UNIVERSITATEA PETROL GAZE DIN PLOIESTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI ELECTRICA

Profil: INGINERIE ECONOMICA
Specializare: INGINERIE ECONOMICA IN DOMENIUL MECANIC
PROIECT LA UTILA
!INSTALATIA DE FORA"

INTRODUCERE
1
Petroleum este un cuvnt de origine roman care provine din oleum petrae =
ulei de piatr denumire pe care romanii au preluat-o de la egipteni, care descoper petrol
la suprafa n regiunea munilor Golfului Sue,se presupune c n antic!itate romanii
foloseau petrolul ca lu"rifiant la osiile carelor romane, sau n timpul #ianului acesta era
parte component a focului grecesc o arm temut n luptele navale de odinioara$
Petrolul era folosit %i n medicina vec!e fiind vndut ca leac miraculos universal$
&ieiul era cunoscut n ona rii noastre nc din secolul ' $(r$, de cnd datea
o"iectele descoperite n cadrul cetii dacice de la Poiana )*icore%ti, Galai+, podoa"e din
smoal ntrit %i acoperit cu un strat su"ire de argint$ -e altfel, prima rafinrie de
petrol din lume a fost construit n .omnia, n 1/01, la periferia ora%ului Ploie%ti, n
drum spre localitatea .fov, pe strada #una 2estire, nr$ 134, de ctre fraii
5e!edineanu$ 'nstalaiile rafinriei erau destul de primitive, toate utila6ele fiind formate
din vase cilindrice din fier sau font, nclite direct cu foc de lemne$ 7ceste utila6e au
fost comandate n Germania firmei 5oltrec!t ce construia caane pentru fa"ricarea
uleiurilor din %isturi "ituminoase, iar n decem"rie 1/01 ncepe construcia fa"ricii de
ga8 din Ploie%ti, pe numele lui 5arin 5e!edineanu )decedat n 1/11+$ -istileria de
petrol %i-a nceput activitatea cnd 9eodor 5e!edineanu ntmpina greuti n aplicarea
contractului semnat nc din 1/01 pentru iluminarea capitalei cu !idrocar"ur %i lampe8$
Preul petrolului scade rapid prin cre%terea numrului de rafinrii, petrolul
lampant devine o resurs tot mai important n iluminat, nlocuind trepta lumnrile$
:;ploatarea masiv a petrolului ncepe n secolul <'< pe motivul rspndirii
folosirii petrolului n iluminat, care ddea o lumin mai "un producnd fum mai puin n
comparaie cu lmpile cu ulei de "alen, sau lumnrile de cear$
=n anul 1/0> medicul %i geologul canadian 7"ra!am Gesner o"ine patentarea
rafinrii petrolului lampant curat numit petroleum, iar n 1/00 c!imistul american
#en6amin Silliman propune purificarea petrolului cu acid sulfuric$
Pentru o"inerea masiv a petrolului, urmea o perioad de forare intensiv$ ?el
mai renumit fora6 este efectuat de :d@in A$ -raBe la >3 august 1/0C n Dil ?reeB,
PennsElvania, fiind finanat de industria%ul american George ($ #issell, aici gsindu-se la
>1,> m adncime cminte mari de petrol$
SondeleF sunt constructii miniere, de forma cilindrica, vertical sau inclinate,
caracteriate prin raport mare intre lungimea )adancime+ si diametru, e;ecutate de la
suprafata cu instalatii speciale, avand ca scop cercetarea scoartei terestre, punerea in
evidenta si valorificarea unor acaminte de su"stante utile$
Prin forare se defineste comple;ul de lucrari necesare realiarii unei sonde$ 'ntr-
un sens mai strict, forarea repreinta operatia de dislocare a rocilor si de evacuare la
suprafata a fragmentelor de roca reultate din dislocare )a detritusului+
Partea superioara, de inceput, a unei sonde se numeste gura sondei, iar cea
inferioara F talpa sondei$ -esc!iderea o"tinuta prin forare, fara consolidare cu coloane de
tu"are, se numeste gaura de sonda$ 7ceasta este delimitata lateral de peretele gaurii de
sonda$
-islocarea rocii la talpa se e;ecuta cu instrumente speciale$ Aa dislocarea pe talpa
circular completa, instrumentul de disclocare se numeste sapa, iar la dislocarea pe talpa
inelara F cap de carotiera sau frea$ Aegatura dintre instrumentului de dislocare si
instalatia de la suprafata este asigurata de garnitura de fora6$
>
Aa sistemele actuale de forare, detritusul este transportat la suprafata prin
circulatie de fluid$ 7cest fluid se numeste fluid de fora6 sau fluid de circulatie$
Sondele pentru petrol si gae se foreaa, pe uscat sau pe mare, cu instalatii de
forare$ D instalatie de forare este compusa din grupul de forta pentru actionare, turla cu
su"structura sa, sistemul de manevra )pentru efectuarea operatiilor de introducere si
e;tragere in ,si din sonda a sapelor, precum si a diferitelor scule si dispoitive, sistemul
de rotatie )pentru antrenarea garniturii de fora6 in miscare rotativa+ si sistemul de
circulatie )pentru asigurarea fluidului de fora6 in sonda+$
Aa gura sondei se afla montata instalatia de prevenire a eruptiei prin care se
inc!ide sonda unor manifestari eruptive sau eruptii li"ere$
Dperatia de forare propriu isa este urmata, la anumite intervale de adancimi, de
consolidarea portiunii traversate$ 7ceasta este realiata prin tu"are )introducerea in sonda
