Tema 13. Teoria ventilatoarelor agricole.

13.1. Proprietăţile aerodinamice ale seminţelor.

Proprietăţile aerodinamice ale seminţelor se caracterizează
prin viteza de plutire „Vp” ,coeficienţii de rezistenţă „k” şi de
plutire „kp”.
Asupra unei particule (sămânţă ) cu masa” m „ce se găseşte
într-un canal vertical ( Fig.13.2 ) prin care circulă aer cu viteza
„Va” acţionează forţa gravitaţională „G = mg” şi forţa “R”
exercitată de curentul de aer asupra particulei ( sau rezistenţa
opusă de particulă curentului de aer )
Forţa cu care acţionează curentul de aer asupra particulei
se determină cu relaţia ,
R = kS (Va − C )
2
13.5
în care  − densitatea aerului ,în kg/m3;
k-coeficientul de rezistenţă a aerului;
S- aria suprafeţii particulei pe planul perpendicular
pe direcţia curentului de aer ,în m2;
C- viteza de mişcare a seminţelor , în m/s;
Va-viteza curentului de aer , în m/s.
Deplasarea particulei în curentul de aer depinde de
mărimea forţelor „G” şi „R”. Dacă G  R ,particula se va deplasa
în jos , iar dacă GR atunci particula se va deplasa în sus.
Viteza curentului de aer ,pentru cazul cînd particula se află în
stare de suspensie, se numeşte viteză critică sau viteză de plutire.
Deci C=0 iar G=R
Viteza critică a seminţei rezultă din egalitatea
R = G = kSVcr

G
De unde Vcr = Vp = 13.6
kS

Acceleraţia particulei în mişcarea ei sub acţiunea forţei „R”

se determină cu relaţia
R kSVa2
j= = = k pVa2 13.7
m m
kS
în care kp = − coeficientul de plutire
m
kS
Luînd în consideraţie expresia kp = − în relaţia 13.6 ,
m

G g
rezultă Vp = = 13.8
k pm kp

13.2 Ecuaţia ventilatorului. Pentru producerea curenţilor

de aer în maşinile agricole se utilizează ventilatoare centrifugale
,care pot fi clasificate în dependenţă de presiunea creată în
următoarele grupe: de presiune joasă ( H  1000 Pa ) ,mijlocie (
1000 Pa  H  3000 Pa ) ,şi de presiune înaltă ( H  3000 Pa ).
În maşinile de curăţit seminţe se folosesc ventilatoare de
presiune joasă.
 Ventilatorul este format din rotor , carcasă şi mecanisme de
acţionare. Rotorul este format dintr-un arbore , pe care sunt
montate prin intermediul unor suporţi palete drepte sau curbe.
Cu rotoare cu palete drepte se amenajează ventilatoare de
presiune joasă , iar cele cu palete curbe-ventilatoare de presiune
înaltă.
Principalii parametri ai ventilatorului sunt :
Q- debitul de aer , în m3/s;
H-presiunea totală ,în Pa.
Presiunea totală se determină cu relaţia ,
H = Hd + Hs

în care Hd-presiunea dinamică

Hs-presiunea statică.
Să examinăm un ventilator cu palete curbe ( Fig.13.5 ) .Fie
că particula de aer se află în punctul „A” la o distanţă „r” de la
axa de rotaţie şi este deplasată de paletă cu o viteză absolută
„C” direcţia căreia este stabilită de unghiul „  . ”.
Impulsul cantităţii de aer , care sa deplasat în timp 1s. prin
punctul „A” va fi egal cu „mC” ,iar momentul acestui impuls va
fi M = mrC sin  .

Din fig.13.5 rezultă că momentul impulsului poate fi

exprimat cu relaţia ,
M = mrC t 13.26
 Prin urmare pentru punctul „1” ( intrare ) şi punctul „2” (
ieşire ) pot fi scrisă următoarele relaţii ,
M1 = mr1Ct 1

M 2 = mr2Ct 2

Diferenţa M1 − M 2 = M reprezintă variaţia cantităţii de

mişcare a masei de aer „m” la trecerea ei pe paleta
ventilatorului. În acest caz aerul primeşte o energie cinetică
egală, E = M

în care  − viteza unghiulară a rotorului.

Sau (
E = m r2Ct 2 − r1Ct1 ) 13.27
Notînd V1 = r1 şi V2 = r2 şi luînd în consideraţie că
m = Q a putem scrie
(
E = Q a V2Ct 2 − V1Ct1 ) 13.28
în care Q-consumul de aer , în m3/s;
 a − densitatea aerului , în kg/m3.
Presiunea teoretică ,care reprezintă energia 1m3 de aer
va fi egală ,
Ht =
E
Q
(
= a V2Ct 2 − V1Ct1 ) 13.29

Expresia ( 13.29 ) reprezintă ecuaţia ventilatorului

centrefugal ( ecuaţia lui Ăiler ) care stabileşte presiunea
teoretică creată de ventilator , fără a lua în consideraţie
pierderile de presiune datorită rezistenţelor care au loc în
interiorul lui.