Particularităţile exploatării maşinilor pentru îmbunătăţiri funciare

Lucrările de ameliorare, al căror scop este îmbunătăţirea stării terenurilor

agricole, se împart în lucrări hidrotehnice (irigare, alimentare cu apă, desecare) şi
agrotehnice (tăierea şi scoaterea arbuştilor, scoaterea arborilor şi rădăcinilor,
adunarea masei lemnoase şi de arbuşti, arătura şi discuirea sectoarelor defrişate,
strângerea pietrelor etc.).
Felurile de irigare. Se foloseşte umezirea subsolieră şi cea de suprafaţă a
solului. Umezirea subsolieră se realizează pe seama apei reţinută în canale, care se
infiltrează prin taluzurile şi fundul canalelor şi care ridică umiditatea stratului de sol
din sector. Umezirea superficială se efectuează fie prin debitarea apei în sectorul
irigat prin inundare pe suprafaţa bine nivelată a canalelor sau prin canale de irigaţie,
fie pe cale de ploaie artificială. Irigaţiile culturilor agricole se împart în irigări pentru
mărirea umidităţii solului care se efectuează până la semănat (plantare) şi irigări în
perioada de vegetaţie, care se execută în timpul cultivării.
Ploaia artificială are, în comparaţie cu irigarea superficială, o serie de
avantaje: a) prin aspersiune (ploaie artificială) se poate uda mai frecvent cu doze
mici, repartizând apa uniform pe întreaga suprafaţă irigată; b) se umezeşte nu numai
solul, ci şi stratul de aer de la suprafaţa solului, ceea ce reduce evaporarea apei în
timpul udării şi după aceasta; c) nu este necesară o nivelare riguroasă a suprafeţei şi
se exclude necesitatea de a se amenaja în fiecare an reţele de canale de aducţie,
auxiliare şi de irigaţie; d) consumul de apă se reduce cu 15...30%; în legătură cu
saturarea apei cu oxigen se îmbunătăţeşte calitatea acesteia: concomitent cu udarea
devine posibilă hrănirea suplimentară a plantelor cu îngrăşăminte şi administrarea
substanţelor chimice toxice pentru combaterea dăunătorilor şi bolilor; e) devine
posibilă mecanizarea mai completă a procesului de udare şi sporirea productivităţii
muncii.
Dezavantajele irigării prin aspersiune (ploii artificiale): costul înalt al
construcţiei sistemelor de aspersiune, cheltuielile relativ mari de exploatare şi
consumul considerabil de energie mecanică.
 Sistemele de irigaţie se execută deschise, cu rigole acoperite şi combinate.
Pe sectorul irigat se amenajează o reţea de irigaţie: provizorie, mobilă sau închisă.
Sistemele de irigaţie închise se împart în sisteme fără presiune, cu presiune şi
scurgere liberă şi cu debitarea mecanică a apei.
Mijloacele de irigare. În sistemele de irigaţie prin aspersiune se folosesc cu
precădere staţii de pompare mobile terestre sau plutitoare. Staţiile terestre (de uscat)
pot avea motoare proprii sau pot fi acţionate de un tractor. Staţiile de pompare cu
motor propriu se instalează pe sănii sau pe remorci cu pneuri. Dintre staţiile de
pompare mobile instalate pe sănii se folosesc cel mai des SNP-50 sau SNP-25; dintre
cele acţionate de tractor— staţiile suspendate SNN-25/50 şi SNP-75/40. Prima se
cuplează cu tractoare MTZ, a doua — cu DT-75 sau T-150. Se folosesc de asemenea
şi staţii de pompare acţionate electric mobile SNPE-240 şi SNPE-120.
La ora actuală pentru irigarea mecanizată a culturilor agricole sunt utilizate
diverse tipuri de maşini şi instalaţii de irigat prin aspersiune (ploaie artificială),
instalaţii portabile şi autopropulsate cu jet de presiune medie, agregate de ploaie
artificială cu două console, maşini de ploaie artificială pe mai multe suporturi cu
lăţime mare de lucru, maşini şi agregate de ploaie artificială cu jet lung de apă. Sunt
realizate sisteme staţionare de ploaie artificială, se dezvoltă aspersiunea impulsivă şi
cu dispersie fină, irigarea prin picurare. Diversitatea tipurilor este condiţionată de
necesitatea de a îmbina la maximum tehnica irigaţiei cu condiţiile de sol, relief şi
climaterice şi cu speciile de plante agricole.
