Ion Creanga

1837 — La 1 martie se naste, dupa cum marturiseste singur, Ion Creanga,

intaiul din cei opt copii ai lui Stefan a Petrii Ciubotariul si ai Smarandei
Creanga, "razesi fara pamanturi" din satul Humulesti, tinutul Neamt.
Dupa mitrica satului Humulesti, data nasterii este 10 iunie 1839.

1846 — Ion Creanga incepe cursul primar in satul natal, la scoala

infiintata de preotul Ion Humulescu (Nemteanu) cu dascalul Vasile a
Ilioaei.

1847 — Dascalul Vasile fiind luat la oaste cu arcanul, Nica a lui Stefan a
Petrii trece in grija batranului dascal Iordache farnaitul, care moare de
holera.

1848 — Creanga trece la scoala invatatorului Nicolae Nanu din Brosteni,

adus aici de bunicului sau David Creanga.

1849 — Pana in primavara invata la Brosteni. Sta in gazda la Irinuca.

1852 — Se inscrie la Scoala Domneasca din Targu Neamt cu numele de

Ion Stefanescu.

1853 — Termina clasa a treia primara la scoala de la Targul Neamt,

avand ca profesor pe Isaia Teodorescu.

1854 — Termina clasa a patra si se inscrie la Scoala catiherica din

Falticeni.

1854 — In catalogul de la Scoala catiherica din Falticeni apare cu numele

schimbat in Ion Creanga, deoarece doar fiii din familii de preoti, diaconi
si dascali puteau urma aceasta scoala, iar unchiul sau Gheorghe Creanga
era preot.

1855 — Are loc Examenul public la Scoala cateherica din Falticeni. Ion
Creanga se califica cel dintai. Seminarul de la Socola din Iasi solicita
scolii 10 clirici. Intre cei 10 se afla si Ion Creanga.
Catihetii sunt admisi in anul al II-lea la seminarul de la Socola.

1858 — Moare pe mosia Facutii, tinutul Iasi, Stefan a Petrii Ciubotariul,

tatal scriitorului, si este inmormantat la Biserica din satul Prigoreni la 30
iunie.
Devenind capul familiei, Ion Creanga renunta la a mai continua si Cursul
de sus, de patru ani, de la Seminaria de la Socola.
Primeste "Atestatul formalnic" pe care il astepta de un an de zile.
Cu numarul 206 i se elibereaza Adeverinta ca a absolvit cele patru clase.

1859 — Se casatoreste cu Ileana Grigoriu, fiica preotului Ioan Grigoriu in

varsta de 15 ani.
Ion Creanga este numit "cantaret cu leafa de 600 de lei pe an" la Biserica
Sf. 40 de Mucenici din Iasi.
Face o cerere in care solicita un post de preot la biserica unde slujeste
drept cantaret , dar nu i se aproba. Marturia obtinuta de la cativa
poporeni de la Biserica Sfantii 40 de Mucenici spre a fi hirotonit la acea
biserica nu-i foloseste la nimic, nefiind, deocamdata aici, vreun post de
diacon.
Inainte de a fi hirotonit diacon, isi face o parafa pe care o aplica pe cartile
pe care continua sa si le cumpere " D.I.K. " (Diacon I. Kreanga)
Ion Creanga solicita Mitropoliei sa fie hirotonit pe postul vacant de
diacon de la Biserica Sf. Treime din Iasi.
In decembrie, la Biserica Sf. Paraschiva din Tg. Frumos, cam la
jumatatea drumului dinspre Humulesti si Iasi, Ion Creanga va fi
hirotonit diacon, intrand astfel in randul clerului ortodox. Este de fata si
mama sa care isi implineste visul de a-si vedea "baietul popa".
1860 — Nu se intelege bine cu socrul sau, care incearca sa il omoare. E
obligat sa se impace si traieste in continuare alaturi de ei.
Ion Creanga incepe viata de cleric.
Obtine mutarea de la Biserica Sf. Treime la Biserica Sf. 40 de Mucenici
unde locuia, in casa socrului sau. Leafa se stabileste la 700 de lei pe an.
Solicita in septembrie un post de invatator, dar Ministerul ii raspunde
negativ.
In octombrie este inscris ca student in anul I la Facultatea de Teologie
din Iasi.
Pe 19 decembrie se naste fiul sau Constantin.

