Mănăstirea Cocoșu

 Mănăstirea Cocoșu este o mănăstire din România situată în comuna Niculițel, 

județul Tulcea. Mănăstirea Cocoșu a luat ființă pe raza comunei Niculițel în anul
1833, pe locul unde în a doua jumătate a secolului al XVII-lea exista un schit de
sihastrii. Denumirea și-a luat-o de la "Dealul Cocoșului", din apropiere.
Întemeietorul mănăstirii a fost arhimandritul Visarion, român de prin părțile
Făgărașului, ajutat de ucenicii săi Gherontie și Iasaia. Întors în țară după o ședere
de șapte ani la mănăstirile de la Muntele Athos, Visarion a dorit să întemeieze o
mănăstire. Impresionat de frumusețea locurilor de la Dealul Cocoșului, de
pădurile de tei din preajmă, a răscumpărat locul de la o proprietate musulmană.
 Sprijinit de românii din zonă și de oierii transilvăneni veniți cu turmele la
transhumanță, cei trei călugări au construit o biserică de formă dreptunghiulară.
În anul 1841 autoritățile otomane au încuviințat funcționarea mănăstirii.
 Reparată între anii 1842 și 1846, biserica a funcționat până în anul 1910, când a
fost demolată, iar pe același loc s-a ridicat o nouă biserică.
 Revenirea Dobrogei la vechea Românie în 1878, a deschis și mănăstirilor din
dreapta Dunării un cadru nou de afirmare și dezvoltare a activității lor
 În anul 1910, vechea biserică a fost demolată și s-a început construc ția actualului
lăcaș de cult, lucrarea fiind realizată între 1911-1913, după planurile arhitectului
Toma Dobrescu.
 La mănăstire s-a adus o tipografie și s-au înființat diferite ateliere pentru
realizarea de obiecte bisericești. Ocupația bulgaro-germano-turcă din 1916-1918
a însemnat și pentru Mănăstirea Cocoșu o perioadă deosebit de grea, jafurile și
distrugerile neocolind valorile și celelalte bunuri ale comunitătii monahale
românesti.
 După revenirea în toamna anului 1918 a administra ției române ști în regiune, s-a
întocmit un plan de refacere și completare a clădirilor mănăstirii. S-a construit
corpul de chilii cu etaj și balcoane. În timpul cutremurului din 10 noiembrie
1940 mănăstirea a avut multe de suferit, iar un incendiu produs la 27 iulie 1946 a
distrus clopotnița și a provocat topirea clopotelor. Biserica și clopotnița au fost
restaurate în anii 1954-1955. Ulterior s-au refăcut chiliile cu etaj, precum și a șa
numitele "chilii turcești", rămase din construcțiile ridicate de starețul Visarion.
 În 13 august 1956 a fost internat aici cu domiciliu obligatoriu mitropolitul unit 
Alexandru Rusu, după eliberarea sa din închisoarea Sighet, unde a fost deținut
după desființarea Bisericii Române Unite cu Roma, respectiv mănăstirile
ortodoxe de la Curtea de Argeș și Ciorogârla. La sfârșitul anului 1956
 mitropolitul Rusu a fost scos de la Mănăstirea Coco șu, condamnat la 25 de ani
de închisoare și dus în arestul închisorii Gherla, unde a decedat.
 Un moment deosebit în viața mănăstirii a avut loc în anul 1973, când au fost depuse
aici moaștele sfinților martiri Zoticos, Attalos, Kamasis și Filippos, descoperite în
incinta bazilicii de la Niculițel.
 Prezent
 Astăzi Mănăstirea Cocoșu constituie un important centru monahal și totodată un
obiectiv turistic de real interes ce nu trebuie ocolit de niciun turist iubitor al
trecutului și frumuseților regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră .