SEMINARUL 1 - 1h - N Pompe Centrifugale Si Pompe Axiale.. Identificarea Elementelor Componente. Sisteme de Etansare. N Atelier Electromecanic

ASOCIAȚIA COLEGIUL NAUTIC ROMÂN
Șos. Chitila Pădure nr.2 bis, 077135 Mogoșoaia, Tel. 004 (0) 753-53.53.53; Fax: 021-350.50.84
CUI: 22PJ/2073/94/2010, Cod fiscal: 26849221, IBAN: RO22BTRL04801205T99389XX
SEMINARUL 1 (1h) – Pompe centrifugale

si pompe axiale. Identificarea
elementelor componente. Sisteme de
etansare
POMPELE AXIALE
1. PRINCIPIUL CONSTRUCTIV ȘI FUNCȚIONAL
În pompele axiale, procesul de lucru se deosebește de cel din pompele

centrifuge prin faptul că fluxul de fluid în pompă este axial. Prin urmare, energia
specifică de presiune nu mai este obținută prin efectul forțelor centrifuge, ci printr-o
transformare (parțială) a energiei specifice cinetice în canalul interpaletar.
Domeniul de lucru al pompelor axiale este cel al debitelor mari și foarte mari
(750...66000 m3/h) și al înălțimilor mici de pompare (1,5...23 m.col.H2O). La turații
ridicate, randamentul hidraulic și randamentul global au valori superioare celor
corespunzătoare pompelor centrifuge.
Din punct de vedere constructiv, pompele axiale se remarcă prin simplitate. O
construcție clasică de pompă axială este prezentată în figura 1.
Fig.1 Construcția pompei axiale.
Conversia mecano-hidraulică apare ca urmare a interacțiunii paletelor rotorului

cu fluxul de lichid, interacțiune care are aceeași natură cu cea care apare la
funcționarea propulsoarelor (fig.2). Din acest motiv, aceste agregate mai sunt
cunoscute și sub denumirea de pompe propulsive.
O pompă axială de genul celei prezentate în figura 1 este formată dintr-o

carcasă cilindrică 6, în interiorul căreia se află rotorul 3. Rotorul este prevăzut cu
butucul 2 în care sunt fixate paletele cu profil hidrodinamic, palete care pot fi fixe sau
reglabile. Jocul radial foarte mic dintre vârful paletelor și carcasă se adoptă astfel
încât scăpările pe la vârful paletelor să fie cât mai reduse (fig.3).
Fig.2 Propulsor naval. Fig.3 Jocul radial al pompei axial
Rotorul pompei este amplasat între două „aparate”, unul director (4) și altul redresor
(5). Aceste aparate (denumite și dispozitive de dirijare, repsectiv, de redresare)
constituie rețele de palete profilate hidrodinamic, fixate de carcasă. La pompele și
ventilatoarele axiale de turații medii și mari, aparatul redresor poate lipsi. Antrenarea
rotorului se realizează prin arborele 1, care străbate carcasa. Reperul 7 reprezintă cotul
de legătură al galeriei de refulare.
Modul în care se transmite energia de la rotor la fluid este diferit de cel al
pompelor centrifuge, deoarece la pompele axiale particulele de fluid nu se
deplasează radial, ci numai axial, pe suprafețe cilindrice concentrice.
Majoritatea pompelor axiale de puteri mici și mijlocii au paletele cu pas fix. La
cele de puteri mari, pentru asigurarea unui randament ridicat la diferite regimuri de
încărcare, rotoarele sunt executate cu pas variabil.
2. PERFORMANȚE ȘI DOMENII DE UTILIZARE
Asemenea mașinilor cu principiu centrifugal de funcționare, pompele axiale nu

