Unitatea de învǎţare 9

2 ore

Modulul II. Erupţia artificială intermitentă

II.1 Echipamentul sondelor în erupţie artificialǎ
intermitentǎ
II.1.1 Principii generale
II.1.2 Echipamentul sondelor în erupţie artificialǎ
intermitentǎ

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
ce reprezintǎ erupţia artificialǎ intermitentǎ;
cum se echipeazǎ o sondǎ în gaz-lift intermitent;
când se aplicǎ agz-liftul intermitent.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

știi care sunt avantajele și dezavantajele gaz-liftului intermitent și
în ce condiţii se aplicǎ;
știi care sunt instalaţiile de gaz-lift intermitent;
știi care sunt perioadele ce formeazǎ un ciclu de gaz-lift
intermitent;
știi care sunt supapele specifice gaz-liftului intermitent și modul de
funcţionare al acestora.

II.1.1 Principii generale

Erupţia artificială intermitentă sau gaz-liftul intermitent reprezintă
alternativa economică a erupţiei artificiale continue atunci când stratul este
depletat, dar care urmǎtoarele caracteristici:

87
 • presiunea stratului este mică;
• debitul de lichid este mic; indicele de productivitate 1
m3/zi.bar;
• presiune statică relativ mare şi indice de productivitate scăzut;
• presiune statică mică şi indice de productivitate mare.
În figurile de mai jos se prezintǎ
prezint avantajele și dezavantajele erupţiei
erup
artificiale intermitente.

Avantajele erupţiei
ţiei artificiale intermitente

Permite obţinerea un debit de lichid mai mare decât în cazul în

care sonda ar produce în gaz-lift
gaz continuu.
e
Producţia obţinută poate fi controlată prin modificarea debitului
de gaze injectate, volumului de gaze injectate şi frecvenţa
ciclurilor.

Atunci când între dopul de lichid şi gazele care liftează acest dop
de lichid se interpune un corp solid(plunger sau pig), eficienţa
sistemului creşte considerabil, precum şi adâncimea până la care
poate fi aplicată această metodă de gaz-lift
gaz intermitent.

Se pretează la automatizare aceasta fiind deja aplicată în diferite

câmpuri petroliere.

Nu are componente în mişcare(gaz-liftul

mişcare(gaz liftul intermitent cu sau fără
cameră de acumulare).

Solidele din fluidele produse nu afectează supapele.

Se poate utiliza până la abandonarea sondei, schimbând tipul

instalaţiei de la cea cu acumulare pe ţevi, la cea cu acumulare în
cameră.

Prezenţa gazelor libere produse de strat este benefică.

Fig.1 Avantajele erupţiei artificiale intermitente.

88
 Avantaj

Dezavantajele erupţiei
ţiei artificiale intermitente

Nu se recomandă la sondele de mare adâncime şi echipate cu

tubing de diametru mic.
e

Are un randament mult inferior faţă de gaz-liftul

gaz continuu
deoarece energia gazului comprimat în spatele dopului de lichid
este pierdută atunci când acesta ajunge la suprafaţă.

La suprafaţă ajunge aproximativ 70% din dopul de lichid în cazul

gaz-liftului
liftului intermitent convenţional, respectiv cu cameră de
acumulare.

Modelarea ascensiunii dopului de lichid prin ţevile de extracţie

este mai dificilă decât modelarea ascensiunii fluidelor bifazice prin
ţevile de extracţie cu diferite unghiuri de înclinare în cazul gaz-
gaz
liftului continuu.

Instalaţia de gaz-lift
gaz lift intermitent este mai costisitoare decât în cazul
gaz-liftului
liftului continuu.

Necesită sursă de gaze şi instalaţii de comprimare a gazelor, în

cazul în care sursa de gaze de înaltă presiune lipseşte.

Exploatarea unei singure sonde în gaz-lift

gaz lift pe un zăcământ este
nerentabilă deoarece este necesară construirea unei staţii de
comprimare numai pentru această sondă.

