Osii si Arbori

Stere Constantin Adrian (IX G)

Introducere

Miscarea cea mai frecvent intalnita in functionarea sistemelor tehnice este cea de
rotatie.Ea se realizeaza prin intermediul organelor de masini specializate.Dupa rolul tehnologic
pe care il indeplinesc in functionarea sistemului tehnic considerat, organele miscarii de rotatie
pot fi: de forta (arbori,osii), de cuplare(cuplaje), de sustinere si ghidare(lagare).

Organele de masini sunt piese ( eventual ansamblu de piese), avand rol functional unitar,
care intra in compunerea organica-structurala a oricaror masini , agregate mecanisme sau
dispozitive. Avand rol functional bine determinat , fiecare organ de masina poate fi analizat ,
proiectat si executat in mod separat, considerand insa interdependeta de solicitare si uzare cu
celelate elemente cu care se asambleaza.

Arborii si osiile sunt elemente sustinute avand miscare de rotatie au rolul de a prelua
fortele de la organele de masini montate pe acestea si de a le transmite lagarelor. Ele se regasesc
in

Unul dintre marii inventatori ai mecanismelor a fost Leonardo da Vinci,care pe langa

multe alte pasiuni a conceput si mecanisme.

Din categoria organelor folosite pentru ghidarea miscarii de rotatie fac parte doua grupe
de elemente:

 -osiile si arborii,ca elemente sustinute avand miscare de rotatie;

 -lagarele, ca elemente de sustinere si de ghidare a osiilor sau a
arborilor,care asigura miscarea de rotatie a acestora.

Randamentul mecanic al unei masini este determinat in special de calitatea si precizia

zonelor prin care se asigura contactul dintre arbore sau osie si lagarul conjugat.Rezulta deci
obligatia asigurarii unei calitati deosebite a acestor piese.

Marea diversitate a masinilor si mecanismelor necesita arbori si lagare deosebit de

variate, de la o bucsa simpla cuprinzatoare a unei axe tot atat de simpla pana la forme deosebit de
complicate.

Deoarece arborii si osiile sunt supusi de regula la solicitari variabile,se va acorda o

atentie deosebita eliminarii,sau macar diminuari in cea mai mare masura a concentratorilor de
eforturi unitare.Aceste amorse de ruperi in timpul exploatarii sunt reprezentate de variatiile
bruste de sectiune ale acestor organe de masini,precumsi de zgarieturile lasate de sculele
aschietoare in timpul prelucrarii.

In general, pentru constructia osiilor si arborilor se recomanda folosirea elementelor

standardizate.

In mod obisnuit ,arborii si osiile se executa prin strunjire.Se porneste de la profiluri laminate,care
apoi se stunjesc pe toata lungimea.

Una dintre conditiile tehnice importante este conditia de rezistenta,care cere ca masina
sau constructia respectiva sa lucreze in conditii sigure sub actiunea sarcinilor la care este supusa
pe toata durata exploatarii ei.

O alta conditie tehnica ,nu mai putin importanta,legata strans de cea de rezistenta,este
conditia de rigiditate.

Intre conditiile de baza ale unei realizari tehnice sunt si conditiile economice, dupa care
orice piesa proiectata trebuie sa fie realizata cu un consum cat mai mic de material si manopera,
respectand conditiile de rezistenta, rigiditate si stbilitate impuse.

De asemenea,este necesara alegerea potrivita a materialului piesei,tinand seama de

conditiile de lucru ale acesteia,astfel incat materialele sa fie cat mai bine folosite.

Definitii

OSIILE SI ARBORII sunt organe de masini avand rolul de a sustine alte elemente care
contribuie la transmiterea miscarii de rotatie.De obicei, osiile si arborii fac legatura cinematica
cu alte elemente de la care primesc, respectiv la care transmit miscarea de rotatie.

OSIILE SI ARBORII au rolul de a prelua fortele de la organele de masini montate pe

acestea si de ale transmite reazemelor (lagare cu rostogolire sau cu alunecare).

Osiile si arborii drepti sau lineari au axa geometrica longitudinala dreapta, comuna cu axa
de rotatie.

OSIILE, avand functia principala de sustinere a altor elemente cu miscare de rotatie, nu

transmit momente de torsiune, deci sunt solicitate numai la incovoiere. Solicitarea la torsiune
provine numai din frecare in lagare, de aceea este neglijabila in comparatie cu solicitarea
principala la incovoiere.

Desi pot avea diferite forme constructive, osiile se clasifica de obicei :

 -OSII FIXE, folosite ca reazeme pentru alte elemente care se rotesc liber pe ele. Rotile
aflate pe osii se rotesc in raport cu acestea.
 -OSII MOBILE, ce se rotesc in reazeme impreuna cu celelalte elemente fixate pe ele (la
vagoane). Osiile se rotesc impreuna cu rotile cu care sunt solidarizate.
. FORMA CONSTRUCTIVA SI PRINCIPALELE PARTI ALE UNEI OSII
OBISNUITE SUNT INDICATE IN URMATORUL DESEN:

Arborii spre deosebiere de osii, au functia principala de transmitere a miscarii de rotatie si

puterii, deci a momentului de torsiune.

Arborii, asigura miscarea de rotatie a lagarelor, ca elemente de sustinere si ghidare a

osiilor De obicei ARBORII sunt solicitati COMPUS LA TORSIUNE SI LA INCOVOIERE
. Deseori solicitarea principala este rasucirea.

Randamentul mecanic al unei masini este determinat in special de calitatea si precizia

zonelor prin care se asigura contactul dintre arbore sau osie si lagarul conjugat. Marea diversitate
a masinilor si mecanismelor necesita arbori si lagare deosebit de variate de la o bucsa simpla
pana la forme deosebit de complicate.

Partile componente ale unui arbore sunt:

 -corpul arborelui
 -.zona de calare
 .-portiunile de reaze ,numite si fusurile arbororelui.

DIVERSE FORME DE ARBORI:

a- ARBORE COTIT;
 ARBORELE COTIT (numit si Vilbrochen), transforma miscarea rectilinie a pistonului,
prin intermediul boltului piston si pendularea bielei in miscare de rotatie . Alternativ ,arborele
cotit transmite miscarea de rotatie (la compresoare cu piston) la biela. Arborele cotit este utilizat
in special la motoarele cu abur si cu ardere interna, la pompe, compresoare, in componenta
mecanismelor biela manivela. A primit aceasta denumire datorita configuratiei axei sale,
care coteste alternativ de la un fus palier la un fus maneton si inapoi la fusul palier. In ce
priveste denumirea de ,,Vilbrochen,, desi asa o gasim in dictionar ,in mod popular este des folosit
termenul ,,Vibrochen ,, . La motoarele cu ardere interna in doi timpi , in general la cele de
motocicleta , motorete si scutere, sau la drujbe compresoare ori alte utilaje, arborele cotit se mai
numeste AMBIELAJ.

Arborele cotit se confectioneaza prin doua procedee: prin turnare sau forjare arborele cotit
turnat , se confectioneaza din fonta aliata sau otel de calitate cu continut mediu de carbon.

b-ARBORELE CU CAME :

ARBORELE CU CAME are rol de a asigura comanda deschiderii si inchiderii supapelor, in

concordanta cu desfasurarea ciclului motor in fiecare cilindru Arborele cu came care se mai
numeste si arbore de distributie ,este piesa principala care antreneaza mecanismul de distributie,
de corectitudinea distributiei depinzand corectitudinea pozitiei si durata fazelor de admisie si
evacuare din ciclul motor.

In timpul functionarii , ARBORELE CU CAME este supus la incovoiere , datorita fortelor

ce se transmit la came in momentul deschiderii. Aceleasi forte, plus rezistenta agregatelor
antrenate solicita arborele de distributie si la torsiune. Fortele care actioneaza asupra camelor
determina presiuni ridicate pe suprafetele acestora, si in conditiile frecarii semiuscate proprii
cuplului cama-tachet, genereaza un proces intens de uzura a acestui cuplu.

La capatul arborelui cu came este montata o roata dintata .Aceasta va prelua miscarea si
energia de la arborele cotit prin intermediul curelei dintate . Se folosesc curea si roata dintata
deoarece nu este permisa patinarea curelei pe roata de curea . Aceasta ar duce la efecte
catasrofale pentru motor, ne mai fiind respectate momentele de deschidere a supapelor ,
rezultand coleziuni ale supapelor cu cilindrii.