au posibilitatea să se autoamorseze. În plus, realizează – în general – o înălțime
mică de aspirație, având și o tendință destul de pronunțată de cavitație. Pentru
evitarea acestui fenomen, se evită funcționarea pompelor axiale la turații ridicate.
Asemenea pompelor centrifuge, cele axiale sunt amplasate în instalații
(rețelele hidraulice) astfel încât ele să lucreze, pe cât posibil, „înecat”. Dintre mașinile
cu principiu dinamic de funcționare, pompele axiale realizează cele mai mari debite
(chiar până la 105 m3/h), sarcina totală nedepășind – de regulă – 12 m.col.H2O.
În scopul creșterii sarcinii pe refulare, se adoptă – uzual – soluția constructivă
cu mai multe trepte (pompele au mai multe rotoare dispuse unul după celălalt).
Mașinile axiale au o construcție simplă, pot fi antrenate direct, au gabarite și greutăți
reduse. Performanțele funcționale au condus la utilizarea lor în domeniul naval în
circuitele de balast, în circuitele de răcire etc.
Un alt domeniu – destul de larg – al utilizării acestor mașini este și acela al
propulsiei cu jet (fig.11). La nave mici și cu viteză mare, propulsia cu jet este frecvent
utilizată. Jetul de propulsie este
realizat cu ajutorul pompelor ieșire fluid
axiale, cu una sau cu mai multe
trepte. Mașinile axiale mai pot fi
utilizate la propulsia navelor pe
pernă de aer, pentru crearea
sustentației.
În sfârșit, pentru a combina intrare
avantajele oferite de cele două fluid
tipuri de pompe – axiale și
centrifugale – au apărut și
pompele mixte (fig.12), care
îmbină principiile de funcționare
ale celor două tipuri de pompe. Fig.11 Schema de principiu a propulsiei cu jet.
Fig.12 Schema de principiu a pompei axial-

centrifuge
POMPELE CENTRIFUGE
1. SCHEMA CONSTRUCTIVĂ A UNEI POMPE CENTRIFUGE
Pompele centrifuge acoperă un domeniu larg de funcționare (K=0,2...2,55;

ns=35...423; nq=11...135), schema lor constructivă fiind reprezentată în figura 1.
Rotorul 1, prin intermediul căruia se realizează transferul energetic, este fixat cu
ajutorul unei pene pe arborele 2, care se rotește în corpul cu lagăre 3. Antrenarea în
mișcare de rotație se realizează cu ajutorul unui motor care se cuplează la capătul
liber al arborelui.
11
Fig.1 Construcția pompei centrifuge.
Pentru a putea funcționa, este necesar ca atât rotorul pompei, cât și conducta
de aspirație, prevăzută cu racordul de aspirație 4 să fie umplute cu lichid (pompa să
fie amorsată). Bușonul 5 servește la verificarea umplerii complete a pompei. Când
rotorul se învârtește, lichidul existent în interiorul rotorului este împins spre periferie
sub acțiunea forței centrifuge. În acest fel, se creează o deplasare de lichid dinspre
intrarea spre ieșirea din rotor. Lichidul care iese din rotor trece prin statorul 6, care
poate să fie sau să nu fie prevăzut cu palete. Rolul statorului este de a dirija curentul
de lichid și de a transforma o parte din energia cinetică a curentului în energie
potențială de presiune.
La ieșirea din stator, lichidul intră în camera colectoare 7. Aceasta are rolul de
a conduce lichidul de la stator spre racordul de refulare 9. De cele mai multe ori,
camera colectoare are aria secțiunii transversale continuu crescătoare, pentru a
putea colecta întregul debit de lichid ce iese din stator. O asemenea cameră
colectoare se numește cameră spirală.
Camera colectoare se termină cu difuzorul 8, care are rolul de a transforma o
parte din energia cinetică a lichidului în energie potențială de presiune, întrucât – de
regulă – este necesar ca presiunea furnizată de pompă la racordul de refulare 9 să
fie cât mai mare.
La trecerea arborelui prin carcasă este prevăzut sistemul de etanșare 10, a
cărui construcție depinde de turația arborelui, de natura lichidului vehiculat, precum și
de eventualele restricții privind posibilitatea contaminării mediului exterior cu lichidul
vehiculat.
Rotorul învârtindu-se în corpul piesei, există spații libere între cele două piese.
Aceasta permite crearea unui curent de lichid de la ieșirea către intrarea în rotor, prin
exteriorul rotorului. Pentru reducerea la minimum a acestui debit, în zona 11 din
interiorul pompei este prevăzut un sistem cu labirinturi.
La demontarea pompei, pentru a asigura golirea ei completă de lichid, este
prevăzut bușonul de golire 12, în partea cea mai de jos a camerei colectoare. Aceste
elemente sunt întâlnite la toate pompele centrifuge monoetajate, dar pot exista și
unele particularități constructive determinate de natura lichidului vehicuat, de
condițiile de funcționare etc.
a b c
Fig.2 Tipuri de rotoare de pompă centrifugă:
a – rotor deschis; b – rotor semideschis; c – rotor închis;
1 – palete curbe; 2 și 3 – discuri.
Din punctul de vedere al construcției rotorului, în practică sunt întâlnite