a unei coloane de tu"are+$ 'n mod normal, dupa tu"are urmeaa operatie de cimentare,
prin care se ioleaa spatial inelar din spatele coloanei de tu"are$
'n procesul de forare, in functie de necesitati, se e;ecuta diferite operatii de
investigare a gaurii de sonda si a rocilor traversate , carota6 electric$ .adioactive sau
sonic,cavernometrie,masuratori de deviatie etc$
Principalii parametrii ai regimului de fora6 sunt,
vitea ung!iulara a sapei
de"itul de fluid de fora6
apasarea pe sapa$
'nstalatia de fora6 este alcatuita dintr-un comple; de utila6e, ec!ipamente si
mecanisme,care indeplinesc urmatoarele functii principale,menevrarea garniturii de fora6
si a coloanei de tu"a6, pomparea noroiului de fora6 si rotirea garniturii de fora6 ,in caul
fora6ului cu masa rotativa$
Gtila6ele,ec!ipamentele si mecanismele instalatiilor de fora6 se grupeaa in,
Sistemul de manevra care cuprinde troliul de fora6, geam"lacul,
macaraua,carligul,ca"lul,to"a cap mort si unele ane;e
$Sistemul de pompare si circulatie a noroiului care cuprinde pompele de
noroi manifoldul de refulare si aspiratie a acestora, si comple;ul pentru
prepararea, depoitarea, circulatia, curatirea si reconditionarea noroiului$
Sistemul de rotire care cuprinde masa rotativa,capul !idraulic,la care se
adauga garniture de fora6 formata din pra6ina de antrenare,pra6inile de
fora6,pra6inile grele,sapa si cand este caul tur"ine de fora6$
H
7ctionarea instalatiilor de fora6 cu 5otoare -iesel, este preponderenta, motoarele
fiind montate impreuna cu instalatiile lor ane;e pe sanii pentru a fi usor de transportat si
montat$Sistemul de actionare -iesel !idraulic este in preent cel mai raspandit sistem de
actionare,raspunand cerintelor de e;ploatare$ ?onvertioarele !idraulice de cuplu
transmit energia de la ar"orele motor la ar"orele condus prin intermediul
lic!idului,realiand in acelasi timp si o transformare de moment$
Sistemul de manevra al instalatiilor de fora6 este ansam"lul format din troliul de
fora6,mecanismul macara-geam"lac, carlig si ca"lu$:l asigura introducerea si e;tragerea
garniturii de fora6,sustinerea acesteia in timp a fora6ului,introducerea si sustinerea de
tu"a6, precum si efectuarea unor lucrari de instrumentatie sau cu caracter au;iliar$
9roliul de fora6 este elemental sistemului de manevra, care indeplineste in cadrul
instalaiilor de fora6 urmatoarele functiuni,
:;tragerea si introducerea garniturii de fora6, respective introducerea
coloanei de tu"a6 suspendate in carligul mecanismului macara-geam"lac I
'nsuru"area, strangerea, desfacerea,desuru"area pasilor de pra6ini,a
"urlanelor, precum si adaugarea pra6inilor de fora6I
Sustinerea garniturii de fora6 si reglarea apasarii pe sapa in timpul
foca6uluiI
Aucrari au;iliare de ridicare, apropiere si introducere in sonda,operatii
care se e;ecuta cu a6utorul mosoarelor pe care se infasoaraI
Aucrari de punere in productie,pistonat, lacarit,carota6 prin pra6ini,
masuratori care se e;ecuta cu a6utorul to"ei de lacaritI
.idicarea masturilor ra"ata"ile cu a6utorul carligului instalatiei$
4
:;ploatarea %i prelucrarea petrolului a determinat devoltarea fora6ului$ Pn la utiliarea
fora6ului n e;ploatarea petrolului, aceasta se realia prin puuri spate manual$
Prima sond pentru petrol a fost forat n .usia, lng #aBu )1/4/+, n sistem percutant
uscat$ 7"ia n 1/0C, se forea prima sond pentru petrol n SG7 )PensElvania+$=n
.omnia, prima sond de petrol )mi6loace mecanice+ a fost forat n 1/11 la 5osoare
)9rgu Dcna+, unde s-a fost folosit sistemul percutant uscat cu pr6ini de lemn$Primele
sonde se sap n sistemul percutant uscat, dar se trece la fora6ul percutant !idraulic, la
care evacuarea detritusului se realia continuu, prin circulaia apei$ 7cest sistem permitea
adncimi mai mari de forare %i cre%terea siguranei de lucru$ =n .omnia sistemul a fost
aplicat n 1/C1 n Pra!ova )#icoi+$
Sistemul rotativ apare la nceputul secolului << n SG7$ =n .omnia, primele
sonde n acest sistem, au fost forate n 1CJ1 )5oreni-Pra!ova, 9escani
0
-#acu+$-evoltarea sistemului rotativ !idraulic duce la cre%terea viteelor de forare %i a
adncimilor sondelor$=n fosta G.SS, dup 1C>> se introduce fora6ul cu tur"in, care este
un sistem de fora6 rotativ, cu un motor amplasat deasupra sapei$ Aa noi s-a aplicat dup
1C0>$ :ste preferat n caul rocilor dure %i la fora6ul diri6at$
-intre variantele sistemului de fora6 cu motor su"mersi"il un interes deose"it l
preint fle;o-fora6ul$ Garnitura de fora6 este format dintr-un tu" fle;i"il, cu o structur
special$?u toat diversitatea sistemelor %i variantelor, sistemul rotativ cu mas este cel
mai folosit$
.ecordul de adancime atins pe plan mondial este de 1>$HCJm )5urmansB-.usia+$ =n
.omnia adncimea ma;im atins este de 3J>0m )9ufeni-#icoi+$