Diferenta intre abore si vilbrochen (sau arbore cotit ) este destul de mare, fiecare are
rolul sau in functionarea unui motor .

Arborele cu came il gasim in parte de sus a motorului , avand rolul de a deschide la

momentul potrivit supapele de admisie si evacuare. Arborele cotit il vom gasi in partea de jos a
motorului , el fiind actionat de bielele pistoanelor , impreuna cu care formeaza sistemul bila-
manivelacare transforma miscarea liniara in miscare de rotatie. Pentru ca deschiderea supapelor
sa aiba loc la momentul potrivit, cei doi arbori trebuie sa fie perfect sincronizati, lucru care se
realizeaza prin intermediul curelei sau a lantului de distributie (practic arborele cotit pune in
miscare arborele cu came, cei doi rotindu-se tot timpul la aceeasi turatie).

ARBORII DREPTI se regasesc in componentele cutiilor de viteze, a reductoarelor,

transmisiilor masinilor –unelte, a turbinelor, agitatoarelor etc.

Clasificarea arborilor si osiilor

a) Dupa conditiile de functionare

 In functie de modul de incarcare

- static determinati (intre reazeme)

- static nedeterminati (in afara reazemelor)

 In functie de comportarea la vibratii a arborilor (turatie de regim/turatie critica)

:

- rigizi

- elastici

 In functie de tipul de solicitare:

- la osii: incovoiere;

- la arbori:torsiune; torsiune si incovoiere

 In functie de pozitia in care lucreaza:

- orizontala;

- verticala:

- inclinata.
 b) . dupa forma:
 Cu axa geometrica:

- dreapta(arbori drepti)

- cotita(arbori cotiti)

 Cu sectiune (constantavariabila)

- plina ;

- inelara.

c. dupa tehnologia de executie:

-laminara;

-forjare-matritare;

-turnare.

d. dupa pozitia axei de sprijin:

-fixa(arbori de sprijin)

-variabila(arbori flexibili)

Materii pentru osii si arbori

Materialele din care se confectioneaza arborii si osiile se aleg in functie de scopul urmarit si
conditiile impuse in functionare, de tehnologia de executie adoptata pentru acestia.

In general se utilizeaza oteluri carbon obisnuite OL42, OL50, OL60.

Deoarece fontele au rezistenta mecanica mai scazuta decat otelurile, dar au o sesibilitate
mult mai mica fata de efectul de concentrare al tensiunilor si o capacitate mai buna de amortizare
a vibratiilor, vor fi recomandate la executia arborilor de dimensiuni mari sau a arborilor cu forma
complicata. Astfel, se utilizeaza fontele cu grafit nodular sau fontele maleabile. Fontele de
calitate superioara se utilizeaza cand osiile sau arborii nu sunt puternic solicitati . Cand sunt
necesare alte proprietati fizice (conductibilitatea, comportare magnetica , posibilitatea de izolare
etc.), se folosesc alte materiale metalice (alama , bronz) sau nemetalice (textolit, materiale
plastice etc.).
Tehnologii de executie pentru osii si arbori

In general, pentru constructia osiilor si arborilor se recomanda utilizarea elementelor

standardizate.

In mod obisnuit arborii si osiile se executa prin strunjire. Se porneste de la profiluri

laminate, care apoi se strunjesc pe toata lungimea. Zona de sprijin pe lagare se prelucreaza
foarte ingrijit prin rectificare, slefuire, cromare etc. Se mai pot executa prin forjare, pornind tot
de la semifabricat laminat. Operatia de forjare pregateste semifabricatul in vederea prelucrari
prin aschiere. Arborii si osiile de dimensiuni medi se executa prin turnare sau chiar prin sudare ,
apoi se supun prelucrarilor mecanice.

Aceste elemente se construiesc cu sectiunea plina sau cu sectiunea inelara. Cand se

construiesc cu sectiunea inelara , avand de exemplu raportul diametrelor Dd=2, greutatea lor
scade cu 25% , iar capacitatea de rezistenta scade numai cu 6,25%.