Debitul instantaneu de gaze injectate necesar pentru a lifta dopul

de lichid la suprafaţă este mare.

Fig.2 Dezavantajele
Dezavantajele erupţiei artificiale intermitente.
Spre deosebire de erupţia artificială continuă,
continu în cazul erupţiei
artificiale intermitente, injectarea gazelor comprimate se face intermitent
pentru a aduce la suprafaţă
suprafa ă dopul de lichid acumulat în perioada de
acumulare.

89
 Prin urmare, o sondă exploatată prin gaz-lift intermitent produce pe
bază de cicluri, un ciclu fiind format din următoarele perioade:
• perioada de acumulare: fluidul provenit din strat se acumulează în ţevi
sau în camera de acumulare, supapa de lucru fiind închisă;
• perioada de injecţie sau de liftare: dopul de lichid acumulat în perioada
anterioară este liftat la suprafaţă de gazele injectate prin spaţiul inelar
care pătrund în ţevi prin supapa de lucru care în această perioadă este
deschisă;
• perioada de destindere a gazelor:presiunea în ţevile de extracţie scade
scurgându-se la separator, simultan cu deplasarea în jos a unei părţi din
dopul de lichid şi cu pătrunderea unui volum de fluid din strat în sondă;
supapa de lucru fiind închisă, iar supapa fixă fiind deschisă.

Test de autoevaluare 9.1

Care sunt perioadele unui ciclu de gaz-lift intermitent și ce se întâmplǎ în

cadrul fiecǎrei perioade?

II.1.2 Echipamentul sondelor în erupţie artificialǎ

intermitentǎ
Echipamentul sondelor în erupţie artificială intermitentă se compune
din:
1. echipamentul de suprafaţă: capul de erupţie, ventilul programator
montat pe linia de alimentare cu gaze;
2. echipamentul de fund, care este în funcţie de tipul instalaţiei de
erupţie artificială intermitentă.

Instalaţii de erupţie artificială intermitentă

Instalaţiile de gaz-lift intermitentsunt de mai multe tipuri şi

anume[1][2][3][7]:
• instalaţiile de gaz-lift intermitent fără cameră de acumulare sau
convenţionale (fig.3);

90
 • instalaţiile de gaz-lift intermitent cu cameră de acumulare(fig.4);
• instalaţii de gaz-lift intermitent cu plunger(plunger lift);
• instalaţii de gaz-lift intermitent cu „pig”(pig lift).
Instalaţiile de gaz-lift intermitent cu cameră, respectiv fără cameră de
acumulare permit recuperarea parţială a dopului de lichid la suprafaţă
(coeficientul de recuperare a dopului de lichid poate fi în jur de 60-70%).
Instalaţiile de gaz-lift intermitent de tip plunger lift şi pig lift au fost
realizate în scopul măririi capacităţii de liftare a dopului de lichid.
În cazul plunger liftului între dopul de lichid şi curentul de gaze se
interpune un plunger metalic, iar în cazul pig liftului se interpune un
element din spumă poliuretanică.

Produc\ia Ventil
Ventil
Producţia spre
spre separator programator
programator
separator Gaze
Gaze

Supapele de
Supapele de
pornire
pornire

Supapa de
Supapa de descărcare
desc[ rcare
Supapa de
Supapa
lucru
de lucru

Supapa dede
Supapa
comunicaţie
comunica\ie
Packerele
Punct de Packerele
Orificii
intrarede
a
comunicaţie
gazelor ]n \evi

Supapa
Supapa fix[fixă

Fig. 3. Instalaţia de erupţie artificială intermitentă

cu cameră de acumulare.

