REPARAȚII ROBINETE

Reparația este o activitate care cuprinde îndepartarea deficiențelor ivite

numai la unele dintre piese, prin demontarea parțială a utilajului, în scopul
readucerii lui la capacitatea inițială de lucru. Constă în înlocuirea sau
refabricarea tuturor reperelor pentru a readuce robinetul în condiții normale de
funcționare.

PROCESUL TEHNOLOGIC DE REPARARE SI ÎNTRETINERE:

TIPURI SPECIFICE DE DEGRADARE A ECHIPAMENTULUI ŞI CAUZE

Defecte care pot sa apara in timpul utilizarii robinetelor :

1 Deteriorarea etanşarii principale (sertar/scaun)

Pentru a remedia acest defect robinetul trebuie izolat si scos din sistem ,
pentru a se putea demonta capacul. Dupa demontare , se inspecteaza cu atentie
suprafetele de etansare ale sertarului si ale scaunelor .
Se pot intalni urmatoarele situatii : scaun uzat ; inlocuirea scaunelor ;
sertar uzat ; inlocuirea sertarului ; etansare scaun , uzata ; inlocuirea etansarii
scaunului ; uzura scaune combinata cu uzura locase scaune in corp ; refacerea in
ateliere specializate sau la uzina producatoare, a dimensiunilor de locas scaune
la alte valori si executarea de noi scaune conform acestor cote.

2 Deteriorarea garniturii de etansare corp-capac

Prezoanele si piulitele corp – capace sunt slabite datorita vibratiilor si
eforturilor aparute in timpul functionarii ; strangerea piulitelor ; garnitura
metalica este deteriorata ( fisurata , deformata , lovita ) ; inlocuit garnitura ;
garnitura si suprafetele locasului in care se aseaza garnitura sunt deteriorate ;
refacerea locasului la alte dimensiuni si executarea unei noi garnituri conform
acestor cote.
3 Deteriorarea pachetului de etansare pe tija
Robinete cu sertar lama cu inele de etansare pe tija tip “V” : garnitura
injectabila , desi este in locas , nu este suficienta cantitativ pentru a presa
mansetele de etansare in vederea realizarii etansarii ; completarea cu pasta a
spatiului aferent garniturii injectabile si presarea acesteia prin infiletarea
dopului supapei ; daca in urma acestei operatii nu se reface etansarea tijei , se
izoleaza robinetul si ne aflam in situatia : pachetul de etansare format din inele
inferioare , inele superioare si mansete tip “V” sunt deteriorate ; in locuirea
pachetului de etansare.

4. Manevrare greoaie sau cu socuri a robinetului

Daca actionarea rotii de manevra , in vederea inchiderii / deschiderii
robinetului , se face greoi sau cu socuri , suntem in una din situatiile :
rulmentii sunt gripati datorita ungerii necorespunzatoare ; gresarea
rulmentilor ; rulmentii sunt uzati ; inlocuirea rulmentilor.

5. Scurgeri prin gresoare a fluidului din corp

In cazul in care apar scurgeri de fluid pe la gresoarele din corp , a aparut

una din situatiile : scurgerile sunt la nivelul filetului de prindere al gresorului in
corp ; se strange gresorul pana cand nu mai apar scurgeri ; scurgeri la nivelul
bilei din gresor ; inlocuirea gresorului.

Repararea robinetului se poate face doar in ateliere specializate sau de

catre producator, deoarece aceasta activitate impune folosirea de echipamente si
dispozitrive specializate.
Exemplu: Cand scaunele nu mai pot fi presate in corp, ele vor fi inlocuite cu
altele care au dimensiune corespunzatoare pentru reparare, iar locasul corpului
va fi prelucrat in conformitate cu aceasta dimensiune.
Dimensiunea de reparare va fi stabilita de comun acord cu fabricantul si i
se poate cere acestuia sa asigure acest set de dimensiuni, reparatiile urmand a se
face in atelierul cumparatorului.
Reparația poate fi de 2 nivele:

1. Nivelul 1: REPARAȚIE
2. Nivelul 2: REFABRICARE
Încadrarea în nivelele de reparație se cerifică în urma constatării utilajului

INSTRUCTIUNI DE INTRETINERE
Intretinere periodica
Pentru buna functionare si prelungirea duratei de viata a robinetului ,
beneficiarul (utilizatorul) trebuie sa execute periodic urmatoarele operatii :

 Strangerea piulitelor de la prezoanele corp– capace  : strangerea

piulitelor se va face pana cand suprafetele flansei corpului si ale
capacelor ajung fata pe fata ; ordinea de strangere : se strang piulitele
diametral opuse si in cruce.

