Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fig. 5.1
La rotirea distribuitorului, în momentul când alveolele lui se apropie de tubul de cădere, pârghia
începe deschiderea alveolei şi ghiveciul cade în jos prin tubul de cădere până la fundul brazdei.
Remarcă. Deschiderea completă a alveolei trebuie să se realizeze în momentul când ghiveciul se află
deasupra tubului şi în centrul acestuia (fig. 5.2)
Fig. 5.2
În caz contrar ghiveciurile se vor lovi de pereţii laterali ai tubului, provocând căderea ne perpendiculară
şi reduce timpul de cădere care trebuie să coincidă cu momentul de revenire în poziţia anterioară a plăcii de
expulzare (momentul de începere a fazei de expulzare a ghiveciului din brăzdar). Trebuie de luat în vedere şi
faptul că durata de cădere a ghiveciului prin tubul de cădere depinde atât de tipul de plante cât şi de umiditatea
ghiveciului, precum şi de viteza de rotaţie a distribuitorului. În timpul căderii se deschide supapa de udare
asigurând debitarea unei porţii de apă în brazdă.
Când ghiveciul ajunge la fundul brazdei momentan se începe faza de expulzare prin deplasarea plăcii
spre spate, împingând astfel ghiveciul din brăzdar care apoi momentan este strâns cu pământ de către roţile
de tasare.
Remarcă. Pentru a asigura repartizarea ghiveciurilor în brazdă fără lipsuri muncitorii trebuie să fie
în prealabil pregătiţi, ca capacitatea lor de aşezare a ghiveciurilor în alveolele distribuitorului să nu fie mai
mică de 30 plante pe minut.
4. Se examinează modul şi elementele cu care se execută următoarele reglaje tehnologice:
a) pasul de plantare prin variaţia turaţiei distribuitorului cu ajutorul unor roţi de lanţ schimbătoare ale
transmisiei (fig. 5.4)
Fig. 5.3
b) momentul de deschidere completă a alveolelor prin modificarea poziţiei pârghiei de deschidere faţă de
alveole cu ajutorul suportului tubular al pârghiei şi şuruburilor de fixare:
Remarcă. Pentru o deschidere mai târzie pârghia se roteşte în sensul acelor de ceasornic, iar pentru
anticiparea deschiderii pârghia se roteşte contra acelor ceasornicului (fig. 5.2). Prin acest reglaj trebuie să
se asigure căderea ghiveciului din alveolă în centrul tubului de cădere;
c) începutul fazei de deschidere prin rotirea tamburului cu alveole faţă de suportul tubular al
distribuitorului şi fixarea lui în poziţia respectivă a orificiilor ovale cu ajutorul şuruburilor de fixare.
Remarcă. Prin acest reglaj trebuie să se coordoneze durata de cădere cu începutul fazei de expulzare a
ghiveciului în exterior. Pentru anticipare, tamburul se roteşte în sensul acelor de ceasornic, pentru întârziere
tamburul se roteşte contra acelor ceasornicului (fig. 5.4);
Fig. 5.4
d) adâncimea de lucru a brăzdarului prin ridicarea sau coborârea lui cu ajutorul mecanismului cu şurub;
Fig. 5.5
e) poziţia orizontală a cadrului prin înclinaţia lui atât în plan longitudinal cât şi în plan transversal cu
ajutorul tirantului central şi a unui tirant lateral vertical ai sistemului de suspendare a tractorului;
f) debitul de apă prin schimbarea cursei tijei supapei cu ajutorul unui sector gradat;
g) lungimea barei marcatorului prin deplasarea tijei discului sferic şi fixării ei cu ajutorul dispozitivului
de fixare;
h) densitatea de muşuroire a plantelor prin înclinaţia cadrului în plan longitudinal cu ajutorul tirantului
central al sistemului de suspendare a tractorului şi prin comprimarea unui arc cu ajutorul unui şurub (fig.
5.6);
Fig. 5.6
i) poziţia orizontală a secţiilor prin ridicarea sau coborârea roţilor de sprijin cu ajutorul mecanismului
cu şurub (fig. 5.7).
Fig. 5.7
Concluzii:_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________
Subiecte pentru verificarea cunoștințelor
1. Care este destinaţia maşinii?
2. Care sunt organele auxiliare şi menirea lor?
3. Care sunt organele de lucru şi menirea lor?
4. Explicați reglajele tehnologice.
Utilaj şi materiale: maşina MPC – 2, tractor, trusa de scule, placarde, instrucţia de exploatare,
îndrumarul metodic.
MODUL DE REALIZARE A LUCRĂRII
1. Din destinaţia maşinii se stabileşte că ea se foloseşte pentru plantarea tuberculelor de cartofi.
2. Studierea construcţiei se face în următoare ordine:
- se stabilesc organele auxiliare şi menirea lor (cadr cu triunghiul de prindere, două roţi de sprijin,
transmisia);
- se determină organele de lucru şi menirea lor (buncăr, două aparate de plantare, două brăzdare de tip
pană, două perechi de discuri sferice, două marcatoare);
- se examinează elementele principale ale aparatului de plantare şi menirea lor (carcasă tubulară, bandă,
cupe, mecanismul de vibraţie a benzii).
Fig. 5.1. Masina MPC-2
1 - buncăr; 2 - clapeta de dozare; 3 - aparat de
plantare; 4 - cupă; 5 - mecanismul de vibraţie a
benzii; 6 - carcasă tubulară; 7 - tijă arcuită; 8 -
brăzdar; 9 - discuri sferice;