OPTIMIZAREA REALIZĂRII

SONDELOR DIRIJATE PRIN

MĂSURĂTORI ÎN TIMPUL
FORAJULUI

Autor: Kurti Andreas-Alfred

Îndrumător științific: Dr. Ing. Ioan Foidaș
 SONDELE DIRIJATE
În general, sondele sunt proiectate să
fie forate vertical, însă, din diverse cauze,
in procesul de forare sondele se abat de la
traiectul vertical, abaterea respectivă fiind
cunoscută sub denumirea de deviere.

În unele situaţii sondele sunt

proiectate pentru a fi conduse pe un traiect
diferit de cel vertical, realizîndu-se aşa
numitul foraj dirijat sau direcţional.

Prin dirijare se înțelege forajul,

inclusiv investigarea si completarea sondei,
de-a lungul unei traiectorii stabilite , diferita
de direcția verticală, spre un obiectiv dat. Fig. 1 –Secțiune geologică (foraj dirijat)
 METODE ȘI MIJLOACE DE DIRIJARE

Datorită interesului din ce în ce mai ridicat pentru forajul direcțional s-au inventat şi
s-au perfecţionat în ultima sută de ani numeroase metode de dirijare a sondelor.
Ele pot fi clasificate după diverse criterii:
 După metoda de foraj, sondele se dirijează:
• cu masa rotativă sau cu capul hidraulic motor (top drive);
• cu motoare submersibile;
• combinat
 După scopul urmărit, mijloacele utilizate servesc la:
• creşterea înclinării;
• scăderea înclinării;
• păstrarea direcţiei;
• schimbarea azimutului (întoarcerea sondei);
• folosirea tendinţei naturale de deviere.
 După modul de lucru, procedeele de
dirijare sunt:
a. mecanice:
• cu pene de deviere,
• cu motoare submersibile
dezaxate ori însoţite de
dispozitive deflectante
• cu sisteme de deflecţie sau
împingere laterală rotary,
• cu stabilizatori, ficşi sau
reglabili,
• cu prăjini articulate,
• cu conductori înclinaţi sau
curbaţi,
Fig. 2 – Instalație foraj dirijat rotary (HALIBURTON iCRUISE)
• cu instalaţii specializate pentru
foraj înclinat;
b. hidraulice (cu jet orientat);
c. naturale (folosesc tendinţa
naturală de deviere);
 APLICAȚIILE FORAJULUI DIRIJAT

o Resăparea unei sonde

o Sonde de salvare
o Ocolirea unor obstacole geologice
o Condiţii de suprafaţă
o Sonde în grup
o Sonde orizontale
o Reintrări
o Sonde multilaterale
Fig. 3 – Secțiune geologică (sonde multilaterale)
o Aplicaţii nepetroliere
 MĂSURĂTORI ÎN TIMPUL FORAJULUI
GENERALITĂȚI
Dezvoltarea forajului direcţional pe zăcăminte submarine, mult mai scump decât
cel de pe uscat, a stimulat tehnologiile care contribuie la reducerea duratei şi a
costurilor de realizare a sondelor.
Între timp, s-au dezvoltat şi numeroase sisteme de investigare geofizică a
formaţiunilor traversate de sapă sau chiar din faţa ei, în timpul forajului, eliminând
astfel multe măsurători şi investigaţii care necesită întreruperea procesului normal de
foraj.
Sistemele actuale permit să se achiziţioneze şi alte informaţii din zona sapei:
parametrii de foraj şi cei de funcţionare a unor echipamente de fund: prezenţa şi
mărimea vibraţiilor, temperatura şi presiunea din sondă, forma şi dimensiunile găurii
de sondă, natura fluidelor din strate, intensitatea cîmpului magnetic şi a celui
gravitaţional ş.a.
 Informaţiile culese sunt transmise la
suprafaţă practic imediat, ceea ce oferă
posibilitatea unui control permanent
asupra traseului sondei, formaţiunilor
întâlnite şi a proceselor de la talpa sondei.
Aceste tipuri de măsurători sunt
cunoscute sub sigla MWD (Measurements
While Drilling - măsurători în timpul
forajului, în limba engleză).
Pentru carotaj efectuat în timpul
forajului se foloseşte sigla LWD (Logging
While Drilling).
Telemăsurarea presupune existenţa a
trei elemente principale:
• un ansamblu de fund care
achiziţionează informaţiile, le adaptează şi
le transmite la suprafaţă prin intermediul
unor semnale purtătoare de informaţii; Fig. 4 – Elementele componetnte ale unui sistem de
• o linie de legătură cu suprafaţa; telemăsurare

• un ansamblu de suprafaţă care

receptează informaţiile şi le dă o formă
utilizabilă pentru operator.
 ELEMENTELE COMPONENTE ALE
SISTEMULUI DE MĂSURĂTORI ÎN TIMPUL
FORAJULUI

• ANSAMBLUL DE FUND:
Acesta este alcătuit dintr-un set
de senzori, traductori (transformă
semnalele neelectrice furnizate de
senzori în semnale electrice), un
sistem de amplificare, modulare şi
codificare a semnalelor, un emiţător şi
o sursă de energie (când nu este
furnizată de la suprafaţă prin cablu).

