CAPITOLUL XII

AMENAJĂRI PENTRU IRIGAREA TERENURILOR AGRICOLE.

ECHIPAMENTE DE UDARE ŞI ORGANIZAREA APLICĂRII UDĂRILOR

12.1. Criterii pentru alegerea echipamentelor de udare

Marea variabilitate a condiţiilor naturale şi a categoriilor de culturi care se practică în
fermele cu profil agricol a determinat existenţa a numerose instalaţii pentru irigare din care
fermierul trebuie să aleagă echipamentul care se pretează cel mai bine particularităţilor cadrului
natural local şi condiţiilor tehnologice de exploatare agricolă.

12.1.1. Criterii pentru alegerea echipamentelor la udarea prin scurgere la suprafaţă pe

brazde

Această tehnică de udare, mult utilizată până la apariţia altor metode de udare, constă în
distribuţia apei pe brazde deschise între rândurile de plante la culturile prăşitoare sau pe intervalul
dintre rândurile de pomi sau viţă de vie.
Alimentarea cu apă a brazdelor se face fie din conducte îngropate, în care apa circulă cu
presiune scăzută, fie din canale de pământ provizorii. La alimentarea cu conducte îngropate,
alimentarea brazdelor cu apă se face prin instalaţii mobile alcătuite din conducte rigide sau flexibile,
prevăzute cu vanete reglabile pentru fiecare brazdă.
În cazul canalelor de pământ provizorii, alimentarea brazdelor cu apă se face prin sifoane
hidrometre sau alte mijloace mai simple.
La alegerea instalaţiei de udare trebuie să se aibă în vedere următoarele:
- posibilitatea reglării debitului brazdei prin trecerea de la debitul iniţial la debitul de regim;
- posibilitatea de alimentare a unui grup de brazde care să consituie o fracţiune întreagă din
laţimea parcelei de udare, astfel încât lăţimea unui grup de brazde udate simultan să reprezinte
un submultiplu al lăţimii pacelei de udare;
- să fie rezistentă la posibilele degradări produse de rozătoare, alte animale mici, etc.;
- să nu favorizeze colmatarea secţiunii de curgere în cazul în care sursa de apă prezintă o
turbiditate mai ridicată.

12.1.2. Criterii pentru alegerea echipamentelor de pentru udarea prin aspersiune

Udarea prin aspersiune constituie o tehnică dominantă în practica fermelor agricole de pe toate
continentele. Echipamentele de udare trebuie să satisfacă cât mai multe condiţii de funcţionare
pentru a avea un caracter universal. În acest scop trebuie avute în vedere condiţiile precizate mai
jos:
- condiţii climatice. Aspersiunea se poate aplica în toate zonele aride, semiaride şi subumede
dacă regimul eolian permite asigurarea unor indici calitativi ai ploii furnizate de aspersoare
acceptabili. Nu se recomandă aspersiunea în cazul zonelor în care viteza vântului depăşeşte 4
– 5 m/s pe durate de timp care depăşesc câteva zile.
- Condiţii geomorfologice. Aspersiunea se poate aplica practic în orice condiţii geomorfologice
dacă se corelează intensitatea ploii furnizate de aspersor cu panta terenului care se irigă.
Totuşi o calitate corespunzătoare a udării se obţine pe terenurile plane, cu geomorfologie
uniformă, care previne acumularea apei în micile depresiuni ale terenului.

161
 - Condiţii hidrogeologice. Aspersiunea se poate aplica şi pe terenurile cu apa freatică la ad-
ncime subcritică dacă se corelează norma de udare cu capacitatea de înmagazinare a solului
pentru apă astfel încât să se evite contactul dintre frontul de umezire suspendat cu franjul
capilar;
- Condiţii pedologice. Aspersiunea se pretează la orice tip de sol cu excepţia acelora cu grosime
mică sau cu prezenţa unui orizont slab permeabil aflat la adâncime mică. În orice condiţii de
sol, intensitatea ploii trebuie să fie mai mică decât viteza de infiltaţie a apei în sol;
- Organizarea interioară a folosinţelor. În funcţie de forma şi dimensiunilor suprafeţelor
elementare în care e organizat terenul agricol, trebuie alese instalaţii de udare care să poată
iriga întreaga suprafaţă a parcelei elementare, la un număr întreg de cicluri de udare, în funcţie
şi de amplasamentul prizei de apă a instalaţiei;
- Particularităţile tehnologice ale culturii. Instalaţia de udare trebuie să asigure elementele
calitatice ale udării conform cu particularităţile fiziologice ale plantelor care se irigă, în
funcţie de sensibilitatea acestora la impactul picăturilor de ploaie şi de faza de vegetaţie la
data aplicării udării, etc.