#$CAPITOLELE PROIECTULUI
#$#$ Ale%erea &ip'l'i i()&ala&iei *e fora+ )i a pri(cipalelor '&ila+e
co,po(e(&e ale )i)&e,'l'i *e ,a(e-ra

'n general o instalatie de fora6 se compune din urmatoarele su"ansam"le,
- turla, mast sau trepied
- utila6ul de manevra, troliu, sistemul geam"lac-macara, ca"lu
- utila6ul de rotire sau utila6ul de percutie, la instalatiile mecanice
- utila6ul de circulatie a fluidului de fora6 la instalatiile !idraulice
- instalatiile de forta la instalatiile semimecanice si mecanice
- organe de transmisie, de comanda, de masura si control$
Si,.olizarea i()&ala&iei *e fora+:
Seria noua, 'K H>J H-(, unde,
H>J - forta ma;ima la crlig n tone forta
H-( F sintemul de actionare
1
=n .omnia sim"oliarea este facuta su" forma, KH>J H-($
D instalatie de fora6 cuprinde H sisteme de lucru principale si mai
multe sisteme de lucru au;iliare$
Si)&e,ele *e l'cr' pri(cipale )'(&:
/ )i)&e,'l *e ,a(e-ra 0SM12
/ )i)&e,'l *e ro&ire 0SR12
/ )i)&e,'l *e circ'la&ie 0SC1$
Si)&e,'l *e ,a(e-ra 0SM1 realieaa apasarea pe sapa si operatia de
manevra a materialului tu"ular n sonda$
Si)&e,'l *e ro&ire 0SR+ realieaa transmiterea miscarii de rotatie de la
suprafata pna la sapa$
Si)&e,'l *e circ'la&ie 0SC1 realieaa de"itul de circulatie necesar
evacuarii detritusului din sonda$
Sistemul de manevra repreinta unul dintre sistemele principale de
lucru ale 'K fiind alcatuit din,
L grupul de forta
L transmisia mecanica
L masina de lucru )troliul de fora6+
L mecanismul macara-geam"lac-carlig

5ecanismul macara-geam"lac-carlig este alcatuit din,
L geam"lac
L nfasurarea ca"lului
L ansam"lul macara-carlig$

3$DATE INITIALE

3$#$ A*4(ci,ea )o(*ei

Pentru ela"orarea proiectului vom ale adncimea sondei 567#88 ,$
7legerea diametrelor nominale ale sapelor de fora6, filete de legatura
corelate cu diametrele de "urlane si pra6ini se face de la pag$ 111 din
?arnetul 9e!nic de Gtila6 Petrolier$
(=01JJ m
A
i
=>MHN(=H4JJ m
3
A
a
=(M1J=01J m
3$3 Si)&e,'l *e ac&io(are
Sistemul de actionare ales este -()-iesel (idraulic+

3$9 Co()&r'c&ia )o(*ei

-
e
=3
8
-
s
=/
1M>8
-
i
=1J
HM48
-
pg
=1
0M/8
-
pf
=4
1M>8
9$Co(&i('&'l ,e,ori'l'i
/
9$#$ Ale%erea &ip'l'i i()&ala&iei *e fora+

C
'nstalatia de fora6 este un comple; de utila6e care formeaa
ec!ipamente, sisteme si c!iar instalatii ce pot functiona separat sau unele
simultan pentru constructia sondei de fora6 cu o anumita destinatie pentru
efectuarea unor operatii legate de operatia de fora6 si asigurarea securitatii
te!nice$
?apacitatea unei instalatii de fora6 poate fi sarcina ma;ima utila la
crlig sau adncimea ma;ima$
D insalatie de fora6 este compusa din doua ec!ipamente mari,
L ec:ipa,e(&'l *e )'prafa&a F instalatie de fora6 propriu- isa
L ec:ipa,e(&'l *e a*4(ci,e F garnitura de fora6$
7legerea instalatiei de fora6 se face n functie de sarcina ma;ima la
crlig din ta"elul 1$1, 'nstalatiile de fora6 romanesti, F938 D5$
9$3$ De&er,i(area for&elor (o,i(ale la c4rli%
7legerea diametrului pra6inilor grele$
Aa pag$ >04 din ?arnetul 9e!nic de Gtila6 Petrolier alegem pr6ini grele de fora6
cu diametre e;terioare,
,
avand greutatea pe unitate de lungime,
G
S
=0JBg ; C$/1 4CJ,0 * G
S
=J,0 B*
O
pg
=1C>$H
O
pg
=1//1,4H *Mm
l
pg
= 1>/m
G
pg=
O
pg
l
pg
G
pg
=1//1,4H ; 1>/=>414JJ B*

