Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul din Cluj, dezvelită în 17 decembrie 1976, operă a

sculptorului Marius Butunoiu, este amplasată în mijlocul pieței care îi poartă numele.
Generalul Ion Coman, care în 1976 se afla în fruntea armatei române, a relatat faptul că, inițial,
macheta acestei statui intrase în competiție pentru Alba Iulia, urmând să fie amplasată lângă Sala
Unirii. Nicolae Ceaușescu a intervenit, și i-a dat câștig de cauză lui Oscar Han. Astfel că în 1968,
la Alba Iulia, în fața Palatului princiar, cu ocazia semicentenarului unirii Transilvaniei cu
România, nu a fost dezvelită statuia propusă de Marius Butunoiu, ci Statuia ecvestră a lui Mihai
Viteazul din Alba Iulia, realizată de sculptorul Oscar Han. Pentru că Butunoiu ajunsese într-un
stadiu destul de avansat cu lucrarea, tot Ceaușescu a propus, în compensație, ca acest al doilea
«Mihai Viteazul» să fie amplasat fie la Călugăreni, unde Sinan Pașa a fost trântit de pe cal, fie la
Șelimbăr, de unde, mai apoi, Mihai Viteazul a pornit spre Alba Iulia. După ce s-a dezbătut mult
această alternativă, până la urmă, Ceaușescu s-a hotărât ca statuia să fie ridicată la Cluj, deoarece
aducea un plus de istorie românească acolo, cu speranța nemărturisită că Mihai Viteazul îl va
neutraliza, în planul imaginii, pe Matei Corvin

Biserica Franciscană din Cluj-Napoca este unul din cele mai vechi și mai semnificative
lăcașuri de cult clujene, situat în actuala Piața Muzeului nr. 2. Inițial pe acest loc a existat o mai
veche biserică romano-catolică, prima din Cluj, ridicată în sec. XI-XII, dar distrusă în timpul
marii invazii a tătarilor (1241). După distrugerea acesteia, pe locul ei a fost ridicată în perioada
1260-1290 actuala biserică.
Lăcașul de cult a fost proiectat într-un stil romanic târziu. Se presupune că la început ea a fost o
parohie mică, primită în folosință de călugării romano-catolici dominicani în 1390. În 1442
dominicanii au inițiat o serie de măsuri de dezvoltare a parohiei: biserica a fost lărgită (lucrări în
stil gotic) și a fost ridicată o mănăstire lângă biserică, cu sprijinul guvernatorului Ioan de
Hunedoara.
Odată cu anul 1728 franciscanii inițiază o campanie de restaurare a bisericii în care construiesc
turnul din fațada vestică în stil baroc și refac interiorul prin boltiri tipice baroce la o cotă mai
joasă decât vechea acoperire gotică prăbușită la acel moment.

Obeliscul Carolina din Cluj-Napoca, cunoscut și ca Stâlpul Carolina, a fost ridicat în 1831 sub
forma unei coloane monumentale. În 1817 împărăteasa austriacă Carolina Augusta împreună cu
soțul ei, împăratul Francisc I, au efectuat o vizită la Cluj, cu scopul de a întări loialitatea
supușilor din această parte a imperiului. Vizita la Cluj a fost în continuarea vizitelor efectuate de
perechea imperială la Bistrița, respectiv Dej. Ca urmare a acestei vizite, clujenii au inițiat un
proiect de construire a unui monument dedicat acestei vizite.

Casa Matia din Cluj-Napoca, inițial „Casa Stefan Kolb”, este unul dintre cele mai vechi
monumente de arhitectură din Cluj, unicul palat clujean din epoca de tranziție de la stilul gotic la
cel renascentist. În această clădire, situată în Evul Mediu pe str. Sf. Spirit nr. 258, iar în prezent
pe strada Matei Corvin nr. 6, s-a născut regele Matia Corvin.
Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea și este amplasată în interiorul primei incinte de
apărare aparținând vechii cetăți. Inițial a aparținut patricianului sas Stefan Kolb.
În această casă s-a născut, la 23 februarie 1440, Matia Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei
Ioan de Hunedoara. Ulterior, Matia Corvin a devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490,
fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de
taxe și impozite, scutire pe care au respectat-o și domnitorii ce i-au urmat.
Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societății Carpatine Ardelene, unul dintre
cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei și
balneologiei.