Osie cilindrica: a- cu sectiune plina

b- cu sectiune inelara

Sectiunea plina este insa mai utilizata, deoarece se executa mai usor. Partile principale ale
arborilor sunt: fusurile, zonele calare si tronsoanele intermediare. In cazul arborilor cotiti
fusurile intemediare se numesc manetoane.
Forma constructiva a arborilor: - arbore drept cu forma obisnuita

Canalele de pana, necesare fixarii pieselor pe arbore, se recomanda a fi executate in acelasi

plan si cu aceasi latime cand este posibil .

Indiferent de forma geometrica a arborilor sau a osiilor, fusurile sunt cilindrice, conice sau
sferice.

Trecerea de la o sectiune la alta a arborilor sau a osiilor se face cat mai lin, cu raze de racordare
corespunzatoare reducerii maxime a efectului de concentrare a eforturilor unitare.

Calculul osiilor si arborilor

Calculul osiilor :

Dimensionarea se face calculand modulul de rezistenta necesar , functiei de momentul

incovoietor maxim cunoscut si de rezistenta admisibila a matetrialului din care este realizata osia

Wnec=Mi max ⁄σai

-pentru sectiunea circulara plina de diametru d

-modulul de rezistenta se determina cu relatia :

Wnec=π∙d3 ⁄32

-momentul maxim se calculeaza cu relatia : Mimax=RA∙a[daNcm]

Acest moment se afla in dreptul uneia din fortele considerate concentrate P1, P2 [daN]

Verificarea dimensiunilor se face aplicand formula generala din rezistenta

materialelor: σef = Mimax ⁄W <σai [daN ⁄ cm2]

Calculul deformatiilor elastice flexinale se face numai pentru instalatii care impun ca
deformatiile elastice sa fie limitate pana la o anumita valoare;
 Calculul de verificare la oboseala se face numai pentru solicitari variabile in timp .

In cazul unor solicitari mari, nu este economic sa se execute intreaga osie la acelasi
diametru, ci mai mic catre reazeme si maxim in zonele solicitate la incovoiere. Astfel osia va
prezenta configuratia solidului ' de egala rezistenta,,

Calculul arborilor:

Dimensionarea se va face numai pentru torsiune (rasucire), care reprezinta de regula

solicitarea principala. Solicitarea din incovoiere, fiind mult mai mica, se neglijeaza:

-pentru arbori cu sectiunea plina:

Wnec=Mt ⁄πat sau π∙d3 ⁄16=Mt ⁄πat .

In care termenii au semnificatiile cunoscute de la disciplina rezistenta materialelor.

Rezulta ca: d=3√16Mt ⁄ππat[cm].

-pentru arbori cu sectiunea inelara:

d=3√ 16Mt ⁄ππat(1−k4)[cm]

Verificarea la solicitari compuse-torsiune si incovoiere

In acest caz, efortul unitar echivalent se va determina cu relatia:

σe=√σi2+4tt2≤ σai in care efortul unitar la incovoiere : σi=Mimax ⁄ w =√Mio2+√M2iv ⁄π∙d3 ⁄32 [daN
⁄cm2]

Fortele ce actioneaza asupra arborilor pot avea atat componente in plan orizontal,
rezultand momentele inconvoietoare Mio in sectiune periculoasa de rupere cat si componente in
plan vertical, rezultand momentele incovoietoare Miv. Prin compunerea Mio si Miv rezultand
momentul Mi care intervine in calculul efortului unitar la o incovoiere σi. Cunoscandu-se
puterea necesara a fi transmisa P[kw],precum si turatia arborelui n[rot⁄min], se poate determina
momentul de torsiune Mt cu relatia:

Mt=95500∙P⁄n [daNcm]

9550P⁄n [N ∙ m]

Astfel se va putea calcula valoarea efortului unitar tangential:

tt=Mt ⁄Wp=95550∙P⁄n⁄⁄π∙d3⁄16 [daN ⁄ cm2]

 Efortul unitar admisibil al materialului se va alege in raport cu calitatea materialului si cu
coeficientului de siguranta.

Functie de cazul de solicitare:

- pentru oteluri cu rezistenta la rupere σr=5080[daN⁄mm2 ] se vor alege

rezistentele admisibile σai=600.900 [daN⁄cm2] pentru cazul lll de solicitari (alternative):

- pentru arborii din fonta cu rezistenta la rupere la incovoieri repetate

σr=25..40[daN⁄mm2] se vor alege rezistentele admisibile la incovoiere σai=250..400[daN⁄cm2]
pentru solicitari alternante.