91
 Ventil
Producţia spre
Produc\ia Ventil
programator
programator
separator
spre separator
Gaze
Gaze

Supapele
Supapele de de
pornire
pornire

Supapa
Supapa de lucru
de lucru

Packerul
Packerul

Supapafix[fixă
Supapa

Fig. 4. Instalaţia de erupţie artificială intermitentă

fără cameră de acumulare.

a. b.

Fig.5.Variaţia presiunii deasupra supapei fixe în timpul unui ciclu de gaz-lift

intermitent pentru: a. instalaţia cu cameră de acumulare; b. instalaţia cu
acumulare pe ţevi.

92
 De asemenea, în funcţie de tipul completării sondei instalaţiile de
erupţie artificială intermitentă pot fi pentru completare simplă şi pentru
completare duală.
În cazul completării duale ambele strate pot fi exploatate prin gaz-
lift intermitent sau un strat poate fi exploatat prin gaz-lift continuu, iar
celălalt prin gaz-lift intermitent.
Controlul injecţiei de gaze în cazul sondelor exploatate prin erupţie
artificială intermitentă se face automat cu ajutorul unui ventil programator
sau controler, o instalaţie complet automatizată[10].
Dintre cele două tipuri de instalaţii cea cu cameră de acumulare
permite acumularea unei cantităţi maxime de fluid pe baza exercitării unei
presiuni minime asupra stratului (fig.5 a.). În acest mod se obţine o
presiune medie de fund mai scăzută spre deosebire de instalaţia de gaz-lift
intermitent fără cameră de acumulare. Din acest motiv instalaţia cu cameră
de acumulare se foloseşte în special la sondele cu presiuni de fund scăzute.
Din figura 3 se observă că o cameră de acumulare formată din
coloana sondei şi delimitată de două packere are o serie de accesorii
prezentate mai jos[1][7][10].
Supapa fixă careîmpiedicăexercitarea asupra stratului a presiunii
gazelor injectate în tubing sub dopul de lichid în perioada de injecţie. Lipsa
acestei supape ar face ca stratul să fie supus unor variaţii de presiune destul
de mari care ar putea conduce la declanşarea viiturilor de nisip în cazul
stratelor slab consolidate.
Supapa de descărcare se montează imediat deasupra camerei de
acumulare(la 10-20m) şi are rolul de a evita blocarea supapei de lucru din
cauza lichidului acumulat în cameră.
Supapa de comunicaţie permite gazelor acumulate în cameră să se
scurgă prin ţevile de extracţie spre separator, împiedicând astfel formarea
unei perne de gaze care ar putea conduce la umplerea incompletă a camerei
de acumulare şi deci la scăderea randamentului instalaţiei. Uneori această
supapă este înlocuită cu un simplu orificiu.
Orificiile din ţevi de la baza camerei de acumulare care permit, în
timpul perioadei de acumulare, trecerea fluidului provenit din strat în
spatele ţevilor de extracţie, precum şi pătrunderea gazelor injectate în ţevi
în timpul perioadei de injecţie.
Packerele delimitează camera de acumulare.

93
 Supapa de lucru de tip supapă pilot este plasată în capul camerei de
acumulare şi permite injectarea periodică a gazelor pentru liftarea dopului
de lichid la suprafaţă.

Test de autoevaluare 9.2

Câte tipuri de instalaţii de gaz-lift intermitent cunoașteţi?

sunt perioadele unui ciclu de gaz-lift intermitent?