Biserica Romano-Catolică Sfântul Mihail este unul dintre cele mai reprezentative monumente
ale arhitecturii gotice din Transilvania. Edificiul a fost ridicat în Piața Centrală din Cluj-Napoca
și se numără printre monumentele emblematice ale orașului.
Biserica Sf. Mihail este unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România, cu 70 de
metri lungime și cu o înălțime maximă a turlei de 80 de metri.
Regele Carol Robert de Anjou a acordat printr-un act eliberat la 19 august 1316 o serie de
privilegii și libertăți Clujului, printre care era și dreptul orașului de a-și alege liber preotul și
parohul. Această libertate s-a materializat inclusiv prin ridicarea unei biserici parohiale.
În perioada reformei protestante edificiul a deservit pe rând diverse comunități religioase: astfel,
în perioada 1545-1558, a fost biserică luterană, între 1558 și 1566 a devenit calvinistă, iar din
1566 a devenit biserică unitariană, ramânând astfel pentru o perioadă de 150 de ani, până când a
fost atribuită cu forță comunității romano-catolice, ca urmare a Contrareformei. După revenirea
la catolici, biserica a fost restaurată sub influența barocului.

Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca, situată în Piața Avram Iancu, a fost ridicată în perioada
anilor 1920-1930, imediat după unirea Transilvaniei cu România. Este unul din principalele
edificii religioase din municipiul Cluj-Napoca. Poartă hramul "Adormirea Maicii Domnului". În
anul 1973, odată cu ridicarea scaunului eparhial al Clujului la rangul de arhiepiscopie, lăcașul de
cult a devenit catedrală arhiepiscopală.
Este în prezent a treia catedrală din România ca înălțime, după cea Catedrala Mitropolitană din
Timișoara și Catedrala Evanghelică din Sibiu.

Bastionul Croitorilor este unul din puținele turnuri de fortificație care au făcut parte din Vechea
Cetate a Clujului și care s-a păstrat intact până în zilele noastre. Bastionul reprezintă colțul de
sud-est al cetății medievale ridicate începând cu secolul al XV-lea.

Biserica Reformată din Cluj-Napoca din imediata apropiere a Bastionului Croitorilor este unul
din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, fiind ridicat între 1486-1516. Biserica mai
este cunoscută și sub numele de Biserica Reformată Centrală sau Biserica Reformată de pe Ulița
Lupilor. Numele Uliței Lupilor, una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menționat în
documentele medievale ca Platea Luporum. După Unirea Transilvaniei cu România numele
Uliței Lupilor a fost schimbat în „strada Mihail Kogălniceanu”, care a rămas până în prezent
denumirea oficială a străzii.
Universitatea Babeș-Bolyai (adesea abreviat UBB) este o instituție de învățământ superior de
stat, cu sediul în Cluj-Napoca. Poartă numele a doi oameni de știință proeminenți din
Transilvania, microbiologul Victor Babeș și matematicianul maghiar János Bolyai. Oferă
programe de studiu pe trei linii principale, în limba română, limba maghiară și limba germană,
dar și module de studiu în engleză, franceză și italiană.
Universitatea Babeș-Bolyai este cea mai veche instituție de învățământ superior din România,
fiind succesoare a Colegiului Iezuit din Cluj, înființat în anul 1581. Este totodată cea mai mare
universitate din țară, având un număr de aproximativ 50.000 de studenți înscriși la toate nivelele
academice și o comunitate academică de aproape 55.000 de persoane.

Grădina Botanică „Alexandru Borza” a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, România a

fost fondată în 1920 de profesorul Alexandru Borza.
Întinsă pe o suprafață de aproape 14 hectare, în partea sudică a Clujului, grădina botanică,
organizată după Unirea Transilvaniei cu România, în anii activității de așezare pe temeiuri solide
a universității clujene, a reușit să se dezvolte în timp atât ca și un obiectiv turistic clujean cât și
ca important spațiu didactic și științific din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Grădina conține pe teritoriul său peste 10.000 de specii de plante din toate colțurile lumii, fiind
structurată pe mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal.
Flora și vegetația românească sunt reprezentate prin plante din câmpiile transilvane, Munții
Carpați, Banat, etc.
Printre atracțiile grădinii se numără Grădina japoneză (o grădină în stil japonez cu un pârâu și o
căsuță în stil japonez), Grădina romană cu vestigii arheologice din vechea colonie romană
Napoca, printre care și o statuie a lui Ceres, zeița cerealelor și a pâinii, alături de plante cultivate
care domină agricultura contemporană românească.