unde, -
S
-diametrul sapei
G
S
-greutatea sapei
O
pg
-greutatea specifica a pra6inilor grele
l
pg
-lungimea tronsonului de pra6ini grele
G
pg
-greutatea pra6inilor grele
?alculul lungimii ansam"lului al garniturii de fora6
Pentru pra6ini grele de fora6 se alege de la pag$ >44 din ?arnetul 9e!nic de
Gtila6 Petrolier
1J
G=G
pa
PG
pf
PG
pg
PG
s
G
pa
G
pf
=O
pf
; l
pf

l
pa
=1J m
O
pf
=HH,JH ; C,/1=H>4,J>4H *Mm
l
pf
=(-l
pa
-l
pg
-!
s
=01JJ-1J-1>/=4C1> m
G
pf
=H>4 ; 4C1>=11JJJJJ *
G
s
=0JJ *
G
5
=G
pa
PG
pf
PG
pg
PG
s
= 1JJJJP0JJP11JJJJJP>414JJ=1,/1 ;1J
1
*
unde, G-greutatea celei mei grele garnituri de fora6
G
pa
-greutatea pra6inii de antrenare
G
pf
-greutatea pra6inilor de fora6
O
pf
-greutatea liniara a pra6inilor de fora6
l
pf
-lungimea pra6inilor de fora6
G
s
-greutatea sapei
(-adancimea ma;ima a sondei
l
pa
-lungimea pra6inilor de antrenare
l
pf
-lungimea pra6inilor de fora6
Korta la carligul garniturii$

Korta la carlig garniturii este forta ma;ima care apare cu pro"a"ilitatea cea mai
mare in timpul operatiei de manevra a garniturii de fora6$:a este data de cea mai grea
garnitura de fora6 care de multe ori este cea mai lunga garnitura de fora6$
Kormula de calcul a fortei nominale,
K
cn
=KQ
cn
PK
J
KQcn=
o
f
k
g
a
G

+ + 1 )
+ =>,4J1 ; 1J
1
*
I
a=1,0 mMs
>
G
J
=J,J4 ; K
Q
cn
=J,JJ4 ;>,4J1 ; 1J
1
=C1>0J

*
=1,11;1J
0
*
K
cn
=>,4J1 ; 1J
1
P1,11;1J
0
=>,013;1J
1
*
11
Co()&r'c;ia )o(*ei :

G
38
=C,/1 ;)1JJ ;01,01P1JJ ; 43,1C PHJJ ; 4>,3/ P 4JJ ; 01,01 P4JJ ; 43,1C P11JJ ;
4>,3/ P11JJ ; 43,1C P11JJ; 01,01 =>,H1/ ; 1J
1
*
3$#$3 Calc'l'l for&ei ,a<i,e$
G
?9,J
= =J,1 ; >,4J1;1J
1
= >,>,4J1 ;1J
0
*
K
?9,J
=G
?9,J
; =>,1J> ;1J
0
*
* 'ntervale RmS Grosimi de pereteRmmS Greutate specificaR*MmSNC$/1
1 J-1JJ 1>$10 01$01
> 1JJ-3JJ 11$01 43$1C
H 3JJ-1JJJ 1J$H1 4>$3/
4 1JJJ-14JJ 1>$10 01$01
0 14JJ-1/JJ 11$01 43$1C
1 1/JJ->CJJ 1J$H1 4>$3/
3 >CJJ-4JJJ 11$01 43$1C
/ 4JJJ-01JJ 1>$10 01$01
K
c5
( )
3inc!
1
*
9
i
O
i
l
i
( )

=
1

f

K
c9 o ,
+
1>
K
?5
=>,>01 5*
K
?n
= fora la crlig normalI
K T
?n
= fora utilI
K
J
= greutatea ec!ipamentului mo"il )K
J
este fora datorat greutii moarte+
K
?5
=fora la crlig ma;ima$
9$9$ Calc'l'l p'&erii i()&ala&e2 *e&er,i(area (',ar'l'i *e %r'p'ri *e
fora+$ Sc:e,a pri(cipala a ac&io(arii )i)&e,elor$

Calc'l:
Pentru instalatia noastra se alege modul de actionare 51)5i;t1+
P
51
= 5a;U)P
m
PP
r
PP
a
+ ; c
s
I ) P
m
PP
c
PP
a
+; c
s
V
K
5
=K
?5
=>,>01 5*
2
cm
=J,> mMs
W
S5
=J,1/C
?
s
=1,1
Se ale%e ,o&or'l CATERPILLAR 9=#3 DITA a-a(* p'&erea>P
,o&
6?88 @A
1H
P
m
= =10H,C BX
P
c
=J,/0; P
m
=J,/0 ; 11J= 000,/ BX
P
r
= =1HJ,/ BX
P
a
=>JJ BX
=Y P
51
=5a;U)10H,C P1HJ,/ P>JJ+ ; 1,1I )10H,C P 000,/ P>JJ+; 1,1V=
P
51
=1001 BX
N',ar'l *e ,o&oare )e calc'leaza c' for,'la:
1 + =
mot
i
mot
P
P
N
=>,CH/ =Y *
mot
=H motoare
undeI
Pi- puterea instalata I
P
m
-puterea consumata de sistemul de manevra I
Pr- puterea sistemului de rotatie I
Pc-puterea sistemului de circulatie I
Pa-puterea au;iliara I
?s-coeficientul de sigurantaI
*mot - numarul de motoareI
Pi - puterea instalate 2
Pmot - puterea motoruluiI
14
9$7$ De&r,i(area (',ar'l'i *e &rep&e *e -i&eza la ,a(e-ra )i
,a&erializarea )c:e,ei ci(e,a&ice a )i)&e,'l'i *e ,a(e-ra$