Supapele de gaz-lift intermitent

Supapele de gaz-lift intermitent la fel ca şi supapele de gaz-lift
continuu permit pătrunderea gazelor din spaţiul inelar în ţevile de extracţie.
Pentru pornirea sondei se pot utiliza supapele convenţionale folosite la gaz-
lift continuu sau suapape speciale pentru gaz-lift intermitent.
Pe de altă parte, pentru supapa de lucru nu se recomandă folosirea
unei supape de gaz-lift continuu, deoarece în cazul gaz-liftului intermitent
apar nişte cerinţe suplimentare legate de volumul de gaze care trebuie să
treacă prin ea într-un anumit interval de timp în condiţiile unei căderi mici
de presiune.
Prin urmare, supapa de lucru trebuie să aibă o construcţie specială
pentru a permite deschiderea şi închiderea rapidă a acesteia. În acest mod
se realizează trecerea rapidă a unui volum mare de gaze sub forma unui dop
de gaze comprimate sub dopul de lichid din ţevile de extracţie în condiţiile
unei diferenţe de presiune mici între presiunea de deschidere şi cea de
închidere.
De asemenea, este necesar ca supapa de lucru să se închidă rapid
pentru a preveniun consum exagerat de gaze. Deoarece supapa de lucru
trebuie să aibă capacitatea de a permite trecerea unui volum mare de gaze
într-un timp destul de scurt, este necesar ca aceasta să aibă un orificiu cu
diametru destul de mare. În acelaşi timp însă aceasta trebuie să aibă o
diferenţă de presiune între presiunea de deschidere şi cea de închidere
suficient de mică pentru a controla debitul de gaze injectate.
Supapa care reuneşte toate caracteristicile de mai sus este supapa
pilot care poate fi cu piston sau cu scaun dublu, cele mai utilizate fiind cele
cu piston(fig.6). Supapele pilot cu piston pot fi montate în mandrine de la
suprafaţă sau pot fi introduse ulterior în acestea cu ajutorul instalaţiei de
operat cu sârma şi a dispozitivului de lansare[1][10].

94
 De asemenea, aceste supape pot fi echilibrate sau neechilibrate.
Aşa cum se observă din figura 6, supapa pilot este alcătuită din două
părţi componente principale şi anume[7]:
• supapa de gaz-lift convenţională prevăzută cu un orificiu secundar;
• supapa cu piston prevăzută cu un orificiu principal al cărui diametru este
mai mare decât cel al orificiului secundar.

Fig. 6 Supapa pilot cu piston în poziţie închisă.

În cazul în care supapa este acţionată de presiunea din coloana
sondei, aceasta se va deschide atunci când presiunea în spaţiul inelar este
egală cu presiunea de deschidere a supapei pilot.
Prin urmare, gazele din spaţiul inelar vor acţiona asupra burdufului
supapei de gaz-lift convenţională comprimându-l şi determinând în acest
mod deschiderea supapei.

95
 Astfel, gazele vor pătrunde deasupra pistonului şi prin canalul
longitudinal, determinând deplasarea acestuia în jos şi comprimarea
arcului.
Ca urmare, orificiul principal al supapei cu piston se va deschide şi
va permite trecerea în ţevile de extracţie a debitului de gaze necesar liftării
dopului de lichid acumulat în perioada de acumulare.
Atunci când presiunea din spaţiul inelar scade la valoarea presiunii
de închidere a supapei, supapa de gaz-lift convenţională se închide, iar
presiunile de sub şi de deasupra pistonului se echilibrează, arcul se destinde
iar orificiul principal al supapei cu piston se închide.
În timp ce supapa este închisă presiunea din ţevile de extracţie, se
manifestă asupra supapei de gaz-lift convenţionale fiind în opoziţie cu
presiunea din burduful supapei, .

Test de autoevaluare 9.3

Care sunt componentele principale ale unei supape pilot?

Lucrarea de verificare

1. În ce condiţii se aplică erupţia artificială intermitentă?

2. Care sunt avantajele erupţiei artificiale intermitente?
3. Care sunt dezavantajele erupţiei artificiale intermitente?
4. Ce se întâmplă în perioada de destindere a gazelor?
5. Câte tipuri de instalaţii de gaz-lift intermitent cunoaşteţi?
6. Care sunt accesoriile camerei de acumulare?
7. Prin ce se caracterizează supapele de gaz-lift intermitent?