Fig.: 5 – Secțiune ansamblu de fund

Funcțiile ansamblului de fund:

o Furmizează informații cu privire la cei trei parametri direcţionali: înclinarea şi

azimutul sondei de-a lungul ei, şi orientarea deviatorului.
o Achiziționează informații cu privire la proprietăţile formaţiunilor investigate în
timpul forajului: radiaţiile gama naturale, rezistivitatea, densitatea, porozitatea,
indicele fotoelectric, conţinutul, natura şi presiunea fluidelor din pori, rezistenţa
rocilor, propri-etăţile magnetice ş. a.
o Măsoară unele mărimi mecanice la talpa sondei: apăsarea pe sapă, momentul de
torsiune, turaţia la arborele motorului de fund, forţele laterale şi momentele de
încovoiere, frecvenţa şi amplitudinea vibraţiilor.
o Înregistrează dimensiunile reale şi studiază forma găurii de sondă: se obţin
informaţii utile privind stabilitatea rocilor din pereţii acesteia şi măsurile ce ar trebui
luate pentru a mări această stabilitate.
• SISTEME DE TRANSMISIE A DATELOR:

Există trei sisteme comerciale de transmisie a semnalelor purtătoare

de infor-maţii de la talpă la suprafaţă:
o electric: prin cablu conductor;
o hidraulic: prin pulsaţii de presiune în circuitul de noroi;
o electromagnetic: cu unde electromagnetice propagate prin masivul de
roci din jurul sondei.
• MĂSURĂTORI DE PROXIMITATE:

Erorile inerente măsurătorilor de deviere, pentru a nu mai vorbi de situaţiile când

acestea sunt insuficiente sau chiar absente, induc o anumită incertitudine asupra
poziţiei spaţiale a sondelor. Există împrejurări când această nesiguranţă implică
riscuri inacceptabile:
o la forajul sondelor de salvare,
o la forajul unor sonde apropiate între ele,
o la frezarea unei ferestre şi reintrarea într-o coloană de burlane
o la subtraversări de râuri, şosele, căi ferate, construcţii ş.a.;

Procedee de realizare a măsurătorilor de proximitate:

o Un procedeu uzual, fără acces în sonda urmărită, constă în deplasarea de-a

lungul găurii de căutare, cu un cablu de carotaj, a unei electrode alimentate în
curent alternativ.
o Dacă accesul în sonda urmărită este posibil, se poate introduce în ea, cu cablu
conductor, un instrument care să creeze un câmp electromagnetic, sesizat cu un
sistem MWD deplasat în sonda de căutare, aflată eventual în foraj.
În acest caz, precizia determinării este mult mai mare.
 CONCLUZII
Beneficiile aplicării sistemelor de măsurători în timpul forajului sunt:
o conducerea dinamică, precisă şi rapidă, a sondelor pe traseul proiectat, cu evitarea schimbărilor
bruşte de direcţie necesare corectării traseului;
o reducerea duratei de foraj, prin eliminarea unor măsurători efectuate peri-odic cu instrumente
introduse cu cablu;
o posibilitatea de măsurare şi investigare a sondelor cu înclinări mari, unde metodele uzuale cu
cablu nu pot fi utilizate;
o micşorarea riscului de prindere a garniturii de prăjini prin reducerea tim-pului de lăsare a ei
nemişcată;
o evaluarea formaţiunilor geologice, inclusiv a celor productive, în timpul forajului;
o corelarea operativă cu alte sonde existente în vecinătate;
o detectarea nemijlocită a zonelor cu probleme (pierderi de circulaţie, mani-festări eruptive,
strângerea pereţilor sondei);
o măsurarea presiunii şi a temperaturii la talpă;
o cunoaşterea valorilor reale ale apăsării pe sapă, turaţiei motorului de fund, momentului de rotaţie
la sapă
 BIBLIOGRAFIE
1. MACOVEI N., 2003, Forajul dirijat, Ploiești, Editura Universității Petrol - Gaze din
Ploiești.
2. ANTONESCU N., AVRAM L., Foraje dirijate şi orizontale pentru exploatarea
gazelor din zăcăminte neconvenţionale, Editura Universității Petrol-Gaze din
Ploiești.
3. https://www.halliburton.com/en/well-construction/drilling/halliburton-sperry-directio
nal-drilling-solutions
4. https://directionaldrilling.blogspot.com
5. https://www.rigzone.com/training/insight.asp?insight_id=295&c_id=
6. GOOGLE IMAGINI