 Ungerea rulmentilor : se umple locasul special practicat in capacul

rulment cu unsoare consistenta RUL 165Na4 , care este recomandata
pentru temperaturi cuprinse in intervalul -45ºC si +250ºC , cu ajutorul
ungatorului.

 Umplerea cu garnitura injectabila a spatiului aferent (in cazul

robinetilor cu sertar lama cu etansare pe tija cu inele «  V » : se
desface dopul supapei , se introduce garnitura injectabila si se preseaza
prin infiletarea acestuia in corpul supapei.

 Scurgerea presiunii din robinet (aerisirea) este o operatie

preliminarie si obligatorie pentru gresarea , curatarea sau
demontarea robinetului : se inchide complet robinetul ; se scoate prin
desurubare piulita capac a gresorului ; se infileteaza dopul de aerisire ,
pana cand aerul este eliminat prin orificiile dopului ; se infileteaza piulita
capac a gresorului.

 Curatirea cavitatii interioare a robinetului : fluidul de lucru poate sa

contina diverse particule straine care se depun in cavitatea interioara a
robinetului si care impiedica inchiderea completa a sertarului : se inchide
complet robinetul ; se aeriseste robinetul ; se desface capacul inferior si se
indeparteaza depunerile.
 Etapele procesului tehnologic si stabilirea durabilitatii:

Prima etapă a procesului tehnologic de fabricaţie este strunjirea celor două

flanşe paralele (flanşa I şi flanşa II) şi anume: strunjire faţă, strunjire exterioară
şi strunjirea spatelui flanşei. Apoi se execută operaţia de strunjire a flanşei III -
suprafaţa frontală şi suprafaţa exterioară. şi nu în ultimul rând strunjirea
interioară. Aceste operaţii se realizează pe strunguri clasice, cu scule
convenţionale. Pentru strunjirea interioară a flanşei III a fost necesară
conceperea şi montarea unui dispozitiv special pe maşina unealtă, care
realizează fixarea corpului şi centrarea pe axa flanşei III.

 Acest dipozitiv necesită modificarea unui universal, obişnuit prin

adaptarea unor bacuri înalte care asigură prinderea corpului între cele
două flanşe paralele.
 Operatiile de frezare frontala de finisare a flansilor laterale ,a flansii a
treia, gaurirea flansilor laterale,gaurirea si filetarea flansii a treia se fac pe
un centru vertical cu CNC
 La prelucrarea diametrului de trecere, trebuie acordată o atenţie deosebită
deoarece este o prelucrare de interior, la diametre mici şi pe o lungime
mare, de aproximativ 200 mm. Acest tip de strunjire necesită scule
deosebite.
 Pentru operaţiile de strunjire a locaşurilor scaunelor robinetului se
foloseşte o bară de strunjit interior speciala antivibratoare cu corpul din
carbura metalica
 O atenţie deosebită trebuie acordată şi verificării şi măsurării locaşelor
prelucrate. Pentru aceasta de asemenea au fost proiectate şi executate
dispozitive speciale.
 Prelucrarea canalului de etanşare necesită o strunjire de precizie, la o
rugozitate mică. Se lucrează cu plăcuţa si suport spectal pentru canal
 frontal. Ultimele operatii amintite, impun masini robuste si de precizie
mare, fapt pentru care s-au adoptat un strung cu CNC.

Trebuie amintit că după prelucrările de degroşare, semifabricatelor li se aplică

un tratament termic de îmbunătăţire a calităţii materialului.

