Sunteți pe pagina 1din 41

1.

Introducere



Echipamentele sub presiune cuprind o gama larga de produse cum sunt reactoare, recipiente
de stocare sub presiune, schimbatoare de caldura, cazane ignitubulare si acvatubulare, sisteme de
conducte industriale, dispozitive de securitate si accesorii pentru reglarea presiunii. Astfel de
echipamente sunt utilizate pe scara larga n industriile chimica, petrochimica,biochimica,
prelucrare alimentara, refrigerare, energetica si producerea energiei. Recipientele sunt definite ca
incinte proiectate si construite sa contina fluide sub presiune.
Conductele reprezinta elemente tubulare componente destinate pentru transportul
fluidelor,atunci cnd sunt conectate mpreuna pentru a fi integrate ntr-un sistem sub presiune.
Accesoriile de securitate sunt dispozitive proiectate sa protejeze echipamentele sub presiune
mpotriva depasirii limitelor admisibile.
Accesoriile pentru reglarea presiunii sunt dispozitive cu functie operationala care au o
incintasupusa la presiune.
Ansamblurile sunt grupuri de echipamente sub presiune asamblate de producator pentru a
constitui o unitate integrata si functionala.

Standarde armonizate si standardele nationale

Standardele armonizate sunt standardele EN produse de organizatiile europene de
standardizare CEN, CENELEC si ETSI. Standardele sunt armonizate n acest caz la directive
PED, 97/23/EC. Aceste standarde sunt utilizate pentru a indeplini cerintele esentiale de
securitate ale PED. Standardele specifica n detaliu cerintele concrete pentru a fi aplicate
echipamentelor sub presiune, (vezi anexa ZA la standardele de produs). Introducerea
standardelor armonizate ramne optionala sau voluntara. Producatorii pot alege sa adopte alte
solutii tehnice care dovedesc concordanta cu cerintele esentiale de securitate. Standardul EN
13445 "Recipiente sub presiune nesupuse la flacara" este un nou standard pentru recipiente
sub presiune conform cu PED 97/23/EC, valabil din 29 mai 2002. Standardul se compune
dintr-o suita de 6 parti dupa cum urmeaza:
1.EN 13445-1:2002
Recipiente sub presiune nesupuse la flacara Part 1: Generalitati
2.EN 13445-2:2002
Recipiente sub presiune nesupuse la flacara Part 2: Materiale
3.EN 13445-3:2002
Recipiente sub presiune nesupuse la flacara Part 3: Proiectare
4.EN 13445-4: 2002
Recipiente sub presiune nesupuse la flacara Part 4: Executie
5.EN 13445-5:2002
Recipiente sub presiune nesupuse la flacara Part 5: Inspectie siexaminare
6.EN 13445-6:2002
Recipiente sub presiune nesupuse la flacara - Part 6: Cerintereferitoare la proiectarea si
executia recipientelor sub presiune si apartilor sub presiune turnate din fonta cu grafit
nodular.





n Romnia, SR EN 13445: 2003 este disponibil la ASRO n forma tradusa. Pentru a exporta
recipientele sub presiune n comunitate, se va folosi SR EN 13445 pentru proiectarea si
pentru satisfacerea cerintelor pentru echipamentelesub presiune. Standardele nationale, cum
sunt standardele vechi de recipiente sub presiune precum si standardele actualizate pot fi
utilizate totusi, daca producatorul dovedeste ca satisface toate cerintele conform
PED97/23/EC.

Implementare

Fiecare stat membru al UE a transpus n legislatia proprieDirectiva PED 97/23/EC, ca urmare
a prevederilor art.20 al directivei, termenul limita de transpunere fiind 29 mai 1999.
Romnia a transpus Directiva PED 97/23/EC prin Hotarrea Guvernului nr.
752/18.07.2002.Ulterior, HG 752/2002 a fost revizuit n scopul semnarii anexei la protocolul
PECA pentru domeniul echipamente sub presiune. Observatiile primite de la Comisia
Europeana au fost preluate si introduse cu ocazia acestei revizuiri. n prezent HG 752/202 a
fost abrogat de HG 584/2004 privind stabilirea conditiilor de introducere pe piata a
echipamentelor sub presiune
Excluderi

Sunt cteva excluderi specifice, dupa cum urmeaza: echipamentele reglementate de alte
directive ( ex. Recipient simple sub presiune, recipiente butelii dispersoare de aerosoli, parti
destinate functionarii vehiculelor); echipamente reglementate prin conventii internationale
privind transportul substantelor periculoase si a echipamentelor la care riscurile datorate
presiunii sunt scazute si care, sunt reglementate n mod corespunzator de alte directive
(Masini industriale, Joasa tensiune si Dispozitive medicale).
Productia de serie
Tipul de producie n serie este i el de mai multe feluri, n funcie de mrimea lotului de
fabricaie, i anume:
Caracteristici:
Acest tip de producie este specific ntreprinderilor care fabric o nomenclatur relativ
larg de produse, n mod periodic i n loturi de fabricaie de mrime mare, mic sau mijlocie
gradul de specializare al ntreprinderii sau locurilor de munc este mai redus att la tipul de
serie mare, fiind mai ridicat sau mai sczut n funcie de mrimea seriilor de fabricaie
deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face cu mijloace de transport cu
deplasare discontinu (pentru seriile mici de fabricaie) crucioare, electrocare, etc. sau cu
mijloace cu deplasare continu, pentru seriile mari de fabricaie locurile de munc sunt
amplasate dup diferite criterii n funcie de mrimea seriilor de fabricaie. Astfel, pentru serii
mari de fabricate locurile de munc sunt amplasate dup criteriul liniilor tehnologice, iar
pentru seriile mici de fabricaie dup criteriul grupelor omogene de maini



2. Proiectarea tehnologiei de fabricaie pentru elementul RACORD


2.1. Alegerea semifabricatului

Alegerea semifabricatului se face n funcie de dimensiunile flanei conform STAS 2171/
2

84 . Pentru diametrul exterior d
1
= 250 mm < 350 mm, se alege un semifabricat matriat cu
urmtoarele dimensiuni:
( )
1
2
Th
h Ah +
h
1







h
h Ah +



Adaosurile de prelucrare pentru semifabricatul matriat sunt

Ah = 9 2 mm
Ad
1
= 8

mm
Ad
i
= 16 3 mm

Dimensiunile semifabricatului sunt :


mm

mm

mm


mm

mm
2.2 Intocmirea filmului tehnilogic :




Op As Faza Denumirea fazei Schita asezarii Utilaj




I




A
1

2



3


4


5


6
Sturnjire frontal de degrosare
de la 57mm la 48 mm
Strunjire cilindrica exterioara
de degrosare de la 68.3 la
60.3 cu respectarea inaltimi
h=8 mm
Strunjire conica exterioara de
degrosare cu respectarea
cotelor 75 si 60.3
Strunjire frontal de degrojare
de la h=27 la 23.6 cu
respecatarea cotei 75
Executare sanfren inclinat
=30 cu resectarea intaltimi
h=1 mm
Strunjire cilindrica interioara
de degrosare de la 35.5 la
54.5









I







B
7

8



9


10


11

Strunjire frontala de degrosare
de la h=23.6 la 20 mm
Strunjire frontala de la
h=20mm la 18mm cu
respectarea diametrului
102mm
Strunjire cilindrica exterioara
de degrosare de la 173 la
165
Executarea sanfren inclinat
=45 cu respecatarea inaltimi
h=2 mm
Strunjire frontala de finisare pe
suprafata de etansare h=20 la
h=18 mm








II






A


12


Trasat centrele de 4 gauri 18
echidistante pe un cerc cu
125







III





A

13


14

Burghiere 4 gauri 10
echidistante

Largire 4 gauri 18


IV A 14


15

16

Strunjire de degrosare pentru
eliminarea imperfectiunilor

Executare sanfren 45

Debitat la lungimea de 345 mm












V









A

17


Executat puncte de sudura










V




A




18




Sudare flansa si stut
































2.3. Proiectare bazrii i fixrii pentru operaiile din filmul tehnologic

Deoarece numrul pieselor din lot este mic nu se mai pune problema determinrii erorilor de
bazare i fixare.

- prelucrarea prin strunjire se prelucreaz pe strungul normal FD 145 folosind ca
bazare dispozitivul platou cu 3 bacuri.
- prelucrarea prin burghiere se realizeaz pe maina de gurit folosind bazarea pe
masa mainii i prinderea cu bride i uruburi
- sudarea elementelor tu i flan se execut folosind o mas de poziionare i
rotire cu aezare pe platoul mesei i prin prinderea cu un dispozitiv cu bacuri sau
n menghin

Bazarea pieselor

- Una din problemele fundamentale in constructia de masini si utilaje este
problema bazarii,adica a orientarii pieselor,determinarii,realizarii si verificarii
dimensiunilor acestora in timpul succcesiunii operatiilor pe care le sufera piesele
in decursul procesului tehnologic de prelucrare si montare.
- Orientarea pieselor in vederea asigurarii prescriptiilor dimensionale se
realizeaza prin intermediul bazelor.Prin baza se intelege totalitatea
suprafetelor,liniilor sau punctelor fata de care se orienteaza suprafetele piesei ce se
conjuga in fabricatul finit cu alte piese sau suprafetele piesei ce se prelucreaza la
operatia data.
- Bazele se impart in:
Baza constructiva a piesei (B.C.) este totalitatea suprafetelor,liniilor sau
punctelor fata de care se orienteaza,dupa caluculele constructorului,celelalte
elemente ale piesei sau piesele component ale masinii.
- Baza de montare (B.mt.) este suprafata piesei fata de care se orienteaza
celelalte piese componente ale masinii.
- Baza de masurare a piesei (B.ms.) este suprafata (sau totalitatea suprafetelor)
de la care se masoara dimensiunile piesei.
- Baza tehnologica a piesei (B.t.) este suprafata fata de care se orienteaza la
timpul procesului tehnologic suprafata ce se prelucreaza.
- Baza tehnologica de verificare (B.t.v.) se numeste suprafata piesei de la care
se face verificarea pozitiei acesteia la prelucrarea la masina-unealta sau la
asezarea sculei.
- Baza tehnologica de reazem (B.t.rz.) se numeste suprafata piesei cu carea
aceasta se sprijina pe suprafata dispozitivului sau a masinii-unelte.
- Baza tehnologica de reglare (B.t.rg.) se numeste suprafata piesei fata de care
se orienteaza suprafetele prelucrate,fiind legata de aceste suprafete prin dimesiuni
ce se obtin in cadrul aceleiasi asezari,prin prelucrarea simultana cu suprafetele
considerate.

Fixarea pieselor

- In timpul prelucrarilor mecanice,piesa este supusa la actiunea fortelor de
aschiere,a greutatii proprii si a fortelor de inertie.Asigurarea pozitiei piesei in
timpul prelucrarii impuse la bazare se realizeaza prin fixarea piesei pe
dispozitiv.Problema fixarii este o problema de statica.Ea se rezolva stabilind
fortele ce actioneza asupra piesei si calculand, pe baza conditiilor de
echilibru,fortele de strangere.Fortele de strangere calculate trebuie afectate de un
coeficient de siguranta,care sa tina seama de variatia factorilor aleatori.
- Daca la fixarea piesei se folosesc fortele de frecare,sunt necesare forte mai
mari.Pentru micsorarea lor se iau masuri de marire a coeficientului de frecare.
- La actionarea pneumatic,datorita raportului practic constant dintre eforturile
si deplasarile elementelor de strangere,la stabilirea fortelor de strangere se iau in
considerare coeficientii de siguranta mai mici si,in consecinta,fortele de stranger
sunt de 2-3 ori mai mici decat la actionarea mecanica.
- La unele prelucrari,de exemplu rectificare fara centre,piesa nu se fixeaza in timpul
prelucrarii.
- Deformatia elastica a piesei sub actiunea fortelor de stranger poate avea loc
in cazul pieselor subtiri. Deformatia elastica a piesei sub actiunea fortelor de
stranger poate avea loc in cazul pieselor subtiri.Astfel de deformatii pot da nastere
la erori de forma si de pozitie reciproca a suprafetelor.Un caz tipic este prelucrarea
unei bucse sau a unui inel subtire,elastic,fixat in universal.
- Pentru a evita deformarea piesei se pot folosi bacuri cu suprafete de contact
strunjite la diametrul exterior al piesei sau bucse intermediare de rigidizare.In
cazul folosirii unor dispozitive speciale,deformarea piesei in timpul fixarii si
prelucrarii se evita folosind elemente de reazem suplimentare mobile.



2.4. Stabilirea adaosurilor de prelucrare

Adaosul de prelucrare reprezint stratul de metal msurat normal pe suprafaa ce se
prelucreaz i care se ndeprteaz sub form de achii prin una sau mai multe treceri.
Adaosul de prelucrare trebuie s asigure stabilitatea procesului de prelucrare, calitatea
produciei i costul minim.
Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se pornete de la ultima operaie de
prelucrare mecanic i se stabilete pe baza preciziei i rugozitii economice
( )
, , 1
;
0, 2 0, 45
k
k n k n k
T
A A T

= >


Acest calcul se utilizeaz n cadrul produciei individual i de serie mic, unde metodele de
calcul nu se justific din punct de vedere economic.
Stabilirea adaosului de prelucrare se face conform STAS 2171/
2
- 84
Adaosul de prelucrare total este stratul de material care se ndeprteaz n timpul
procesului de prelucrare mecanic, pentru a obine din semifabricat piesa finit
Adaosul de prelucrare se msoar perpendicular pe suprafaa prelucrat i de o
singur parte a acestuia.
Se fac urmtoarele precizri
- abaterile de adaos sunt aceleai ca cele de la dimensiunea la care se refer adaosul
adaosurile se mpart ntre operaiile de prelucrare cuprinse n filmul tehnologic i anume:
A
np
pentru degroare i pentru finisare

Operatie Asezare Faza Adaos Total
[mm]
Adancime de
prelucrare
[mm]
Numar de
treceri [i]
I A 1. 9 1.5 6
2. 8.3 1.5 ; 1.3 4;1
3. 14.7 1.5 ; 1.2 9;1
4. 3.4 1.5 ; 0.4 2 ; 1
6.

19 1.5 ; 1 12;1
I B 7. 3.6 1.5 ; 0.6 2 ; 1
8. 2 1 2
9. 8 1.5 ; 0.5 5 ; 1
11. 2 1.5 ; 0.5 1 ; 1






















2.5. Proiectarea fiecrei operaii din filmul tehnologic

- Tipul opertatie : Strunjire de degrosare
In cadrul acestei operatii are loc indepartarea unei mari cantitati de material , aceasta
operatiune necesita o securitate ridicata a taisului .
- Conditiile masinarii : Prelucrare continua , viteza de prelucrare mare , prindere
excelenta .

Parametri operatiei de strunjire

Parametri operatiei de gaurire

- Materialul folosit pentru flansa 13CrMo 4-5 avand urmatoarea compozitie chimica ,
respective caracteristici mecanice :
Compozitia Chimica % 13CrMo4-5 (1.7335)
According EN 10216-2 chemical composition: 0.1 < C < 0.17; 0.4 < Mn < 0.7;
C Si Mn P S Cr Mo N Cu
0.08 - 0.18 max 0.35 0.4 - 1 max 0.025 max 0.01 0.7 - 1.15 0.4 - 0.6 max 0.012 max 0.3


Proprietatile Mecanice 13CrMo4-5 (1.7335)

Grosimea nominala (mm): to 60 60 - 100 100 - 150 150 - 250
Rm Rezistenta la rupere (MPa) 450-600 440-590 430-580 420-570

Grosimea nominala (mm): to 16 16 - 60 60 - 100 100 - 150 150 - 250
ReH Limita minima de curgere (MPa) 290-300 290 270 255 245

KV
+20
27
KV
+20
40-44

A Alungirea minima (%) 19-22











- Diagrama de alegere a coeficientului de corectie a vitezei de aschiere .Conform
diagramei factorul de corectie al vitezie de aschiere pentru duritatea 152 HB este
1.18 .








Alegerea tipului de platuta pentru strunjirea exterioara




- Alegerea placutei pentru strunjirea interioara


- Geometria placutei



- Durabilitatea placutei

1. Daca se doreste modificarea vitezei de aschiere astfel incat sa se
obtina o crestere a materialului ce se indeparteaza , calculul aceste
viteze se face cu ajutoru umatorului tabel :

2. Cand se modifica avansul de aschiere fn [mm/rot] viteza de
aschiere trebuie modificata si ea dupa cum se arata in urmatorul
tabel:


- Calculul puterii


- Alegerea placutei pentru strunjirea de finisare



Operatie Asezare Faza Adancimea
de
prelucrare
Ap [mm]
Avansul
de
aschiere
fn
[mm/rot]
Factorul
de
corectie al
duritatii
Viteza de
aschiere
vc
[m/min]
Puterea
P [kW]


I


A
1 1.5 0.25 1.18 607
2 1.5 ; 1.3 0.25 ; 1.18 607
3 1.5 ; 1.2 0.25 1.18 607
4 1.5 ; 0.4 0.25 1.18 607
6 1.5 ; 1 0.25 1.18 607

B
7. 1.5 ; 0.6 0.25 1.18 607
8. 1 1.18 607
9. 1.5 ; 0.5 0.25 1.18 607
11 1.5 ; 0.5 0.25 1.18 607




Operatiunea de gaurire



- Etapele procesului de gaurire





- Geometria burghiului








- Parametri procesului de aschiere






- Geometria burghiului




3. Tehnologia de fabricatie a virolei

3.1 Alegerea semifabricatului de tip tabla avand urmatoarele dimensiuni

Ltr - latimea de trasare
Lp - lungimea de prelucrare
H - inaltimea virolei
Htr - inaltimea de trasare a virolei
Anp - adaosul de prelucrare al marginilor
c latimea taiaturii
s grosimea virolei
Dm diametrul mediu al virolei