In situatia in care efortul unitar echivalent nu se verifica, se va alege solutia constructiva

favorabila – un diametru mai mare- pana cand se va realiza verificarea: σe≤σa

Verificarea la oboseala

Cand arborii sunt supusi la incovoiere dupa un ciclu alternat simetric, iar la torsiune dupa
un ciclu pulsator, acestea vor solicita la oboseala materialul din care sunt confectionati arborii.
Pentru a verifica daca arborele rezista acestor solicitari, se determina coeficientul de siguranta la
oboseala. Astfel, se vor calcula:

 coeficientul de siguranta la incovoiere:

Cσ=σ−1 ⁄Ḅk ⁄ ὲ ∙ ỵ∙σv

 coeficientul de siguranta la torsine:

Cσ=t-1 ⁄βk ⁄έ∙γ ∙ tv +t-1 ⁄ tc ∙tm

In care factorii ce influenteaza rezistenta la oboseala sunt:

- βk este concentratorulde tensiune la crestaturi, racordari, treceri de

diametru de la o treapta la alta;

- γ factorul de calitate al prelucrarii suprafetelor;

- ὲ factorul dimensional; natura materialului.

 Verificarea la deformatii torsionale

Deformatiile torsionale se masoara in RADIANI si se pot determina in situatia in care se

cunosc: momentul de torsiune Mt[daN.cm] lungimea /[cm]intre reazemele arborelui, modulul de
elasticitate trsansversala G ( pentru otel G= 8 ∙ 105 daN/cm ) si momentul de inertie polar al
sectiunii circulare.

Daca momentul polar este lp=π∙d4⁄32 [cm4] , relatia de calcul este ᶗ=Mt∙I⁄G∙Ip[rad]

Pentru calculul deformatiei torsionale in grade se fac urmatoarele transformari

:ᶗ(rad)=ᶗ0∙π⁄1800

Rezulta ca deformatia cautata se determina cu relatia : ᶗ0=1800∙l∙Mt ⁄ π∙G∙lp≤

ᶗa0 stiind ca: ᶗa0=1800∙32∙l∙Mt ⁄ π2∙G∙d

Fusurile arborilor si ale osiilor

Fusurile reprezinta zona arborelui sau a osiei a carei suprafata exterioara, ingrijit prelucrata,
realizeaza contactul cu lagarul ( palierul). Montate in lagare cu alunecare, suprafetele de contact
ale fusurilor se afla in miscare relativa in raport cu suprafata interioara de contact a lagarului. In
cazul lagarelor prin rostogolire (rulmenti), montarea fusului pe rulment exclude miscarea relativa
dintre suprafata fusului si cea a lagarului. Miscarea respectiva are loc numai intre elementele
rulmentului. De la arbore la lagar, eforturile se transmit numai prin intermediul fusurilor.

Tipuri contructive. Principalele tipuri si forme contructive de fusuri sunt:

 ad- fusuri radiale ( a,b – cilindrice c-tronconice, d sferic),

 ei – fusuri axiale sau pivoti verticali ( e-pivot cilindric inelar, f-pivot gulerat, g-
pivot tronconic scobit, h-pivot conic, i-pivot cu cap convex)
 j, k –fusuri radial-axiale.
Ele sunt clasificate:

- Dupa pozitia fusului in lagar se deosebesc:

-Fusuri de capat frontale sau marginale

-Fusuri intermediare

- Dupa directia fortelor in raport cu axa de rotatie, fusurile si lagarele se grupeaza

in:

- axiale

- radial-axiale

-radiale

Fusurile radiale au forma cilindrica, tronconica sau sferica.

 Indicatii de calcul. Fusurile find parte integranta a arborilor sau a osiilor, diametrul lor d se
determina odata cu diametrul arborelui.

De exemplu, diametrul d al fusului radial marginal, presupus sprijinit pe un lagar cu

rulment, se determina ca si cand reactiunea F, ar actiona la jumatatea fusului
(l/2). Considerandu-se fusul ca o bara incastrata la distanta l, se aplica relatia.