Elementele procesului tehnologic:

In decursul procesului tehnologic de recondiţionare, utilajele supuse
reparaţiei parcurg mai multe etape, intr-o anumită ordine impusă de
desfăşurarea logică a procesului tehnologic, cum ar fi:
 pregătirea utilajului pentru reparare;
 demontarea acestuia în ansambluri;
 subansambluri şi piese componente;
 spălarea şi sortarea pieselor;
 recondiţionarea pieselor reparabile şi înlocuirea celor nereparabile;
 asamblarea şi rodarea utilajului;
 recepţia şi vopsirea lui

Prin  proces tehnologic de reparaţie se inţelege partea din procesul de

producţie al unităţii de reparaţii, care cuprinde totalitatea acţiunilor ce se
intreprind pentru restabilirea formelor şi dimensiunilor iniţiale ale pieselor ce
se recondiţionează sau prin realizarea unor dimensiuni noi, de reparaţie, pentru
realizarea calităţii suprafeţelor, precum şi realizarea caracterului iniţial al
ajustajelor asamblărilor uzate.
Astfel, in procesul de producţie al unităţilor de reparaţie se intalneşte
 tehnologia demontării utilajului;
 tehnologia recondiţionării pieselor reparabile;
 tehnologia de reparaţie a unor piese de mare uzură (bucşe, axe simple,
roţi dinţate etc.) ;
 tehnologia asamblării

Procesele tehnologice de reparaţie se elaborează in mai multe situaţii şi anume:

 
- cu ocazia recondiţionării unor piese pentru care nu sunt elaborate procese
tehnologice tip, sau atunci cand deşi acestea există, posibilităţile unităţii
de reparat nu permit aplicarea lor. In acest caz se intocmesc procese
tehnologice de recondiţionare prin metode existente care insă trebuie să
asigure aceleaşi condiţii tehnice;
 
 - atunci când pentru îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare se face
modificarea constructivă a unor ansambluri sau piese la utilaje aflate in
exploatare curentă;
 
- in cazul cand se schimbă natura materialului (mai ales in cazul inlocuirii
materialelor metalice cu materiale nemetalice  deobicei materiale plastice
sau compozite;
 
- atunci cand se pune in aplicare o propunere de inovaţie sau raţionalizare
privind natura materialului, forma constructivă, sau modificarea a insăşi
tehnologiei de recondiţionare.
 
Procesele tehnologice de recondiţionare se intocmesc in scopul de a stabili
metoda de reparaţie privind demontarea, recondiţionarea şi asamblarea, care să
asigure condiţiile tehnice impuse, iar pe de altă parte să fie şi cea mai
productivă (dintre metodele posibile de aplicare), să permită stabilirea normelor
de timp pe baza cărora să se poată face calculul pentru necesarul de materiale,
piese de schimb, scule şi dispozitive şi in final, să permită calcularea preţului de
cost al reparării.

DOCUMENTATIA NECESARA ELEBORARII PROCESULUI

TEHNOLOGIC DE REPARARE

In momentul introducerii in reparaţie a utilajului se intocmeşte foaia de

constatare generală, iar după spălare şi demontare foaia de constatare detaliată.
Această documentaţie este necesară nu atat pentru intocmirea tehnologiei de
recondiţionare, cât mai ales pentru stabilirea pieselor uzate, distruse complet,
sau lipsă, care vor fi recondiţionate sau inlocuite.

1. Foaia de constatare general se intocmeşte in momentul primirii in

reparaţie șicuprinde date care se referă la:
 aspectul exterior al maşinii, menţionandu-se starea in care se găseşte,
dacă anumite organe sau subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.;
 pe cat posibil precizia stării tehnice a motorului, transmisiei etc.;
 precizarea felului in care au fost executate ingrijirile tehnice şi volumul
de lucrări executat de la darea in exploatare sau de la ultima reparaţie;
 felul reparaţiei ce urmează a se efectua;
 