1861 — Se dedica familiei, copilului sau, dar si studiului.

Cumpara si citea carti in limbile franceza si germana, mai ales pedagogie.

1863 — Moare mama scriitorului, Smaranda Creanga.

Mitropolia aproba mutarea provizorie a diaconului Ion Creanga la
Manastirea Barboi din Iasi. Aici primeste casa sa locuiasca.
Continua problemele cu socrul sau.

1864 — Intoarcerea lui Titu Maiorescu ca director la Scoala Normala de

invatatori de la Trei Ierarhi din Iasi. Intre candidati se prezinta si
diaconul Ion Creanga. Directorul Titu Maiorescu, descoperind calitatile
extraordinare ale diaconului, cere Ministerului sa-l numeasca deja
invatator suplinitor pana la terminarea studiilor de doi ani a Scolii
Normale.
In noiembrie, prin decretul domnesc nr .1501, semnat de catre
domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Ion Creanga este numit provizoriu
institutor.

1865 — Creanga isi incepe activitatea de institutor.

Locuieste impreuna cu diaconita Ileana si fiul sau Constantin si cu cei
trei frati : Zahei, Teodor si Elena la Biserica Barboi.
Creanga este angajat ca diacon cu leafa de 600 lei, la Biserica Sf.
Pantelimon din Iasi.
Termina cursurile de doi ani la Institutul Vasilian (Scoala de invatatori)
din Iasi, primind Atestatul cu nota "eminenta" la toate materiile.

1866 — Obtine postul de diacon la Biserica Golia. Se va muta aici si cu

locuinta.
In urma adoptarii unei noi legislatii privind "cumulul de functii", potrivit
careia fiecare cadru didactic si slujitor al bisericii sa primeasca un singur
salar de la stat, Ion Creanga va opta pentru salariul de la scoala, la Golia
continuand sa slujeasca pentru locuinta si alte beneficii.

1867 — Sotia sa este tot mai mult atrasa de egumenul calugar, Isaia Vicol
Dioclias si isi va parasi caminul, sotul si copilul.

1868 — Este acuzat si pedepsit pentru ca mergea la teatru si pentru

tragerea cu pusca asupra bisericii. Este invatator la Scoala primara de la
Trei Ierarhi si diacon la Manastirea Golia.
Apare in 8.000 de exemplare "Metoda noua de scriere si cetire pentru
uzul clasei I primare". Printre autori si Ion Creanga.
Publica si semneaza poezia Pasarica in timpul iernei.

1869 — Este tot mai devotat profesiei didactice, fara insa a-si neglija
obligatiile ce le avea ca diacon la Manastirea Golia.
Se ocupa de educarea fiului sau.

1870 — Munceste foarte mult, are foarte multe obligatii ca institutor si ca

diacon, va continua sa alcatuiasca manuale scolare.
Ion Creanga solicita directorului Liceului central din Iasi primirea ca
bursier in Internatul scolii a fratelui sau, Teodor Creanga. Si soara sa
Ileana , nascuta in anul 1858, se afla la Iasi, sub ingrijirea lui Creanga.
Ion Creanga face schimb de posturi didactice cu parintele Gh.
Ienachescu, fost coleg si colaborator la manualele scolare. Ion Creanga
trece la Scoala primara sucursala nr.1 din Iasi, iar Gh. Ienachescu la
Scoala primara de baieti de la Trei Ierarhi, in locul sau.
1871 — Apare "Invatatoriul copiilor - carte de cetit in clasele primare de
ambele sexe cu litere, slove si buchi, cuprinzand invataturi morale si
instructive" de C. Grigorescu , I. Creanga si V. Raceanu.
Iacob Negruzzi publica in Convorbiri literare , o poezie ironica la adresa
lui Creanga.
Se constituie la Iasi, Prima Casa de Economie. In Procesul verbal de
constituire semneaza ca fondator si " I, Creanga, diacon ".
In aceasta zi de duminica, diaconul Ion Creanga apare la slujba tuns si cu
palarie.
Diaconul tuns, Ion Creanga, este convocat la Consistoriul Mitropoliei,
dar nu se prezinta. Scrie, suparat, un protest pe care il inainteaza la
Consistoriu.