- Se alege semifabricatul de tip tabla avand urmatoarele dimensiuni :
14000x4000x44









D
e
3902 := mm s 44 := mm H 2000 := mm
A
np
2.88 := mm b 2 := mm
c 2 0.025 s + :=
D
m
D
e
s :=
L
p
t D
m
b :=
L
tr
L
p
2 A
np
+ c + 1.213 10
4
= := mm
H
tr
H 2 A
np
+ c + 2.009 10
3
= := mm
3.2 ntocmirea filmului tehnologic :


Op As Faza Denumirea fazei Schita asezarii Utilaj




I




A
1

2








Deconservare / curatare

Trasare




II




3




Debitare




III













4


Prelucrarea marginilor






IV













5


Preindoirea marginilor





V











6




Curbarea









VI


7

8


Sudare interior

Sudare exterior cu completare
la radacina









3.3 Echipamente utilizate la realizarea elementelor de tip virola si fund
(dispozitive folosite la montare si sudare).

Dispozitive de strngere a pieselor n vederea sudrii, numite i dispozitive de montaj;
Dispozitive pentru poziionareai/sau manipularea pieselor sudate, numite i dispozitive
de montaj sudare;
Dispozitive de poziionarei/sau manipulare a echipamentelor de sudare;
Dispozitive de susinerei deplasare a sudorilor.

Dispozitive de strngere a pieselor n vederea sudrii (dispozitivele de montaj) se
folosesc n urmtoarele scopuri:
eliminarea abaterilor de aliniere a elementelor care urmeaz a fi asamblate prin sudare i
asigurarea ncadrrii n domeniul admisibil a denivelrilor elementelor care se mbin prin
sudare cap la cap;
asigurarea formei corecte a capetelor i centrarea elementelor de aparatur care se mbin
prin sudare cap la cap;
asigurarea deschiderii prescrise a rosturilor dintre elementele de aparatura care se
asambleaz prin sudare cap la cap.


Dispozitivul cu tirani pentru montarea virolelor

Dispozitivele de calibrare a virolelor ievilor n vedera mbinrii prin sudare cap la capa. dispozitiv
pentru micorarea diametrelor; b. dispozitiv pentru creterea diametrelor


Dispozitivul cu plci i pene
a. dispozitiv pentru micorarea diametrelor; b. dispozitiv pentru creterea diametrelor

Dispozitivele pentru poziionareai/sau manipularea pieselor sudate (dispozitivele de
montaj sudare) se pot ncadra, dup modul de aezare a pieselor (elementelor de paratur
care trebuie manipulate sau sudate), n dou clase:
dispozitive de montaj sudare cu piesele aezate liber;
dispozitive de montaj sudare cu piesele fixate.


Standuri cu role cu blocuri de role simple


Standuri cu role cu blocuri de role duble


Dispozitive rotitoare i de basculare sau de ntoarcere



Dispozitive de tip mas de poziionarei rotire


4.1 Filmulul tehnologic de montaj

Op As Faza Denumirea fazei Schita asezarii Utilaj




I




A




1














Sudare fund elipsoidal
9 cu reductia
concentrica 1






I


B


2




3



4


Sudare virola 2 cu
subansamblul format
din fundul 9 si
reductia 1





















13







Trasare , debitare ,
sudare racorduri 7


Trasare , debitare ,
sudare gura de vizitare
6



I







C







5




Sudarea
subansamblului
format din fundul
elipsoidal 9 , reductia
centrica 1 , virola 2
racordurile 7 , gura de
vizitare 6 cu virola 3






I





D






6


Sudarea
subansamblului
format din fundul
elipsoidal 9 , reductia
centrica 1 , virola 2
racordurile 7 , gura de
vizitare 6 , virola 3 cu
virola 4





I






E





7




Sudarea
subansamblului
format din fundul
elipsoidal 9 , reductia
centrica 1 , virola 2
racordurile 7 , gura de
vizitare 6 , virola 3 ,
virola 4 cu cotul de
segmenti 5









I






F






8





Sudarea
subansamblului
format din fundul
elipsoidal 9 , reductia
centrica 1 , virola 2
racordurile 7 , gura de
vizitare 6 , virola 3 ,
virola 4 , cotul de
segmenti 5 cu virola 8














I



G



8


Sudarea subansamblului
format din fundul elipsoidal
9 , reductia centrica 1 ,
virola 2 racordurile 7 , gura
de vizitare 6 , virola 3 ,
virola 4 , cotul de segmenti
5 , virola 8 cu fundul
elipsoidal 10