, adaugă informaţie clinică relevantă, eliminând
complet detecţiile fals positive sau fals negative ale PET.

Soluţii cu digitizare totală în medicina dentară

Prima fază – scanarea:
- caracteristici semnificative:
o viteza de scanare, şi capacitatea,
o automatizarea scanării faţetate (zar)/scanare model
o software CAD/CAM (computed aided design/computed aided manufacturing)
asociat – compatibil cu celelalte dispozitive din lanţul de producţie planificat al
laboratorului (ex. Imprimanta 3D, moară de laborator dentar, etc.)
o sprijin şi instruire (support and training)

CBCT (computerul tomograf cu fascicul conic)

Scanere intraorale, scanere pentru impresia dentara si model gips, scanere optice
de laborator (ex. D900 3D Scanner System – 3ShapeDental)

modele digitale, integrare.
Faza a II-a – planificare bazata pe datele achizitionate cu software specializat
benficii,
potential

Faza a III-a – stabilirea lantului de manufacturare a lucrarii dentare: imprimanta 3D, moara de
laborator dentar, sinterizator laser
conceptul “total digital solution”

RIS – Radiology Information System:

RIS = sistem bazat pe baze de date folosit în departamentele de radiologie ale spitalelor
pentru stocarea, inspectarea/manipularea şi distribuirea datelor imagistice ale pacienţilor.
Constă în instrumente pentru înregistrarea unui pacient şi programarea lui, într-un secţie de
radiologie, arhivarea imaginilor prelevate, urmărirea stării unui pacient prin imagini
radiologice/ecografice/etc., raportarea rezultatelor, eventual la distanţă, în format standardizat,
şi identificarea unor obiecte imagistice şi urmarirea evoluţiei lor într-o succesiune de
imagini/filme.
RIS complementează HIS (Hospital Information System).
HIS – element al informaticii sanitare, focusat pe gestiunea electronica a administrării unui
spital. De cele mai multe ori include un system informatics de spital si toate modulele
adiacente lui, integrandu-le. Este organizat pe 3 niveluri: central, teritorial şi pacient.
Gestionează o arhitectură reţea client-server, ce include şi sistemele mobile. Controlează
fluidizarea informaţiei în reţea. Asigură sursa centralizată de informaţii pentru istoricul
pacientilor internaţi sau ambulatori într-o unitate spitalicească. Asigură securitatea şi
controlează accesul la date.

CAD (Computer Aided Design) – metode software ce permit utilizarea unui sistem de calcul
pentru asistarea creaţiei, modificării, analizei şi optimizării unui proiect.
CAM (Computer Aided Manufacturing) – metode software ce asigură utilizarea unui
sistem de calcul pentru controlul unei maşini unelte şi a dispozitivelor corelate pentru
manufacturarea unui produs.

4
 Facultatea de Medicina Dentara
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi
Bibliografie selectivă

W. W. Steed, H.S.Lin (Eds.), Computational Technology for Effective
Health Care: Immediate Steps and Strategic Directions, NAPress,
Invatamant medical asistat de 2009
calculator. Telemedicina.
H. Kosch, R. Słota, L. Böszörményi, J. Kitowski, J. Otfinowski, P.
Wójcik, A Distributed Medical Information System for
Multimedia Data - The First Year's Experience of the
Sisteme informatice pentru medicină dentară PARMED Project,
Titular curs: Carmen Grigoraş, PhD
http://www.springerlink.com/content/2057jg1w6k168h05/fulltext
.pdf
Curs optional
A. Moreno, J.L. Nealon (Eds.), Applications of software agent
technology in the health care domain, Birkhauser Verlag, 2003

“E-books…broader knowledge, wider accessibility for medical students and professionals, and more
exchange of vital information among peers than ever before“

Obiectivele prelegerii Karina Descartin, “E-books and the young doctor on the go”, 2007
Web 2.0 – aplicatii web pentru facilitarea partajarii informatiei participative, interoperabilitatii, proiectarii
centrate pe utilizator, si colaborarii in WWW (Wikipwdia)
W2.0