1872 — Apare a doua editie din "Invatatoriul copiilor".

In ziarul "Noul curier roman" ii apare articolul Misiunea preotului la
sate.
O cunoaste pe Tinca Vartic, nepoata diaconului Vartic, alaturi de care isi
va petrece tot restul vietii in Ticaul Iasului, intr-o "bojdeuca de casuta".
In ziarul "Columna lui Traian" i se retipareste articolul Misiunea
preotului la sate.
Ion Creanga publica un nou articol, Jesuitismul in Romania semnat Pr.
I. Creanga, tot in ziarul iesean "Noul curier roman ".
Este destituit din cler.
Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor il destituie pe Ion Creanga
din postul de institutor la scoala sucursala nr. 1 baieti din Iasi.
Destituirea venea in urma excluderii diaconului Ion Creanga din randul
clericilor.
Creanga se afla la Primaria Iasi si obtine de aici o atestatie ca este lipsit
de orice mijloace.
Isi cistiga existenta ca mandatar al unui debit de tutun.

1873 — Ion Creanga, nemaifiind preot, are voie sa divorteze. Inainteaza

Tribunalului cererea de desfacere a casatoriei, si obtine divortul.
1874 — Apare a III-a editie din Invatatoriul Copiilor.
Ion Creanga se afla la Bucuresti si solicita, printr-o cerere Ministrului,
postul la clasele I si a II-a de la Scoala de baieti nr.2 din Pacurari.
Consiliul permanent da lui Ion Creanga avizul pentru a fi reintegrat pe
postul de institutor.
Publica poeziile: Nu lucrezi n-ai ce manca!, Ia, clopotelul suna si
povestirile : Pacala, Inul si camesa, Acul si barosul si A fost, a fost, ca de
n-ar fi fost nu s-ar povesti.

1875 — Numit intr-o comisie de examinare a cartilor didactice din Iasi,

M. Eminescu face cunostinta cu Ion Creanga. Introdus de poet la
Junimea, Creanga publica, in "Convorbiri literare", Soacra cu trei
nurori si Capra cu trei iezi.
Ion Creanga cere numirea definitiva in postul ce ocupa.
Intr-un Raport catre Ministru se apreciaza moralitatea si activitatea
deosebita a dascalului Creanga.
Ministrul Titu Maiorescu da aprobare cartii de lectura Invatatorul
copiilor pentru a fi introdusa in scoli.

1876 — In revista "Convorbiri literare" apare povestea Punguta cu doi

bani de Ion Creanga.
Apare Povatuitoriu la cetire prin scriere dupa sistema fonetica de Gh.
Ienachescu si Ion Creanga
Revizorul scolar Mihai Eminescu da o Circulara de introducere a cartilor
didactice in scoala, Intre acestea si Metoda noua de scriere si cetire
pentru uzul clasei I primare si Invatatorul copiilor de Ion Creanga.
Ii apar in aceeasi revista "Convorbiri literare" povestile Danila
Prepeleag si Povestea porcului.
Mihai Eminescu se va muta pentru un timp, in Ticau, la bunul sau
prieten Ion Creanga. .
Mihai Emienscu primeste postul de redactor al ziarului "Curierul de
Iasi". Va fi retiparita povestea Danila Prepeleac si Povestea porcului.
Are loc a 13-a Aniversare a Junimii la Iasi. Ion Creanga va citi Povestea
lui Ionica cel prost.