K
?5
=>,>01 5*
K
J
=J,111 5*
J,/0
J,3
;
1
Q
=J,>
;
Q
>
=J,3
;
J
=J$0

*= ZZZZZZZZ=>,/>1 =YH trepte de vitea

6B ;
>
=J,1// ;
1
=J,>1>

r=H,>40
10
-eterminarea fortelor ,
K
1
=>,>01 5*
K
>
=J,1CH 5*
K
H
=J,>1H 5*
K
J
=J,JCJ1 5*
?alculul viteelor,

v
1
=J,> mMs
v
>
=J,14C mMs
v
H
=>,1J1 mMs
v
5
=4,C1/ mMs
11

Sc!ema cinematica a unei instalatii de fora6) si a orice alt tip de
instalatie+ repreinta modalitatea grafica, prin care sunt repreentate
transmisiile ar"orilor si elementele care concura la realiarea functiei
cinematice$
Fac&or'l *e &ra(),i&ere !,"Crepreinta numarul transmisiilor dintre
doi ar"ori care pot fi succesivi sau nesuccesivi, n acelasi plan sau n plane diferite$
Gr'pa *e &ra(),i&ere !D8- se formeaa cu transmisiile dintre doi
ar"ori succesivi$
N',ar'l &o&al *e -i&eze !N"C poate fi reliate cu transmisia mecanica la
elementul de e;ecutie$
N',ar'l &o&al *e ar.ori !&"C t=@P1
Si,.ol'rile &ra(),i)iilor ci(e,a&ice:
13
.elatia structurala , *= 1 ; > P1
1/

Sc:e,a ci(e,a&ica a )i)&e,'l'i *e ,a(e-ra e)&e 'r,a&oarea:
1C
9$E$ De&er,i(area F(fa)'rarii ,a<i,e a ca.l'l'i *e ,a(e-ra$
=nfasurarea ca"lului repreinta modul n care se trece ca"lul peste rolele
mecanismului macara- geam"lac$
=nfasurarea pote fi,
-nfasurare totala )ca"lul trece peste toate rolele geam"lacului respectiv
ale macaralei+
-nfasurare partiala

1-rola moarta
>-prima rola de la macara
H-ca"lul
4-capatul fi;
0-to"a de manevra
>J
9$G$ Ale%erea %ea,.lac'l'i *e fora+
Geam"lacul , montat n vrful mastului sau turlei constituie partea fi;a
a mecanismului macara - geam"lac si este format dintr-un numar de roti
pentru ca"lu, care se rotesc li"er pe rulmenti, acestia fiind montati la rndul
lor pe una sau mai multe a;e spri6inite pe suporti$ Prima dintre rotile
geam"lacului realieaa trecerea capatului activ al ca"lului de la to"a de
manevra peste fata mastului sau turlei, iar ultima roata a geam"lacului
asigura trecerea capatului mort al ca"lului la to"a cap mort$
7mplasarea rotilor este n asa fel facuta nct sa fie evitat contactul
dintre ca"lu si alte elemente ale mastului sau turlei, precum si sc!im"arile de
directie ale ca"lului care sa produca sarirea ca"lului de pe roti$
Co()&r'c&ie
9ipul cel mai ntlnit de geam"lac este tipul cu a; unic, cu rotile n linie
care este spri6init pe doi suporti situati la capete$ Suportii se pot spri6ini fie
direct pe un element de coroana mastului sau turlei sau pe un cadru propriu
>1
care se spri6ina la rndul lui pe elementul de coroana$
Se ntlnesc si constructii de geam"lacuri avnd una din roti naintasa
prin care se realieaa trecerea ca"lului n interiorul mastului sau turlei$
.otile gem"lacului sunt destinate nfasurarii ca"lului de manevra,
respectiv ca"lului de lacarit$ .otile pentru ca"lul de manevra de la geam"lac
sunt identice cu rotile de la macara$
Meca(i),'l ,acaraC c4rli% este alcatuit din macara- crlig, nfasurarea
ca"lului si geam"acul de fora6$
A()a,.l'l ,acaraC c4rli% repreinta modul n care este atasat crligul
prin intermediul unui sistem de amortiare al socurilor si vi"ratiilor$
5acaraua este partea mo"ila a mecanismului macara- geam"lac,
formata dintr-un numar de roti identice n general ca diametru, tip si
constructie dar cu una mai putin$ 5acaraua e;ecuta o miscare de ridicare si
co"orre pe verticala n interiorul mastului sau turlei si tre"uie sa preinte
colturi sau proeminente care sa facilitee agatarea n timpul miscarii sale$