12.1.3. Criterii de alegere a echipamentelor de udare prin picurare

Irigaţia prin picurare este o metodă cu aplicaţie limitată la culturile horticole având specific
distribuţia apei în zona de consum maxim al plantei fară umezirea întregii suprafeţe ocupate de
cultură.
Limitele de aplicabilitate ale acestor echipamente sunt:
- Soluri foarte permeabile, k mai mare sau egal = 120 mm/oră cu grosime mică sau soluri
scheletice cu procent redus de fracţiuni fine,
- Apa pentru irigaţie să aibă un conţinut în fractiuni minerale ridicat cu diametrul mai mare sau
egal 0,2 mm sau un conţinut ridicat de fito şi zooplanton. De asemenea prezenţa compuşilor în
soluţie care precipită constituie un element limitativ.
- Nu se recomandă picurarea la culturi în rânduri dese cu o înrădăcinere superficială sau la
culturi care necesită o umiditate relativă a aerului mai ridicată, (Drăgănescu O. , Ariciu V.,
Tehnici şi tehnologii de irigare prin picurare. Redacţia de propagandă tehnică agricolă,
Bucureşti, 1987).

12.2. Tipuri de echipamente de udare

Echipamentele de udare prin aspersiune, numite curent - aripi de udare - se produc sub o
varietate de forme.
a) - instalaţii cu saţionare pe durata udării;
b) - instalaţii în mişcare pe durata udării,
a. Instalaţiile de udare cu staţionare pe durata udării se împart in:
- instalaţii cu deplasare longitudinală prin tractare Towe-line (S U A, Anglia, Israel etc.);
- instalaţii autodeplasabile transversal pentru culturi joase: Side-Role, (S.U.A.) Voljanka,
(Rusia) Perrot, (Germania) Whel-line (Australia);
- instralaţii autodeplasabile transversal pentru culturi înalte: Tri-matic, (S.U.A., Franta)
Nipru, (Rusia) Husky (Anglia) ;

162
 - instalaţii cu aripi de aspersiune remorcate după udare: Schlebusch (Germania) si Sigma
(Cehoslovacia);
- instalaţii cu aspersor gigant: Robot-Rain, (S.U.A., Anglia) Irrifrance (Franţa);
Instalaţiile cu aripi de aspersiune remorcate Schlebusch (Germania) şi Sigma
(Cehoslovacia) au aripă propriu-zisă din polietilenă de înaltă densitate pe care sunt montate cuplaje
metalice pentru montarea aspersoarelor. După terminarea udării pe o poziţie, pentru deplasarea pe
poziţia următoare, conducta din polietilena este rulată pe un tambur, montat pe un şasiu cu roţi, care
poate fi remorcat de un tractor.
Instalaţiile cu aspersor gigant după terminarea udării pe o poziţie se deplasează automat
pe noua poziţie, Robot-Rain, (S.U.A.) sau sunt tractate, Irrifrance (Franţa).
Instalaţia Robot-Rain este compusă dintr-un şasiu cu roţi pe care sunt montate aspersorul,
generatorul, acumulatorul, motorul şi ansamblul de automatizare. Instalaţia se decuplează automat
de la hidrant, se deplasează automat pe noua poziţie, folosind un palpator ghidat automat de o
conductă metalica supraterană şi se cuplează automat la hidrant pe noua poziţe de udare.
b. Instalaţiile de udare în mişcare pe durata udării pot fi de următoarele tipuri:
- instalaţii cu aripi de aspersiune autodeplasabile, în consolă: Vermeer, Miller (S.U.A.)
Bancilhon, Penotfrance, (Franţa) etc.
- Instalaţii de aspersiune autodeplasabile cu pivot central: Valley, Lockwood, Zimmatic,
Gifford, (S.U.A.) Rainger 7 SPP, (Anglia) Irrifrance, (Franţa) Fregag, (Rusia)
- instalaţii de aspersiune autodeplasabile transversal: Vallay Square-Matic, Zimmatic,
(S.U.A.) D.D.A.-l00 M, (Rusia);
- instalaţii cu aspersor gigant: El. Rain, Rain-Bird, (S.U.A.) Roilmat Perrot, (Germania),
Typhon, (Franţa), Bauer, (Austria) ;
Instalaţiile de aspersiune autodeplasabile transversal au aripa de udare suspendată pe
cadre cu roţi, acţionate hidraulic, care asigură deplasarea transversală.
Alimentarea se poate face de la hidrant prin intermediul unui furtun flexibil, situaţie în
lungimea aripii este de 400 m sau dintr-un canal, prin intermediul unei pompe proprii, în care
lungimea aripii este de 800 m.
Suprafaţa udată este dreptunghiulară, având lăţimea egală cu lungimea aripii de aspersiune.
Dintre instalaţiile modern care se comercializează în present pentru udarea prin aspersiune
menţionăm următoarele:
- Instalaţia de irigat mecanizată cu deplasare linear tip Mustang 1, cu o lungime de udare de 306
m se alimentează cu apă la hidranţii existenţi pe antenă având o presiune de lucru de minim 3
bari. Această instalaţie utilizează aspersoare de tip Nelson (SUA) cu regulator de presiune;
- Instalaţia de irigat cu tambur şi furtun tip ST-4 şi ST-5 care funcţioneză la presiune la hidrant
cuprinsă între 2,7 şi 8,3 atm., având diametrul duzei la aspersor cuprins între 16 – 30 mm.
Distanţa între două poziţii este cuprinsă între 47 – 82 m;
- Instalatii de irigat cu tambur şi furtun Revaho model ST-2 100 x 280 şi ST-2 bis 110 x 380.
Funcţionează la o presiune minimă de 2,5 – 3,0 bari , având o rază de udare de 30 m care
creşte la presiune mai mare. Într-o poziţie de udare irigă între 20 – 45 ha;
- Instalaţie cu tambur şi furtun produse de firma Nebraska în 4 variante care funcţionează cu
presiuni variabile între 3,5 – 10,0 bari având debite cuprinse între 3 – 77 m3/h;
- Instalaţie de irigat cu pivot fix produsă de firma Nebraska care funcţioneză la presiunea de
serviciu de 2,5 – 3,5 bari fiind utilizată pe terenuri cu pante de până la 10-15 %. In funcţie de
lungimea de udare variabilă între 250 – 900 m, udă într-o poziţie o suprafaţă de 19 – 250 ha.