2. Foaia de constatare detaliată

În baza căreia se face şi antecalculaţia reparaţiei, trebuie să conţină date

referitoare la lucrările de efectuat, precum şi date asupra necesarului de
materiale şi piese pentru efectuarea reparaţiei.
  Pentru inlocuirea documentaţiei tehnologice sub formă de file
tehnologice sau plane de operaţii, in care se precizează metodele de
recondiţionare şi succesiunea lor, sunt necesare ca date iniţiale, următoarele:
- desenele de execuţie ale pieselor ce se recondiţionează;
- desenele sau cotele suprafeţele de uzură ale pieselor cu toleranţe şi
abateri;
- desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte
piesa cu ajustajele recomandate;
caracteristicile tehnice ale utilajului existent in unitatea de reparaţie care
execută recondiţionarea;
- normele tehnice de control şi recepţie;
- volumul producţiei (dat de tipul unităţii de reparat).

 a. Desenul de execuţie a piesei ce se recondiţionează reprezintă una din datele

iniţiale cele mai importante pentru intocmirea procesului tehnologic de
recondiţionare. 
b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafeţelor de uzură se stabileşte metoda
şi traseul tehnologic de recondiţionare, cu ajutorul căruia se intocmeşte  fişa
tehnologică sau planul de operaţii
c. Desenele de ansamblu şi subansamblu din care face parte piesa, sunt neces
are pentru stabilirea tehnologiei de demontare şi montare a acesteia. Desenele
conţin date referitoare la dimensiunile de gabarit, caracterul ajustajelor şi
precizia elementului de inchidere a lanţului de dimensiuni. Caracterul
ajustajului de multe ori este dat in desenul de execuţie. 
d. Pentru intocmirea unui proces tehnologic optim este necesar să se cunoască
caracteristicile tehnice ale utilajelor existente privind posibilităţile de prelucrare
din punct de vedere al dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate
asigura, a echipamentului tehnologic de care dispune etc. In baza listei utilajului
existent in unitatea e reparat şi a caracteristicilor acestora, se intocmeşte traseul
tehnologic de prelu-crare, cu alte cuvinte se nominalizează metodele de
prelucrare.
e. Punctul de control :
  Din unitatea de reparat trebuie să fie inzestrat cu norme de control şi
recepţie.
Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor şi constatarea
defectelor pe care le prezintă după demontare, stabilinduse piesele bune, piesele
pentru recondiţionat şi piesele rebut. De asemenea, aceste norme stau la baza
controlului interoperaţional şi final al produselor prelucrate. Pe langă precizarea
condiţiilor tehnice pe care trebuie să le indeplinească piesele, se stabilesc
metode şi aparatul sau instrumentul de control.
Normele de recepţie stabilesc de asemenea condiţiile tehnice privind
ansamblul, subansamblul sau produsul finit, piesele ce se recondiţionează,
precum şi aparatura indicată in aşa fel incat produsul să-şi recapete, pe cat
posibil, parametrii de funcţionare iniţiali.
 f. Volumul producţiei reprezintă de asemenea o dată iniţială importantă pentru
că,
 funcţie de mărimea acestuia, se vor stabili tehnologia de recondiţionare prin
fişe tehnologice (in cazul unui volum mic de producţie, in cazul producţiei
individuale sau de serie mică la care nomenclatura producţiei este foarte
variată), sau se intocmesc plane de operaţii (in cazul unei producţii de serie
mijlocie sau mare, cu o nomenclatură ceva mai redusă, la un volum de producţie
mare).
 

TEHNOLOGII GENERALE APLICATE

Sisteme de reparatii

Repararea masinilor,utilajelor si instalatiilor se poate realiza prin mai multe

sisteme , principalele fiind urmatoarele :
 
- Sistemul de reparatii executate dupa necesitate - dupa acest sistem
,masina se repara atunci cand nu mai poate fi mentinuta in expoatare,deci
neplanificat si numai din cauza uzarii avansate a pieselor.
 
- Sistemul de reparatii pe baza de constatari-este sistemul prin care cu
ocazia unei revizii executate la un utilaj se stabileste si termenul la care se
face revizia urmatoare ,precum si volumul reparatiei,pregatindu-se
piesele de schimb si materi-alele necesare.Volumul si termenele
reparatiei depind de starea masinii.
 
- Sistemul de reparatii cu planificare rigida-prevede scoaterea obligatorie a
mas-inii din functiune,pentru executarea reparatiilor,la anumite perioade
sta-bilite,independent de starea tehnica a lor,precum si repararea sau
inlocuirea pieselor si organelor componente la termenele stabilite.