1877 — Publica in "Convorbiri literare" Mos Nechifor Cotcariul. Se va

tipari si in brosura.
In revista "Convorbiri literare" apare Povestea lui Stan Patitul.
In aceasta perioada, Ion Creanga isi va lua concediu medical si incepe sa
scrie la Povestea lui Harap-Alb.
Apare in revista "Convorbiri literare" povestea Fata mosului si fata
babei.
Constantin, fiul lui Ion Creanga, nu avea inca 17 ani si se inscrisese
voluntar in Razboiul de Independenta. Ion Creanga roaga pe P.P.Carp,
iar acesta pe I.C.Bratianu, si astfel Constantin este demobilizat.
Apare Povestea povestilor.

1878 — Publica in "Convorbiri literare" povestea Ivan Turbinca.

Revista "Gura satului" din Arad retipareste povestea Ivan Turbinca.
Mihai Eminescu retipareste in "Timpul" povestea Ivan Turbinca.
Ziarul "Curierul de Iasi" retipareste povestea Ivan Turbinca.
Ion Creanga publica in revista "Convorbiri literare", Povestea unui om
lenes. Aceasta va fi republicata in luna noiembrie de ziarul "Curierul de
Iasi".
Invatatorul este decorat cu ordinul Bene merenti cl a II-a.
Apare editia a V-a a cartii Invatatorul copiilor. Se retiparesc aici
poeziile : Nu lucrezi, n-ai ce manca si Ia! Clopotelul suna si
povestirile Pacala, Inul si canesa, Acul si barosul, A fost odata.

1879 — Dizionario Biografico Degli Scrittori Contemporanei , de Angelo

de Gubernatis, Firenze, 1879, are la pagina 324: "Creanga (Giovanni) ,
scrittore rumano, insegnante elementare a Yassy, nacque il 1 marzo 1837
nel villagio di Humulesti, nel distretto di Niamtzo. Esordi con alcuni libri
scolastici ; piu tardi publicy nel Convorbiri literare una serie di Racconti
popolari, dei quali rechiamo, titoli: Soacra cu trei nurori; Danila
Prepeleac; Capra cu trei iezi; Povestea porcului; Mos Nichifor Cotcariul;
Stan patitul; Harap Alb; Ivan Turbinca".
Are probleme de sanatate.
Apare "Geografia judetului Iasi", de V. Raceanu, Gh. Ienachescu si Ion
Creanga.
Ion Creanga cumpara locul si Bojdeuca din Ticau pe numele Tincai
Vartic. Scrie el insusi actul si-l semneaza ca martor.
Apare al patrulea manual scolar la care Ion Creanga este
coautor : Geografia judetului Iasi, cu planul orasului Iasi, contururile
plaiesilor si conturul judetului pentru clasa a II-a primara urbana si
pentru clasa a III-a primara rurala, de ambe sexe, de institutorii
V.Raceanu, Gh. Ienachescu si Ion Creanga.

1880 — Apare in albumul macedo-roman anectoda Mos Ion Roata si

Unirea.
In acest an incepe sa scrie Amintiri din copilarie.
Prietenul sau, ministrul Vasile Conta, il va ajuta sa faca parte din
Consiliul Instructiunii.
Apar semnele serioase ale imbolnavirii si, odata cu ele, concediile
medicale.
Ion Creanga este numit in Consiliul general al Instructiunii si se afla la
Bucuresti.
Participa la intalnirile Junimii din casa lui Titu Maiorescu, la Bucuresti.
In "Calindarul bunului econom pe anul 1880" din Sibiu, se
retipareste Ivan Turbinca.