Web 2.0 - mediu de partajare, invatare, analiza cunostinte - mediu social de dialog

Wizer Wiki - comunitate virtuala
- continut generat de utilizator (prosumer vs. consumer)

Medpedia – retea sociala Web 2.0 pentru EAO Exemple:

Telemedicina - social networking: Whyville (Centers for Disease Control), facebook, s.a.
- blogs: web log

Telemedicina - wikis

Telemedicina dentara - video sharing
- hosted services: interoperabilitate masina-masina
- web applications
- mashups – pagini web/aplicatii – folosesc sau combina date, prezentari, functionalitati de la 2 sau mai
multe surse pentru a crea servicii noi: combinare, agregare, vizualizare Ex: language translators,
geolocators
- folksonomies – categorizare colaborativa de continut prin creare si management de tag-uri, ontologiii

3 4 Internet – mediu de comunicare, invatare, cunoastere


Wiki instrument in Web 2.0 utilizat pentru colaborare pe diverse
domenii pentru a crea cunostinte online.

Wiser Wiki – wiki pentru cercetare in medicina lansat de Elsevier.

Cunostinte initiale - “Textbook of Primary Care Medicine” (3rd
Edition) by John Noble

In dezvoltare
sursa de baza autorizata pentru informatie medicala
online.

Documente editate de membri unui consiliu certificat medical 
incredere in sursa de informatii.

Free service, beta version.

Informatia protejata prin copyright (“property of Elsevier”).
Web 2.0 – sursa de cunostinte medicale
5 6
Medpedia News and Analysis

Auto-organizare in Medpedia surse, de calitate superioara, cu
continut medical si de sanatate, pe baza de categorii si cuvinte
cheie

inter-link cu pagini Article si alte elemente Medpedia.

Continut trimis catre Medpedia si acceptat de comunitate apare in
sectiunea News & Analysis, organizat pe categorii si keywords.

Sursele sunt indexate ca referinte profesionale, academice,
stiintifice, sau comunitate pacienti.

Continutul sectiunii Medpedia News & Analysis nu este parte a
licentei ( CC-BY-SA ) Medpedia si drepturile copyright sunt
detinute de autori.
7 8

Medpedia = proiect pe termen lung, worldwide - model de partajare si
descoperire de cunostinte noi despre sanatate, medicina si corpul omenesc,
intre practicieni in domeniul medical si publicul larg.

Platforma tehnologica online free - colaborativa, interdisciplinara si
transparenta

Utilizatori: doctori, consumatori de servicii medicale, periodice medicale si
stiintifice, facultati de medicina, institute de cercetare, asociatii medicale,
spitale, organizatii for-profit si non-profit, pacienti experti, policy makers,
studenti, persoane care ingrijesc rude sau apropiati, fara cunostinte
medicale, personal medical, oameni de stiinta, etc.

Participanti: Harvard Medical School, Stanford School of Medicine, Berkeley
School of Public Health, University of Michigan Medical School, s.a.

Retea sociala – web2.0

Produse: Collaborative Medical Encyclopedia (knowledge base), forum de
discutii pe teme medicale si de sanatate, Network & Directory for health
professionals and organizations.
Medpedia
Medpedia Clinical Trial

Platforma pentru cautare cazuri clinice pe baza conditiilor
specifice sau domeniului.

Datele sunt updatate periodic din ClinicalTrials.gov – ofera
suport inregistrare clinical trials, din USA si intreaga lume, la
nivel federal si privat.

Rezultate de cautare: detalii caz: numar participanti, cine
participa, lacatii, uneori informatii contact.

Toti membrii Medpedia pot comenta in paginile clinical trial.

Informatiile din Medpedia Clinical Trials nu substituie sfatul
profesional sau serviciul medical expert al medicului
specialist.

Medpedia Upload a Document

Permite utilizatorilor Medpedia sa uload-eze fisiere Word, PDF,
Excel sau Powerpoint in profilurile, grupurile sau comunitatile de
interes proprii.

Documetele pot fi declarate publice (vazute de orice vizitator
Medpedia) sau private (vazute numai de utilizatori autorizati);
permise comentarii.

Documentele upload-ate nu sunt protejate prin licenta Creative
Commons Attribution-Share Alike License (CC-BY-SA) a
Medpedia wiki, dreptul de copyright apartine autorului authors.

Continutul documentelor upload-ate nu poate fi copiat, modificat
sau redistribuit fara permisiunea explicita a autorului.
9 10
ÎnvăŃământ asistat de calculator (Computer-Base Learning - CBL)
– apărut în anii '70 - '80
– foloseşte software educaŃional memorat pe CD sau pe hard-disc
– dicŃionare, enciclopedii, lecŃii de matematică, limbi străine, geografie
etc.
– Ex. : Encarta, Le Louvre, Mihai Eminescu, atlas anatomic, etc.
ÎnvăŃământ pe Internet (Web-Based Learning -WBL)
• instruire prin intermediul cursurilor Web
• instrumente soft dedicate instruirii accesibile la o adresa Web
• sunt incluse manuale electronice, legături spre alte resurse educaŃionale
Predarea pe Internet (Web-Based Teaching -WBT)
• în plus, există un sistem de comunicare cu studenŃii: listă de e-mail
sau forum de discuŃii
Forme de invatamant asistat de calculator
11

INTERNETUL - obiect de studiu, şi sursă
bibliografică / imagistică pentru prezentarea lecŃiilor/ pregătirea
temelor

Orice student poate avea acces la bibliotecile, informaŃiile sau profesorii de
oriunde din lume.

Oferă acces la alte puncte de vedere decât cele
proclamate oficiale într-o anumită tară.

Facilitează schimbul de opinii şi de cunoştinŃe,
ca şi evaluarea în timp real a datelor.
• învăŃământ => proces instituŃionalizat, organizat
• instruire => acŃiune individuală, liberă
• lecŃie / clasă / universitate virtuală => învăŃare la distanŃă exclusiv
prin Internet
E-learning cuprinde toate formele de învăŃare predare su supot electronic.
Sistemele informatice şi de comunicaŃie, bazate sau nu pe structuri reŃea,
servesc ca medii specifice pentru implementarea procesului de invatare.
Invatamant asistat de calculator
Curs oferit pe Internet (Web-Base Course -WBC)
• scop: instruirea pas cu pas pe o temă precisă
• catalogul CISAER - inventar al cursurilor oferite pe Web
Mediu educaŃional/didactic Web (Web-Base Course Environment - WBCE)
• acces pe bază de cont şi parolă
• materiale de curs, forumuri de dezbatere
• pachete de testare şi evaluare a cunoştinŃelor
• Ex.: ARIADNE, Blackboard, WebCT 2007
Clasa virtuală
• număr mare de studenŃi, situaŃi în zone diferite, însă comunicând în timp real:
ore de clasă fixe
• tehnologii: televiziunea interactivă, sistemul de video-(tele)conferinŃe, sesiuni chat
ÎnvăŃarea în reŃea (Networked Learning)
• independenŃă completă spaŃio-temporală
• comunicare interactivă asincronă între profesori, studenŃi, resurse educaŃionale
(cursuri on-line)
12
Forme de invatamant asistat de calculator
 • Clasă virtuală
eLearning • Material educaŃional accesibil pe Web ⇒ componente statice şi
dinamice

“ÎnvăŃământ online”, sinonim cu Online Learning, Web Based • Instructor
Learning, Internet Based Learning, Technology Based Learning, • Comunitate virtuală
Open Distance Learning, Distributed Learning. • Monitorizarea activităŃii
• “eLearning is the use of network technology to design, deliver, select, • Simulări, interacŃiune audio, video
administer, and extend LEARNING; We need to bring learning to • şcoala este adusă la studenŃi
people instead of bringing people to learning.” • contraindicată furnizarea cunoştinŃelor "gata-preparate"
• mediul de învăŃare virtual trebuie să ajute utilizatorul să îşi
(The Maisie Center – http://www.maisie.com) construiască singur structurile cognitive mentale necesare
• posibilităŃi de personalizare a conŃinutului şi de control asupra
procesului de autoinstruire

Educaţie tutorială
13 14

Educatie tutoriala - eLearning Invatamant situational

facilitează stabilirea de noi relaŃii între instituŃii, profesori, comunitate,
Invatamant orientat social / pe situatii
loc de muncă, familie şi persoana care învaŃă
• schimbare de accent în educaŃie de la conŃinutul (content-based
Studentii participa la procesul de invatare in situatii cadru
learning) la contextul învăŃării (context based learning) structurate (frameworks that have structure)

biblioteci de tutoriale video
Exemple:
Invatarea sociala – oamenii invata observandu-i pe ceilalti

• Academia on-line se observa consecintele unor anumite comportamente -
• TimSoft Merriam and Caffarella (1991)
• Şcoala on-line
Invatare prin interactiune si procese cognitive (Albert
• 1educat
Bandura - 1977)
• Portal.edu.ro
• ELearning.Romania
‘Situated learning’ - situatii de co-participare - Lave and
• SecŃii IDD la diverse universităŃi Wenger (1991)

Microsoft Live@edu – solutie de invatare in Cloud

15 16
 Telemedicina Telemedicina

EKG-ul care poate fi verificat

de acasa
Specialistii considera ca prin
astfel de monitorizari pe care
pacientii si le pot face singuri
acasa, creste atat satisfactia, cat
si gradul de confort psihic al
oamenilor

serviciu de telemedicina
bazat pe tehnologiile si
solutiile telecomunicatiei.

17 18

Telemedicina

Telemedicina
19 20
 Arhitectura software a subsistemului
local

SITM pentru ativitati in spital/

ambulator/ pe teren
21 22

Tele-consultatia Telemedicina dentara

reduce numarul de trimiteri la spital

un furnizor/centru, dosar medical electronic si computer cu internet, o camera de
fotografiat digitala (dupa caz aparatura de fotografiat fundul de ochi) si un
electrocardiograf sau spirometru care livreaza ECG-urile si spirogramele in format
PDF.

Cardiologia, dermatologia, nefrologia, oftalmologia si spirometria sunt cele mai
solicitate domenii pentru o astfel de consultatie.

Olanda -1998

imbunatateste comunicarea cu specialistii, mai ales cu cei din regiune;

creste satisfactia paceintilor dar si a profesionistilor

este simplu, usor, efectiv, eficient, reduce birocratia, costurile si listele de
asteptare;

3Shape Dental System ™

Inbox - instrumente “remote order management” –
administreaza si automatizeaza procesul de administrare a
comenzilor pentru laboratoarele de tehnica dentara.

Interfete flexibile – pentru toate tipurile de materiale si
instrumente, inclusiv dispozitive de frezat cu 3-5 axe,
imprimante cu ceara, instrumente de sinterizare cu laser si
masini de realizare model digital. Iesirea DentalSystem este
primita direct de catre toate centrele de frezare deschise.
Suporta importul de scan-uri, linii de contur si informatii
mentionate in comanda de la unele scanere (ex. Sirona
CEREC).

23 24 Tehnologii informatice pentru sistemele de sănătate

 Telemedicina dentara - Trios
Telemedicina dentara

optimizare pentru motoarele de cautare (SEO)

site-uri de prezentare;

site-uri corporate;

cataloage de produse;

conceptie grafica si publicitara;

identitate vizuala.

grid academic

achizitie de imagini la distanta

teleconsultatie

consultare plan tratament la distanta
iOS App to communicate
anywhere and any time
25 Tehnologii informatice pentru sistemele de sănătate 26