Avantajele principale ale acestui sistem constau in evitarea iesirii neprevazute a
masinii din functiune si in posibilitatea unei mai bune organizari si pregatiri a reparatiei si
a planificarii lucrarilor de reparatie pentru orice termen. Acest sistem prevede
lucrari de intretinere si reparatii

DOCUMENTAȚIA TEHNOLOGICĂ

După stabilirea traseului tehnologic cu operaţiile necesare recondiţionării,

calculul regimurilor de lucru şi a normelor de timp, se elaborează fişa
tehnologică sau planul de operaţii. Se elaborează fişa tehnologică in ateliere
mecanice de reparaţii, adică acolo unde nomenclatura producţiei este foarte
variată iar seria de fabricare
redusă.
 

Fişa tehnologică pentru a fi utilă atelierelor, trebuie să cuprindă:

 desenul de execuţie a piesei;
 denumirea piesei;
 materialul din care este executată şi eventual tratamentul termic
recomandat;
 denumirea defectului, metoda de stabilire a acestuia şi aparatul sau
instrumentul  folosit;
 precizarea dimensiunilor iniţiale, jocul sau strângerea cu piesa conjugată,
 dimensiuni admise până la reparaţie, jocul sau strângerea maximă admisă, cota
 de reparaţie;
 denumirea operaţiei de recondiţionare;
 tehnologia sumară;
 condiţii tehnice;
 utilajul, dispozitivele, sculele şi verificatoarele necesare, cu stabilirea
metodei de control.

Planul de operaţii se intocmeşte acolo unde organizarea producţiei, volumul şi

 nomenclatorul producţiei, precum şi dotarea unităţii, permite defalcarea tehnol
ogiei de reparaţii pe operaţii şi faze cu respectarea strictă a regimului de lucru,
normării tehnice şi a altor prescripţii.
 
Planul de operaţii trebuie să cuprindă:
 denumirea piesei;
 utilajul pe care se execută operaţia de recondiţionare;
 denumirea operaţiei;
 schiţa piesei, cu indicarea dimensiunilor strict necesare executării
operaţiei, în care se precizează toleranţele, abaterile de formă maximă
admisibile, abaterile de la poziţia reciprocă a suprafeţelor, calitatea de
suprafaţă etc.;
 instrucţiuni suplimentare care se referă la condiţiile concrete de lucru; 
 dispozitivele, sculele, verificatoarele necesare;
 regimul de lucru şi norma de timp

Dacă operaţia se execută din mai multe faze, acestea sunt menţionate pe
foaia de operaţie, precizandu-se de asemenea sculele, verificatoarele, regimul şi
norma de timp.
Planul de operaţii (care cuprinde atatea foi cate operaţii sunt stabilite in
traseul tehnologic), serveşte executantului in atelierul de prelucrare.
NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA INTRETINERE SI
REPARARE

In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa

datori-ta carui fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in
functie de locurile de munca . Se vor respecta normele de tehnica a securitatii
muncii si normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice lucrarilor de:
lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu ajutorul masinilor-unelte, sudare si
taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme specifice reparatiilor:
 la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub
conduc-erea unui maistru sau sef de echipa;
 uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante
etc.)utilizate de echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
 inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj,
maistrul sau seful de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu
poata fi pusa accidental in miscare, iar pentru orice eventualitate pe
intrerupatorul electric principal se va pune o tabla indicatoare cu
inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”
 la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje
verticale trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
 dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune
inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
 înainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
reparatie au fost inlaturate de pe masina;
 in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile
este interzis fumatul sau accesul cu foc deschis;
 la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili,
se vor folosi bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire
si stingere a incendiilor;
 soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
 piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai
dupa intreruperea curentului electric care alimenteaza baia;
 la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie
protec-toare pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor
compusi chimici si vor purta tot echipamentul prevazut de normele de
protectia muncii;
 nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii
 cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a
impiedica evaporarea electrolitului;
 in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introducerea si
consumarea alimentelor precum si fumatul.