1881 — In revista "Convorbiri literare" nr.10, Ion Creanga

publica Amintiri din copilarie I. Dedicatie d-soarei Livia Maiorescu, fiica
lui Titu Maiorescu.
Se retipareste in ziarul "Timpul" Amintiri din copilarie I.
Ministerul ii aproba lui Ion Creanga , institutor, cocnediu de boala de o
luna , in baza actului medical prezentat.
Scrie cu febrilitate opera sa Amintiri din copilarie si o va publica in
revista Junimii "Convorbiri literare".
Revista " Convorbiri literare" publica partea a doua din Amintiri din
copilarie, cu aceeasi "Dedicatie d-soarei L.M."
Ziarul "Timpul" retipareste Amintiri din copilarie II de Ion Creanga.
Ziarul " Timpul" publica Taranul si Unirea, de Ion Creanga.
Ion Creanga se afla la Bucuresti in Comisia Consiliului Instructiunii si se
si interneaza la spitalul Brancovenesc.
Intr-un articol din " Contemporanul" , Ioan Nadejde , facand observatii
critice privitoare la partea stiintifica din manualul Invatatorul copiilor,
mentioneaza elogios calitatile scriitorului Ion Creanga.
Creanga isi da impreuna cu Ileana consimtamantul la casatoria fiului lor
cu Elena Adamescu din Bucuresti.
Publica in "Convorbiri literare" povestirea Popa Duhu, un emotionant
portret literar al profesorului sau de la Scoala Domneasca din Tg. Neamt
-Isaia Teodorescu.
Revista "Contemporanul" din Iasi publica doua poezii populare: Cand
eram in floarea mea si Mielusica (auzita in spitalul Brancovenesc de la
mama Balasa, de locul ei din Craiova)

1882 — Revista "Contemporanul" din Iasi publica alte doua poezii

populare culese de Ion Creanga la Bucuresti, in spitalul Brancovenesc de
la aceeasi mama Balasa: Lina Catalina si Bratu.
In revista "Convorbiri literare" i se publica partea a III-a a Amintirilor
din copilarie tot cu " Dedicatie domnisoarei L.M."
Din acest an, boala il va chinui si mai tare.
Ion Creanga sustine alaturi de B.P.Hasdeu, in Consiliul permanent al
Instructiunii introducerea in scolile reale ale limbilor germana si
franceza si facultativ italiana. Scolile pedagogice sa faca mai multa
practica si sa dea diplome abdsolventilor. Ion Creanga redacteaza ,
sprijinit de B.P.Hasdeu, Poriectul de regulament pentru cercetarea
cartilor didactice - reprodus de Eminescu in "Timpul" din 22 septembrie
1882.
Scrie povestirea Ioan Roata si Voda Cuza.
Societatea "Romania Juna" din Viena proclama pe Ion Creanga, N.Gane
si A.D.Xenopol "membri onorari".

1883 — Ion Creanga, C.Grigorescu, V.Raceanu si Gh. Ienachescu trimit

Academiei Romane, pentru premiere, Metoda noua de scriere si cetire
pentru uzul clasei I primare. Comisia insa respinge lucrarea pe motiv ca
a fost depusa cu intarziere!
Creanga va tipari in revista Junimii de la Iasi "Convorbiri literare"
anecdota Cinci pani. Este ultima colaborare.
Mihai Eminescu soseste la Iasi, ca trimis al ziarului "Timpul". Va dormi
in bojdeuca lui Creanga.
Ion Creanga este decorat cu ordinul " Cavaler al ordinului Coroana
Romaniei " - ca o confirmare a meritelor sale didactice.
Incepe seria concediilor medicale de trei sau doua luni.

1884 — La inceputul lunii Ion Creanga era la Iasi unde afla ca rectorul
Universitatii din Iasi, N. Culianu, facuse un Raport elogios privind
activitatea sa didactica.
Ion Creanga cere ministerului acordarea celei de-a patra gradatii ca
institutor.
Apare editia a III-a a manualului Geografia judetului Iasi.
Revista "Convorbiri literare" retipareste anecdota Mos Ion Roata.

1885 — Este din ce in ce mai bolnav. Mihai Eminescu este la Iasi si se vad
des.
Creanga isi va ingriji sanatatea si se va preocupa de manualele scolare.
Constantin Creanga se logodeste cu d-ra Olga , fiica angrosistului Neculai
Petrea din Braila.
Ziarul "Opinia" retipareste anecdota Mos Ion Roata si boierul.
Se afla la Slanic, la tratament.
Ziarul Liberalul din Iasi publica un reportaj de N.A.Bogdan despre
Creanga.
Isi ia concediu pe sase luni.