163
 Caracteristici tehnice asemănătoare are şi instalaţia de irigat cu pivot mobil cu lungimea de
200 – 400 m, precum şi rampa lateral cu lungimea de 150 – 400 m;
- Instalaţii de irigat prin aspersiune – aripi de ploaie – produse de Revaho au lungimi de 300 m
sau 400 m, fiind recomandate pentru amenajările existente la care distanţa dintre antene este
de 600 sau 800 m. Instalaţia este format din 17 sau 22 tronsoane de conductă cu lungimea de
6 m în funcţie de lungimea instalaţiei. Sunt folosite aspersoare NAAN DAN 5035 cu duze de
5,0 x 2,5 mm care funcţioneză la presiunea de 3,5 bari şi udă o suprafaţă cu diametrul de 30 –
34 m. Aceeaşi firmă produce aripa de ploaie AP 13 Ø 75 mm, cu lungimea de 150 m;
- Firma SC Mecanica Marius SA Cluj Napoca produce următoarele tipuri de aspersoare pentru
udarea culturilor de câmp:
- aspersor circular cu şoc A 5, care funcţionează la o presiune de 2- 4 bari, cu un debit de
0,45 – 1,6 m3/h şi o rază de udare de 11 – 17,5 m. Diametrul duzei principale este de 4 , 5 ,
6 şi 7 mm iar al duzei secundare de 3 mm
- aspersor reactiv circular ARS 2 OC care funcţioneză la presiunea de 4,5 – 5 bari şi asigură
o pluviometrie de 1,95 – 1,99 mm/h în funcţie de diametrul duzei care poate fi 18 sau 20
mm. Se poate utiliza la instalaţiile de irigare româneşti, IATF 300 sau IIAM.
- aspersor reactiv în sector ARS 2 OM care funcţionează la presiunea de 4,5 – 5 bari având
o rază de udare de 24 – 35 m în funcţie de diametrul duzei de 18 – 20 mm.

Echipamentele de udare prin microaspersiune- aceste echipamente formează un sistem de

irigare specific pentru culturile legumicole şi floricole. Instalaţiile sunt formate din conducte din
mase plastice asezate pe suprafaţa terenului sau suspendate la o anumită distanţă de aceasta.

- Bandă de irigaţie prin picurare, AQUATAPE produsă de firma Plastic-Puglia, constă dintr-
o bandă de 16 – 22 mm care asigură un debit nominal de 0,6 – 1,2 l/h având o distanţă între
picurătoare de 10 – 20 – 30 cm.