Toate maşinile şi instalaţiile de ploaie artificială, precum şi sistemele
staţionare de irigare se înzestrează cu aparate de stropire (aspersoare).
Aspersoarele — organe de lucru ale instalaţiilor de ploaie artificială —
formează picăturile de apă (mărimea unei picături este de 1-2 mm). Aspersoarele în
funcţie de distanţa zborului picăturilor de ploaie se împart în trei tipuri:
1) aspersoare (ajutaje) cu jet scurt de apă care au o rază de acţiune de 4-8 m
şi funcţionează sub o presiune de 0,05—0,2 mPa. Se disting ajutaje deflectoare (se
instalează pe agregatul DDA-100МА), cu sector (se aplică la maşina de ploaie
artificială “Kubani”) şi centrifuge. Ele asigură obţinerea unor picături mărunte de
ploaie cu dimensiunile de 0,9—1,1 mm.
Aspersoare cu jet mediu de apă (lungimea jetului de până la 35m)
funcţionează sub o presiune de 0,1—0,4 mPa şi asigură un consum de apă de până
la 5 l/s. Aceste aparate au 1, 2, 3 jeturi active cu diametrul diferit. Cu ajutorul
culbutorului ştifturilor şi elicelor-plăci de separare se destramă jetul, stropitul
efectuându-se în preajma aparatului. Aspersoarele funcţionează în cerc sau pe
sectoare. Ele sunt prevăzute cu mecanism de giraţie cu efect percutant, cu rulare
liberă a culbutorului în plan orizontal şi mecanismul de irigare cu sector. Aparatele
cu jet de presiune medie se utilizează la majoritatea maşinilor şi instalaţiilor de
ploaie artificială: “Fregat”, “Voljanca”, “Dnepr” etc. Printre acestea cele mai
răspândite sunt aparatele unificate cu jet mediu de tipul “Rоsа”, care se folosesc în
complexul de irigaţie KI-50 şi la maşina de ploaie artificială “Dnepr”.
Aspersoarele cu jet lung (lungimea jetului depăşind 35 m) funcţionează la
о presiune de peste 0,4 mPa şi consumă cel puţin 5 l de apă pe secundă. Jetul se
destramă în picături plutind liber în aer. Astfel de aparate funcţionează, rotindu-se
în cerc sau pe sectoare prin transmisie mecanică de la APP al tractorului la DDN-70
şi DDN-100, de la rotorul hidraulic (aparate de tipul DD) şi de la mecanismul de şoc
cu oscilare liberă a culbutorului în plan vertical (aparat de tip DA-2). În sistemele
staţionare se utilizează aparate de ploaie artificială cu jet lung de tip DA-2 şi de tipul
DD. Dacă viteza vântului este mai mare de 5 m/s, nu se recomandă a se folosi aceste
aparate la irigare.
Maşinile şi instalaţiile de irigat prin aspersiune conform metodei de
executare a procesului tehnologic se împart în maşini şi instalaţii cu acţiune
poziţională (seturi de utilaje pentru irigaţie “Raduga” KI-50, KI-25 şi “Sigma”
Z50D, stropitorul ŞD25/300, instalaţiile de aspersiune pe roţi DKŞ-64 “Voljanca”,
DKN-80 şi DKG-80 “Оса”, maşina DF-120 “Dnepr”), maşinile de irigat prin
aspersiune cu jet lung (DDN-70 şi DDN-100) şi maşinile de irigat prin aspersiune
(DMU “Fregat” si “Kubani”) şi agregatul cu două console (DDA-IOOMA).
Setul de utilaje pentru irigaţii “Raduga” KI-50 şi KI-25 sunt menite
pentru irigarea culturilor legumicole, furajere şi tehnice, livezilor şi pepinierelor
pomicole. Apa este distribuită de către staţia mobilă de pompare sau de către
hidranţii sistemului de irigare închis. Instalaţia KI-50 este compusă dintr-o conductă
magistrală, din două conducte de distribuţie şi patru conducte de lucru (de irigare),
asamblate din ţevi de duraluminiu cu îmbinări sferice uşor demontabile. Fiecare
conductă de lucru dispune de patru aparate cu jet mediu “Rosa-3”, cuplate cu
ambreiaje uşor demontabile. La irigarea livezilor şi a plantelor cu tulpină înaltă între
ţeava de racordare şi aparat se fixează un suport prelungitor susţinut de un trepied.