1886 — Din acest an va fi mereu in concediu medical si va fi suplinit de

proetul A.Popovici.
Este tradus in limba germana .
I se plagiaza abecedarele dar este acuzat chiar el de plagiat. Raspunde
calomniilor.
Ion Creanga primeste raspuns negativ la solicitarea catre Minister de a i
se acorda gradatia a IV-a , ca si cu un an in urma.
Constantin, fiul lui Creanga, se casatoreste cu Olga, la Braila. Ion
Creanga este prezent la ceremonie.
Se duce pentru a treia oara la tratament in statiunea Slanic Moldova.
Constantin Creanga da examen la Arhitectura clasica si moderna. Mai
tarziu, Horia Creanga, nepotul povestitorului, este considerat cel mai
important arhitect al perioadei interbelice.
Apare Harap Alb in limba germana "Romanische Marchen nach - Joan
Creanga"
Apare la Cernauti volumul Povesti poporale de I.Creanga, I.Slavici si St.
Stefulea.
In Poeti si critici (1886), Titu Maiorescu citeaza din nou pe Ion Creanga,
remarcand progresul din literatura fata de anul 1872.
Ion Creanga se afla la Bucuresti.

1887 — Constantin Creanga este avansat la gradul de capitan. In acest an

va pleca impreuna cu sotia la Bruxelles pentru a urma Scoala de Razboi.
Ion Creanga impreuna cu V.G.Mortun viziteaza pe Eminescu la
Manastirea Neamt.
Ion Creanga este permanent instiintat de soarta lui Eminescu.
Ziarul "Liberalul" din Iasi publica articolul semnat de I.Creanga, Gh.
Enachescu si V.Raceanu - Purtare nedemna - raspunzand la acuzatiile de
plagiat.
Ion Creanga se afla la Neamt. Viziteaza casa in care a crescut si biserica
din Humulesti pentru a vedea pe parintele Teodor Focsa.
Aapre editia cu numarul 20 a manualului Metoda noua. In 19 ani au
aparut 20 de editii. Un succes nemaintalnit care a determinat si
dusmanii inversunate. In acest an, in lunile mai, iunie si iulie in ziarele
"Liberalul" si "Lupta" apar atacuri in care autorii Metodei noi de scriere
si cetire pentru uzul clasei I primare sunt acuzati de plagiat si de
specula! Atacatorul este profesorul Ioan Pop Florantin, impotriva caruia
Ion Creanga va aduce argumente.

1888 — Obtine un nou concediu medical pe o durata de 6 luni, pana la 15

august.
Apare la Brasov revista "Convorbiri pedagogice". La rubrica intitulata
Curier bibliografic, la pagina 45 , este prezentat Ion Creanga.
Ion Creanga se afla la Targu Neamt si redacteaza unchiului sau, preotul
Gheorghe Creanga o petitie catre Epitropia Sf. Spiridon privitoare la
pensionare.
Atacat in continuare de calomniatorul I.P.Florantin, Ion Creanga
raspunde in ziarul "Fulgerul" din Iasi.
Ion Creanga obtine concediu medical aprobat de minister pentru un an
scolar.
Ion Creanga este din nou prezent in cercul literar al poetului
N.Beldiceanu din Iasi si va citi ultima parte din Amintiri din copilarie.
Ion Creanga vine la Bucuresti, insotit de Tinca. Se intalneste si cu
Emienscu , aflat acum in cercul adolescentilor de la Fantana Blanduziei.

1889 — Are concediu medical de la scoala, dar se preocupa cu mare grija

de pregatirea, editarea, corectura la scrierile sale.
Ion Creanga afla din ziare despre moartea lui Eminescu. Acest eveniment
nefericit ii va grabi sfarsitul.
Ion Creanga obtine un nou concediu medical, pentru urmatorul an de
zile.
In noaptea de ajun, pe 31 decembrie, moare Ion Creanga, in urma unui
atac cerebral.
1890 — Pe 2 ianuarie este inmormantat in cimitirul Eternitatea din Iasi.
Partea a IV-a din Amintiri din copilarie va fi publicata postum in anul
1892.