96
 Răspunsurile la testele de autoevaluare
9.1 Perioadele care compun un ciclu de gaz-lift intermitent sunt: perioada de
acumulare( fluidul provenit din strat se acumulează în ţevi sau în camera de
acumulare, supapa de lucru fiind închisă), perioada de injecţie(dopul de lichid
acumulat în perioada anterioară este liftat la suprafaţă de gazele injectate
prin spaţiul inelar care pătrund în ţevi prin supapa de lucru care în această
perioadă este deschisă) și perioada de destindere a gazelor(presiunea în
ţevile de extracţie scade scurgându-se la separator, simultan cu deplasarea în
jos a unei părţi din dopul de lichid şi cu pătrunderea unui volum de fluid din
strat în sondă; supapa de lucru fiind închisă, iar supapa fixă fiind deschisă).
9.2 Instalaţiile de gaz-lift intermitent sunt de douǎ tipuri: cu camerǎ de
acumulare și fǎrǎ camerǎ de acumulare.
9.3 Supapa pilot este compusǎ din: supapa de gaz-lift convenţională prevăzută
cu un orificiu secundar și supapa cu piston prevăzută cu un orificiu principal
al cărui diametru este mai mare decât cel al orificiului secundar.

Rezumat
Erupţia artificială intermitentă sau gaz-liftul intermitent reprezintă
alternativa economică a erupţiei artificiale continue atunci când stratul este
depletat, dar care anumite caracteristici şi anume:presiunea stratului este mică;
debitul de lichid este mic; indicele de productivitate, mai mic de 1 m3/zi.bar;
presiune statică relativ mare şi indice de productivitate scăzut; presiune statică
mică şi indice de productivitate mare.
Spre deosebire de erupţia artificială continuă, în cazul erupţiei artificiale
intermitente, injectarea gazelor comprimate se face intermitent pentru a aduce la
suprafaţă dopul de lichid acumulat în perioada de acumulare.
Astfel, o sondă exploatată prin gaz-lift intermitent produce pe bază de
cicluri, un ciclu fiind format din următoarele perioade: perioada de acumulare,
perioada de injecţie și perioada de destindere a gazelor.
Echipamentul sondelor în erupţie artificială intermitentă se compune din: 1.
echipamentul de suprafaţă: capul de erupţie, ventilul programator montat pe linia
de alimentare cu gaze; 2. echipamentul de fund care este în funcţie de tipul
instalaţiei de erupţie artificială intermitentă.
Supapele de gaz-lift intermitent la fel ca şi supapele de gaz-lift continuu
permit pătrunderea gazelor din spaţiul inelar în ţevile de extracţie. Pentru pornirea
sondei se pot utiliza supapele convenţionale folosite la gaz-lift continuu sau
suapapele speciale pentru gaz-lift intermitent.
Supapele speciale folosite la gaz-lift intermitnt sunt supapele pilot care pot fi
cu piston sau cu scaun dublu, cele mai utilizate fiind cele cu piston.

97
 Bibliografie

1. Bertain, A.: Bases techniques de la completion activation des puits par gas-lift, IFP,
2002.
2. Clegg, J.D. ș.a: Petroleum Engineering Handbook, Vol. 4, SPE, 2006.
3. Hernandez, A.:Fundamentals of Gas Lift Engineering. Well Design and
Troubleshooting, Elsevier, 2016.
4. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2018.
5. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Aplicaţii numerice în erupţia naturalǎ și erupţia
artificialǎ, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2005.
6. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
7. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate, vol.1, Editura
Tehnicǎ, București, 1993.
8. www.petrowiki.org
9. ***API RP 11V5, Recommended Practice for Operation, Maintenance and
Troubleshooting of Gas Lift Installations, first edition, Washington DC, 1995.
10. ***Recommended Practices for Design and Operation of Intermittent and Chamber
Gas-lift Wells and Systems, 11V10 First Edition, June, 2008.
11. ***Artificial Lift Solutions Catalog, Schlumbeerger, 2017.

98