?rligul este elementul sistemului de manevra care, competand
macaraua si formnd adeseori mpreuna cu acesta un singur "loc macarcrlig
ndeplineste urmatoarele functii,
-sustine n timpul operatiilor de e;tragere- introducere, garnitura de
fora6 prin intermediul c!iol"asilor si al elevatorului de pra6iniI
-sustine n timpul tu"a6ului coloana de tu"a6 prin intermediul de fora6
care au prevaut acest sistemI
-ridica diferite greutati si asigura manipularea pra6inii de avansareI
-ridica n timpul monta6ului si demonta6ului diferite utila6e si piese
greleI
-participa la operatia de ridicare si co"orre a masturilor ra"ata"ile, la
instalatiile $
>>
1-to"a de manevra
>-capatul activ al ca"lului
H-rola alergatoare
4-geam"lac
0-o rla de la geam"ac
1-una din ramurile nfasurarii ca"lului
3-macara
/-crlig
- sistemul de amortiare
- capatul mort al ca"lului
1J F to"a fi;a )sau to"a moarta+
5ecanismul macara- crlig preinta simetrie geometrica dar nu preinta
simetrie dinamica si cinematica$
:levatorul se mai numeste si "roasca cu pene$Se foloseste pentru
introducerea coloanei de "urlane$
?!iol"asii sau "ratele de elevator sunt scule care fac legatura ntre crlig
si elevator, ele e;istnd si functionnd ntotdeauna perec!i$ Pentru realiarea
legaturii, c!iol"asii au forma de a alungita pentru sarcini mici )tip usor+,
sau n forma de "ara prevauta la capete cu oc!iuri
pentru sarcini medii si pentru sarcini mari )tip greu+$Pentru introducerea
usoara, n special pe umerii elevatoarelor, capetele sunt cur"ate n plan
perpendicular$
7cestia sustin elevatorul, fie de pra6ini de fora6, fie elevatorul cu pene
pentru coloana de "urlane, fi;ndu-se la rndul lor prin oc!iurile superioare
pe umerii crligului$ :i se livreaa, se pastreaa si se utilieaa n perec!e$
>H
:;ista 9 &ip'ri n functie de sarcina de lucru,
C ')or , n forma de a, pentru sarcini pna la /3J tfI
C ,e*i' , n forma de "ara cu > oc!iuri la cele > capete, pentru
)arci(a de 1>0 tfI
C %re' $ pentru sarcini Y>JJ tf$
?nd ca"lul de fora6 preinta semne de uura este necesara nlocuirea lui$
Pentru o operatie mai usoara de nlocuire se procedeaa astfel, pe to"a
moarta se afla nmagainata o cantitate de ca"lu care nu a lucrat, deci este
neuat$ Se va de"loca, deci to"a moarta si va trage de manevra o cantitate de
ca"lu corespunatoare lungimii celui care functioneaa$
9$G$#$De&er,i(area for&elor *i( capa&'l ac&i-e al ca.l'l'i F( fazele
opera&iei *e ,a(e-ra0la ri*icare> )&a&ic> co.or4re1
Calc'l:
K
cn
=>013 B*
*umarul de role , m= =0,J13 =Y0 role
K
?5
=>>01 B*
La ri*icare: B=
=1,JH
K = [ K
?5

>4
K = [ >>01 =>1H,C B*
S&a&ic, B=
=1

K=>>0,1 B*
La co.orare:

K=1CJ,1H B*
K
c
1
1

>m

1
1

>m

K
c5

>0
9$? Ale%erea ca.l'l'i *e fora+


?a"lul serveste la suspendarea macaralei de geam"lac si manevrarea ei catre granic$ Aa
fora6ul percutant ca"lul serveste si pentru transmiterea miscarii de percutie si pentru
rotirea garniturii pe talpa$ ?a"lul din otel este un ansam"lu de sarme )fire+ si de toroane
)vite+ grupate prin infasurare in 6urul unei inimi, intr-unul sau mai multe strate
concentrice$?alitatea esentiala a firului ca"lului este fle;i"ilitatea sa, adica proprietatea
de a se incovoia dupa o raa mica de cur"ura, fara a suferi deformatiuni permanente,
pastrandu-si proprietatea de a reista la tractiune$ ?u cat firul este mai su"tire, cu atat este
mai fle;i"il$Pentru ca un ca"lu sa reiste la o tractiune mai mare se folosesc manuc!iuri
de fire rasucite intre ele numite vite sau toroane$ Kirele pot fi de acelasi diametru sau de
diametre diferite$ Gn strat in mos curent este format din sarme de acelasi diametru$ Aa
>1
fora6 se utilieaa ca"luri compuse$ 7cestea sunt alcatuite din infasurarea mai multor
toroane$
:;ista 9 &ip'ri *e ca.l'ri de constructie com"inata,
C Seale
C Filler
C Aarri(%&o(
7legerea ca"lului se face dupa determinarea diametrului ca"lului cu
formula,
=n fuctie de acesta sa ales tipul ca"lului ca fiind SEALE E<#H$

Profilul canalului de ca"lu tre"uie sa corespunda urmatoarelor cerinte ,
- sa permita nfasurarea ca"lului pe roata, de la intrare pna la iesire,
cu minimum de frecari, c!iar daca el nu se afla n planul median al rotii )din
caua ung!iului de deviere respectiv n caul "alansarii macaralei+I
- sa reduca la minimum turtirea ca"lului pe fundul canalului datorita
unui profil apropiat de conturul ca"luluiI
- sa fie neted, concentric si cu planul median normal fata de a;a de
rotatie a rotii$

Calc'l:
Sarci(a efec&i-a *e r'pere=5a;US
.5
IS
.n
+
S
.5
=cs
1
; K
5
S
.n
=cs
>
; K
n
cs
1
=>
cs
>
=H
K
5
= [ K
?5
=>1H,C B*
Kn= [ K
cn
= >C0 B*
S
.5
=> ; >1H,C =0>3,33> B*
S
.n
=H ; >C0 = //0,>J/ B*
6BSarci(a efec&i-a *e r'pere6 ??7>38? @N 6B*
c
69H ,,
>3
=$ Proiec&area &roli'l'i *e fora+


9roliul este elementul principal al utila6ului de manevra, el fiind o masina de ridicat
prevauta cu un element de infasurare )to"a+ pe care se ruleaa ca"lul care sustine si
actioneaa macaraua$
Pentru troliul de fora6 mai sunt importante si alte caracteristici,
-numarul de to"eI
-numarul de ar"oriI
-numarul si tipul transmisiilorI
>/
-caracteristicile to"ei de manevra$
Kunctiile troliului de fora6,
-introducerea si e;tragerea garniturii de fora6I
-adaugarea pasilorI
-introducerea coloanei de tu"areI
-introducerea diferitelor scule pentru instrumentatie n sondaI
-nsuru"ari si desuru"ari de fileteI
-realiarea apasarii pe sapaI
-punerea n productieI
-manevrarea diferitelor greutati la podul de lucru al sondeiI
- la instalatiile cu turla ra"ata"ila, ra"aterea se face cu troliul de fora6$
=$3$ S&a.ilirea *i,e()i'(ilor pri(cipale ale &o.ei *e ,a(e-ra

9o"a de manevra este elementul principal al troliului de fora6 care se monteaa pe
ar"orele to"ei de manevra si este folosita pentru nmagainarea ca"lului de manevra$
-imensiunile functionale ale to"ei de manevra se aleg n functie de diametrul ca"lului de
manevra$
Calc'l:
-
t
=HJ ; d
c
= HJ ; HC=113J mm
a=)J,C1\J,CH+; d
c
=J,C1 ; HC= H0,4C mm
-
J
=-
t
Pd
c
=113JPHC=1>JC mm
-
1
=-
J
P>a=1>JCP>;H0,4C=1>/J mm
l
t
=>m)l
p
PJ,0+=1J)>3PJ,0+=1J ; >3,0=>30 m
A
t
=1,> ; -
t
= 1,> ; 113J=14J4 mm
i=H1
= =1,/01 =Y > valuri active
-
>
=-
J
P> ; a=1>3H mm
n= =>4
*otatii,
-
t
-diametrul to"ei de manevra
-
o
\-