următoarele variante (fig.2):
• rotor cu palete libere (deschise) – fig.2.a; acest tip de rotor este alcătuit
dintr-un butuc în care sunt încastrate paletele (acestea nefiind
încadrate lateral de discurile anterior și posterior);
• rotor semideschis – fig.2.b, alcătuit dintr-un disc pe care sun fixate

paletele; discul este amplasat pe partea opusă flanșei de aspirație;
• rotor închis – fig.2.c (varianta cea mai frecventă), la care paletele sunt
amplasate între două discuri paralele concentrice (inelul și coroana); pe
discul anterior, în zona sa centrală este amplasat orificiul prin care
lichidul intră în rotor.
Materialul din care se confecționează rotorul pompei centrifuge se alege în
funcție de natura fluidului de lucru. Astfel, pentru apă dulce (tehnică), rotorul se
confecționează din fontă sau din oțel. Pentru apa de mare se utilizează alamă de
diverse calități, iar pentru lichide acide – materialele ceramice.
O problemă importantă care poate
apărea în funcționare, este aceea a
riscului de apariție a fenomenului de
cavitație1, determinat de scăderea presi-
unii lichidului sub valoarea presiunii
vaporilor saturați (fig.3). Nivelul acestei
presiuni depinde de natura fluidului și de
temperatura sa.
În scopul îmbunătățirii caracteristi- Fig.3 Rotor al unei pompe centrifuge
cilor de aspirație, pot fi adoptate con- distrus de cavitație.
strucții speciale de rotoare. Astfel, destul
de frecvent, se întâlnesc rotoare cu palete extinse (fig.4) sau pompe cu rotor și
prerotor (fig.5). Astfel, în cel de-al doilea caz, prerotorul preia amestecul de apă și
vapori, îi crește presiunea și îl conduce spre rotorul propriu-zis al pompei în condiții
optime de lucru, corespunzătoare regimului necavitant.
Fig.4 Rotor extins.

Fig.5 Rotor cu prerotor.
1
Cavitația – fenomen în care se formează bule de vapori în interiorul unui lichid în mișcare sau sub
acțiunea câmpului ultrasonic. Odată cu creșterea vitezei curentului de lichid, presiunea statică în
interiorul tubului de curent se micșorează și, la un moment dat (când este atinsă viteza critică), poate
să scadă până aproape de zero, ceea ce provoacă apariția unor goluri în masa lichidului. Acest lucru
e datorat dilatării bulelor de vapori. Fiind antrenate în zonele cu presiune mai mare, aceste bule se
comprimă brusc și produc șocuri hidraulice, însoțite de un sunet specific și de luminescență. Cavitațiile
provoacă erodarea și uzarea rapidă a paletelor turbinelor și a pompelor hidraulice, a elicelor navelor
maritime etc. Aceste stricăciuni pot fi evitate utilizând diferite metode de protecție împotriva efectelor
sale distructive, de la cele tehnologice (folosirea materialelor rezistente), până la cele fizice
(insuflarea aerului, folosirea curentului electric, a câmpului magnetic ș.a.) (din franceză, cavitation).
a b c
d e
Fig.6 Pompe centrifuge

verticale.
În scopul economisirii spațiului de amplasare la bordul navei (în special în

compartimetul mașini, unde densitatea agregatelor și echipamentelor este
foarte mare), pompele centrifuge sunt, de obicei, cu ax vertical (fig.6). Aceste
pompe pot fi: cu prindere pe postament orizontal (fig.6.a), cu prindere directă pe
tubulaturi (fig.6.b) sau cu prindere pe un postament vertical (fig.6.c). În figurile 6.d și
6.e sunt prezentate secțiuni prin pompe centrifuge verticale.
Sisteme de etansare
Etanşările sunt organe de maşini folosite pentru asigurarea etanşeităţii asamblărilor fixe sau mobile sau
a subansamblelor maşinilor şi utilajelor, în vederea funcţionării acestora în condiţii optime. Scopurile
urmărite prin etanşare sunt: închiderea ermetică a unui spaţiu conţinînd un mediu sub presiune;
separarea unor spaţii aflate sub presiuni diferie; protecţia unor spaţii conţinând lubrifianţi împotriva
scurgerii acestora şi/sau împotriva pătrunderii unor corpuri străine din exterior.
Etanşările cu presetupe se folosesc în cazul armăturilor, pentru

etanşarea fluidelor .Prin strângerea piuliţelor, bucşa presează
garnitura, care îmbracă tija, realizând între acestea un contact intim.
În timp, garniturile se uzează, fiind necesară strângerea piuliţelor,
pentru refacerea etanşării. Garniturile se execută din şnur de cânepă,
impregnat cu unsoare, ţesături cauciucate, fibră de sticlă, inele de
cauciuc etc.
Etansare mecanica presetupa
Avantajele etansarilor frontale sunt: fiabilitate ridicata în exploatare; pierderi (prinscurgeri) reduse
sau nule; nu produc uzarea arborelui; constructie simpla, întretinere usoara.
Dezavantajele etansarilor frontale sunt: pret ridicat; precizie de executie ridicata;materiale relativ
scumpe.
Constructiv, o etansare axiala frontala are componentele specificate în figura :
1 si2 – inele de etansare;
3 – etansare fixa cu inel;
4 – carcasa;
5 – arbore;
SE – suprafata deetansare.
La acestea, în functie de destinatie, pot fi adaugate elemente de protectie, decompensare, de baraj etc.
Etansarile frontale pot fi cu racire sau fara racire.
Din punct de vedere constructiv etansarile frontale pot fi simple, duble sau multiple,respectiv cu mai multe
suprafete de etansare. Aceste ultime doua tipuri pot fi concepute cufluid de blocare sau fara fluid de blocare.
Etansarile simple se folosesc pentru fluide curate la presiuni mici si mijlocii sitemperaturi mari.
Etansarile duble sau multiple se utilizeaza pentru fluide cu particuleabrazive, chimic agresive la presiuni mijlocii si
mari si temperaturi mari (în special în variantaconstructiva cu fluid de blocare).

SEMINARUL 1 - 1h - N Pompe Centrifugale Si Pompe Axiale.. Identificarea Elementelor Componente. Sisteme de Etansare. N Atelier Electromecanic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SEMINARUL 1 - 1h - N Pompe Centrifugale Si Pompe Axiale.. Identificarea Elementelor Componente. Sisteme de Etansare. N Atelier Electromecanic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ASOCIAȚIA COLEGIUL NAUTIC ROMÂN

SEMINARUL 1 (1h) – Pompe centrifugale

1. PRINCIPIUL CONSTRUCTIV ȘI FUNCȚIONAL

În pompele axiale, procesul de lucru se deosebește de cel din pompele

Fig.1 Construcția pompei axiale.

Conversia mecano-hidraulică apare ca urmare a interacțiunii paletelor rotorului

O pompă axială de genul celei prezentate în figura 1 este formată dintr-o

Fig.2 Propulsor naval. Fig.3 Jocul radial al pompei axial

2. PERFORMANȚE ȘI DOMENII DE UTILIZARE

Asemenea mașinilor cu principiu centrifugal de funcționare, pompele axiale nu

Fig.12 Schema de principiu a pompei axial-

1. SCHEMA CONSTRUCTIVĂ A UNEI POMPE CENTRIFUGE

Pompele centrifuge acoperă un domeniu larg de funcționare (K=0,2...2,55;

Fig.1 Construcția pompei centrifuge.

Din punctul de vedere al construcției rotorului, în practică sunt întâlnite

• rotor semideschis – fig.2.b, alcătuit dintr-un disc pe care sun fixate

Fig.4 Rotor extins.

Fig.6 Pompe centrifuge

În scopul economisirii spațiului de amplasare la bordul navei (în special în

Etanşările cu presetupe se folosesc în cazul armăturilor, pentru

Etansare mecanica presetupa

Constructiv, o etansare axiala frontala are componentele specificate în figura :

1 si2 – inele de etansare;

3 – etansare fixa cu inel;

Etansarile frontale pot fi cu racire sau fara racire.

S-ar putea să vă placă și