- Bandă de irigaţie prin picurare cu picurător plat (duză) AQUADROP, are un diametru
intern de 16 – 22 mm , debit variabil între 1,1 – 4,5 l/h şi o distanţă între duze de 15 – 150 cm.

- Instalaţie de irigat prin aspersiune fină pentru culturi de legume în câmp produsă de firma
Revaho. Poate fi echipată cu următoarele tipuri de aspersoare, în funcţie de calitatea ploii cerută de
cultură şi debitul sursei de apă: aspersor tip 501 – U sau 502 – H, care funcţionează la presiunea de
1,5 bari şi udă o suprafaţă cu diametrul de 11 – 16 m; aspersor tip S, Mammkad, cu presiunea de
lucru de 2,5 bari şi diametrul udat de 16 – 20 m; aspersor tip 5022 U cu presiunea minimă de lucru
de 2,5 bari şi diametrul udat de 19 – 21 m;

- instalaţia de udare de tip SABTAPE cu diametrul conductelor de udare de 16 mm,

presiunea de lucru de 0,85 atm., debitul picurătorului de 1,6 l/h şi m., distanţa între picurătoare de
11 cm; instalaţia este recomandată pentru culturi în câmp şi o lungime maximă pe teren plan de 70
m. Se poate folosi acelaşi tip de instalaţie cu distanţa între picurătoare de 22 cm;

- Instalaţiea DUALDRIP , are diametrul conductelor de udare de 22 mm, funcţionează la

presiunea de 0,85 atm., distanţa între picurătoare este de 30 cm, air debitul picurătorului 1 l/h.
Lungimea maximă recomandată pe teren plan este de 315 m.

164
 - instalaţia STREAMLINE are diametru consductelor de udare de 16 mm, funcţioneză la
presiunea de 0,85 atm, distanţa dintre picurătoare este de 17,5 cm, iar debitul unui picurător este de
1,49 l/h, lungimea maximă recomandată pe teren plan este de 100 m;

- instalaţia TYPHON diametrul conductelor de udare este de 16 mm, funcţionaeză la

presiunea de lucru de 2 atm. Are distanţa dintre picurătoare de 30 cm, şi debitul unui picurător de
1,75 l/h. Lungimea maximă recomandată pe teren plan este de 100 m

12.3. Organizarea aplicării udărilor

În practica irigaţiei organizarea aplicării udărilor constituie elementul esenţial de care

depinde eficienţa udării materializată în nivelul producţiei obţinute, starea fitosanitară a culturii şi
posibilitatea aplicării la timp a lucrărilor de intreţinere / recolatrea produselor. Prin organizarea
aplicării udărilor trebuie să se stabilească:
- Necesarul de echipament de udare pentru perioada de vârf care trebuie să asigure udarea
integral a culturii (culturilor) care trebuie irrigate în acelaţi timp;
- Stabilirea poziţiilor de start pentru fiecarea echipament de udare, a duratei de funcţionare pe
poziţie şi a timpului de revenire;
- Organizarea avertizării udărilor prin urmărirea periodică, de regulă săptămânal a umidităţii din
sol, pe adâncimea stratului activ;
- Stabilirea momentului de declanşare a udării atunci când provizia momentană de apă din sol
se apropie de plafonul minim de udare. Se are în vedere ca declanşarea udării să se facă cu
suficient timp înainte ca în sol să se înregistreze umiditatea corespunzătoare plafonului minim,
ştiind că pe durata celor 8-10 zile de udare terenul care se irigă spre sfârsitul intervalului va
avea umiditatea mai mică decât plafonul minim;
- În cazul udări prin scurgere la suprafaţă, se are în vedere ca debitul de alimentare a brazdei să
ajungă în timp cât mai scurt în avalul brazdei fără să producă eroziune. În acest moment
debitul trebuie redus la debitul de regim a cărui mărime trebuie astfel determinată încât să se
infiltreze pe lungimea brazdei fară să apară scurgeri de apă la capătul brazdei;
- În cazul irigaţiei prin picurare, momentul declansării udării se determină în funcţie de
umiditatea momentană a solului pe adâncimea activă, iar durata udării trebuie corelată cu
debitul picurătorului astfel încât să nu se producă băltirea apei la suprafaţă sau percolarea
frontului de umezire sub adâncimea stratului activ. De asemenea trebuie supravegheată
funcţionarea picurătoarelor pentru a evita reducerea debitului cauzată de obturarea secţiunii de
scurgere.

165