-diametrele valurilor active

A
t
-lungimea to"ei de manevra
l
t
-lungimea totala de ca"lu care se infasoara pe to"a
i-numarul de spire pe un val
-numarul de valuri active
>C
n-numarul de spire care se infasoara pe to"a
l
p
=lungimea pasului=>3 m
9$# Calc'l'l fra(ei c' .e(zi )i ale%erea fra(ei :i*ra'lice$
Kranele instalatiilor de fora6 se impart in doua mari categorii,
- frane de seviciuI
- frane au;iliare$
Krana de seviciu realieaa controlul de co"orare al garniturii de fora6 in sonda dar
ceea ce este cel mai important realieaa "locarea )oprirea+ deplasarii carligului si al
garniturii de fora6$
2iteele de co"orare al garniturii de fora6 in sonde netu"ate,
2iteele de co"oare ale carligului in sonde tu"ate,
-in categoria frnelor de serviciu fac parte,
- frana cu "andI
- frana cu sa"oiI
- frana cu discuriI
Krana au;iliar realiea controlarea viteei de co"orre, fr a putea realia
"locarea sarcinii, avnd rolul de a descrca o parte din valoarea momentului de frnare pe
care tre"uie s-l realiee frna de seviciu$
=n aceast categorie din punct de vedere constructiv instalaiile de fora6 sunt ec!ipate
cu > tipuri de frne,
- frana !idraulic ) ele nu devolta moment de frnare la operaia de ridicare, fiind
cuplate prin intermediul unui cupla6 de sens unic+I
- frne electromagnetice$
?onstrucia franei cu "and,
HJ
1- maneta de frn
>- "eni de frn
H- sistem de egaliare a tensiunilor n cele dou "eni de frn
4- sistem de suspensie
0- sistem de mpingere$
?alculul funcional al franei cu "and,
a$ -eterminarea momentului de frnare realiat de frn cu "andI
- ung!iul de contact dintre "anda de frana si tam"urul franei$
= >1J \ H>J grade
t-tractiunea minima
=n fa"ricaia curent se utiliea dou cupluri de material de friciune,
otel- ferodou )] J$>3J$0+
otel- retina; )] JH0J$10+
otel-ferodou
otel retima;
Co()&r'c;ia fra(ei :i*ra'lice$ Pri(cipi'l *e f'(c;io(are$
Krana !idraulic repreint de fapt din punct de vedere constructiv o pomp
centrifug care are rolul de a lucra n regim de frn$
7%a cum reult %i din caracteristica funcional are rolul de a controla vitea de
co"orre n timpul procesului de introducere n sonda a garniturii de fora6$ :a poate "loca
sarcina de la crlig dar poate ncetini co"orrea acesteia$ 2itea de co"orre depinde de
specificul operaiei de co"orre$ ?u alte cuvinte, dac co"orrea se face n sonde netu"ate
H1
vitea de co"orre este mai mic, iar frana tre"uie s realiee moment mai mari de
frnare$ =n caul n care operaia de co"orre se desf%oar n sonde tu"ate vitea de
co"orre este mai mare$ Se impune deci posi"ilitatea de a realia reglarea franei$
5omentul de frnare depinde de gradul de umplere$ -ac frana este plin cu lic!id
)ap+ ea realiea momentul de frnare ma;im$ Pentru a putea regla valoarea
momentului de frnare este necesar ca s putem regla gradul de umplere cu lic!id al
franei$ 7cest lucru l putem realie cu a6utorul reervorului de regla6 %i al manifoldului$ =n
acest fel prin modificarea gradului de umplere realim controlul momentului total de
franare realiat cu instalaia de fora6$
Se alege frana !idraulic de forma, K( 4J
H>
9$3 Co()&r'c&ia fra(ei elec&ro,a%(e&ice$
1-stator
>-rotor
H-infasurare statorica
4-canale de rcire
0-magneti permaneni
1-lamele magnetice
3-pul"eri magnetice$
1
3
H
4
H
4
>
1 0
HH
=$=$ Calc'l'l *e *i,e()io(areC-erificare al ar.orel'i &o.ei *e ,a(e-ra$
K=>1H,C B*
G
9
=1J B*
G
7
=0 B*
G
#
=0 B*
K
v
=K ; cos )HJ+=>>/,044 B*
K
(
=K ; sin )HJ+=1H1,C0 B*
Calc'l reac&i'(i -er&icala:
^
7
=-0;4JJP0;101P0;1H0H->>/,044 ;13J4P.
#
2
;>JJ4P0;>4J4=J
R
I
V
6#?=>99# @N
^
#
=-0;>4J4 -0;101-.
7
2
;>JJ4 F 0;1H0HP >>/,044 ;HJJ P0; 4JJ=J
R
A
V
63=>39# @N
Calc'l reac&i'(i orizo(&ala:
^
7
= -1H1,C0 ;13J3 P .
#
(
;>JJ4=J
R
I
5
6##3>HHG @N
^
#
=1H1,C0 ;HJJ F .
7
(
;>JJ4=J
R
A
5
6#H>G79 @N
Calc'l'l ,o,e(&elor i(co(-oie&oare pe -er&icala:
5
1
=J
5
>
= -0;4JJ=->JJJ B*mm
5
H
= -0;3JJ->4,>H1 ;HJJ= -1JJ3J B*mm
5
4
= -0; 1J01 F>4,>H1 ;101= -1C01J B*mm
5
0
= -0;130H ->4,>H1 ;1H0H-0;3J>= -41CJJ B*mm
H4
5
1
=-0;>1J4 P >4,>H1 ;13J4 -0; 1J0H -0;H01= -33>10 B*mm
5
3
= -0; >4J4 P >4,>H1 ;>JJ4 -0;1H0H-0;101 P>>/,044;HJJ= ->JJJ B*mm
5
/
=J
Calc'l'l ,o,e(&elor i(co(-oie&oare pe orizo(&ala:
5
1
=5
>
=5
3
=5
/
=J
5
H
= -1C,30H ;HJJ= -0C>1 B*mm
5
4
= -1C,30H ; 101= -1>/1J B*mm
5
0
= -1C,30H ; 1H0H= ->13HJ B*mm
5
1
= -1C,30H ;13J4= -HH11J B*mm
5
9
=K; =H43>JJ B*mm
Se ale%e o&el'l *e i,.'(a&a&ire =#MoCr## c' li,i&a *e c'r%ere>Rp
8>3
6??8 NJ,,
3
$
_= =H0>*Mmm
>
Calc'l'l *ia,e&relor ar.orel'i:


I( )ec&i'(ea 3:
5
i
>
=>JJJB*
B
9
=10J,H04
5
i
5

( )
>
5
E
( )
>
+
H0
d
>
=>J0,1/ mm
r
c
=1J>,/4 mm
.=1>H,4J/ mm
d=>41,/11 mm
I( )ec&i'(ea 9:

5
i
H
=1>>/J B*
B
9
=>4,4C/
d
H
=>J0,3H1 mm
r
c
=1J>,/1/ mm
.=1>H,4411 mm
d=>41,//H> mm
I( )ec&i'(ea E:
5
i
1
=1330J B*
B
9
=4,04C
d
1
=>J3,H/H mm
r
c
=1JH,1C10 mm
.=1>4,4>C/ mm
d=>4/,/0C1 mm
H1
H3
#i"liografie ,
1$ 5arius S97* , Metode avansate de proiectare a utilajului petrolier, :ditura
Gniversitatii Petrol - Gae Ploiesti, >JJ1I
>$ *eculai 57?D2:' , Forajul sondelor, Echipamente de foraj, :ditura
Gniversitatii Petrol - Gae Ploiesti, 1CC1 I
H$ 'on 9D?7*, Tehnologia Extractiei Petrolului, Partea a ''-a ,Kascicula 1,
'nstitutul de Petro - Gae din Ploiesti, 1C/4I
4$ 'on ?DS9'*, Instalatii pentru foraj de mica adancime, :ditura 9e!nica,
#ucuresti, 1C3> I
0$ G$ G:D.G:S?G, Forajul sondelor, :ditura -idactica si Pedagogica, #ucuresti,
1C11I
1$ 7le;andru PDPD2'?', *icolae ?7AD97, atalog de utilaj petrolier de schela F
'nstitutul de Petrol si Gae, Ploiesti, 1C31$
H/