Mi=Fr l/2 = Wσa=πd3/32 σa=0,1 d3 σa si rezulta din d:

d= 3√Frl /0,2σa .

Lungimea l a fusului se detrmina constructiv : l ≈( 0,5 1,5) d.

Fusurile lagarelor cu alunecare se supun suplimentar la urmatoarele calcule necesare :

- Dimensionarea sau verificarea la tensiunea de contact ( σs).

- Verificarea la incalzire .

Dimensionarea sau verificarea la presiunea de contact necesita analiza cuplului de

materiale pentru cuzinetul lagarului si pentru fus. Astfel, poate fi apreciata corect respectarea
conditiiei necesar a fi indeplinita:

σs ≤ σas .

Verificarea la incalzire va lua in considerare puterea pierduta prin frecare. Ca

urmare, aceste calcule se aplica numai la lagarele de alunecare.

Masuri de tehnica a securitatii muncii la prelucarari prin aschiere

In conditiile prelucrarii pieselor prin aschiere pe masini-unelte , existenta pieselor si a

organelor in miscare , a aschiilor, a conductoarelor elctrice sub tensiune , a lichidului de
racire si de ungere poate pune in pericol integritatea corporala a muncitorului.

Pentru inlaturarea accidentelor , in timpul prelucrarii prin aschiere ,trebuie respectate cu

strictete principalele masuri de tehnica a securitatii muncii si anume:

- Sa se controleze starea masini inainte deinceperea lucrului, verificandu-se toate manetele

de comanda si indeosebi daca ambreiajul miscarii principale si mecanismele de
avans nu se pot autocupla, instalatia de ungere si racire;

- Sa se controleze instalatia electrica a masini-unelte,indeosebi legtura cu pamantul a

instalatiei electrice si integritatea izolatiei conductoarelor, buna functionare a sistemelor
de blocare si siguranta electrica a masinilor etc. ;
 - Sa se controleze buna fixare a piesei , a sculelor si a dispozitivelor pe masina-unealta;

- Sa se foloseasca dispozitive de siguranta si de ingradire a transmisiilor , a angrnajelor si

a altor organe in miscare ;

- In timpul lucrului sa se foloseasca dispozitive de protectie impotriva aschiilor: ecrane ,

ochelari;

- Nu se admite franarea organelor in miscare cu mana ;

- Nu se admite indepartarea aschiilor cu mana , ci cu un carlig special sau cu o perie;

- Controlul starii sculei si controlul prelucrarii piesei nu se admite a fi facuta in timpul

functionarii masinii ;

- In cazul rectificarii se verifica integritatea dispozitivului de protectie corespunzator

unghiului de contact dintre piatra si piesa care se prelucreaza , functionarea
exhaustorului de absorbtie a prafului ce se produce in timpul lucrului si protectia contra
granulelor care se desprind in timpul lucrului din masa pietrei abrazive a aschilor
incandescente de metal din piesa ce se prelucreaza;

- Hainele de protectie ( halatul sau salopeta) sa fie incheiate la toti nasturii , mansetele sa
fie stranse cu elastic , iar capul trebuie neaparat acoperit ;

- Locul de munca trebuie mentinut in curatenie si ordine .

In cazul orcarei accidentari , muncitorului trebuie sa i se acorde imediat primul ajutor.

. BIBLIOGRAFIE

1. Drobota V., Atanasiu M., Stere N., Rezistenta materialelor si organe de masini-manual
pentru licee industriale, agroindustriale si silvice, de matematica fizica de stiinte ale naturi si
de filologie-istorie, clasa a X-a ,Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982.

2. Gheorghe H., Mihail T., Desen tehnic de specialitate- manual pentru licee industriale,
clasele a IX-a si a X-a si scoli profesionale, anii I si II, Editura didactica si pedagogica, R.A. –
Bucuresti, 1993.

3 . Gheorghe I., Paraschiv I., Huzum N., Voicu M., Rantz G., Utilajul si tehnologia meseriei,
mecanic, monitor intretinere si reparatii in constructii de masini-manual pentru clasele a XI-a
si a XII-a si scoliile prfesionale, Editura didactica si pedagogica R.A. Bucuresti, 1995.

ANEXE

Desen de executie al unui arbore:

Forma constructive si partile principale ale unei osii: