ION CREANGA

(1839-1889)

"Sunt nascut la 1 martie 1837 n satul Humulesti, judetul Neamtului, Plasa de Sus, din parinti romni: Stefan a lui Petrea Ciu otariul din Humulesti si sotia sa Smaranda, nascuta !a"id Crean#a, din satul Pipiri#, judetul Neamtului$$$" Data nscrisa de mna lui Creanga n %ra#ment de io#rafie si acceptata de multi istorici literari e contestata de alti cercetatori, care afirma ca povestitorul s-a nascut, de fapt, la 10 iunie 1839, conform singurului document autentic o condica (mitrica) de nou-nascuti din !umulesti, descoperita si pu"licata de ar#ivistul iesean $#% &ngureanu% 'n casuta taraneasca din !umulesti, de unde se vad ruinele Cetatii (eamt, n familia lui )tefan si a )marandei se nasc 8 copii *+(, ,a#ei, -aria, .caterina, *leana, /eodor, 0asile si 1etre% &ltimii trei "aieti pier de copii% .caterina moare n1893, iar ,a#ei, -aria si *leana traiesc pna n 1919% 18231843 *stet si neastmparat, cum se autodescrie mai apoi n &mintiri din copilarie, (ica urmea5a scoala de pe lnga "iserica, avndu-l dascal pe 6"adita 0asile6 (0asile al *loaiei), cel luat cu arcanul la oaste% )coala era ntr-o c#ilie facuta de sateni, la ndemnul paro#ului *on !umulescu% 1ermanentii vi5itatori sositi a5i la !umulesti vad nu numai mu5eul din casuta, dar si "iserica sau drumul spre +5ana, unde se scalda *onica% 7poi, cum desprindem din #arta alaturata, mama )maranda l da n primire tatalui ei David Creanga ("unicul lui (ica)% 7cesta l duce, mpreuna cu fiul sau mai mic Dumitru, tocmai pe 0alea 8istritei, la 8rosteni, unde nvata cu un profesor, (% (anu, pna la episodul #a5liu cu ria si caprele *rinucai% 1843. nscris la )coala Domneasca de la /g% (eamt, peste apa +5anei, unde-l are ca 1842 profesor pe parintele *saia /eodorescu (eroul din Popa !u'u)% 'n scriptele scolii, (ica e nscris Stefanescu (on% 1842, -ama )maranda doreste sa-l faca preot, fiind nscris la 6fa"rica de popi6 toamna Scoala cati'etica din %alticeni, condusa de (% Conta (unc#iul filo5ofului 0asile Conta)% 7ici nu mai este (ica a lui )tefan a 1etrei, ci (on Crean#a, nume pastrat toata viata% 1844Desfiintndu-se )coala din 9alticeni (caricaturi5ata copios n &mintiri$$$), 1848 Creanga pleaca la *asi, prin insistentele mamei, care-l dorea neaparat preot%

:eferat%clopotel%ro

1849

18321834

184918>=

18321889 18>3

18>4

18>41883

7;unge elev la )eminarul teologic 60eniamin Costac#i6 de la )ocola% .ste notat la toate materiile cu 6"un6, 6foarte "un6 si 6eminent6% )ta la internat, care e gratuit% /ermina seminarul - cursul inferior% -oare tatal sau, departe de !umulesti, pe mosia 9acauti (mormntul se afla la 1rigoreni, lnga /g% 9rumos, localitate legata de (eculce)% Cnd se fier"e &nirea la *asi, Creanga e de;a iesean convins, desi nu voia sa plece din !umulesti% 7poi va scrie )os (on *oata si +nirea si )os (on *oata si Cu,a -oda% )e casatoreste cu *leana, fata preotului *oan $rigoriu de la "iserica 20 de )finti*asi% <a =3 dec% 1849 e #irotonisit diacon la "iserica 6)fnta /reime6% 'n acest an scolar, este elev stralucit la Scoala preparandala "asiliana de la .rei (erar'i (director si profesor /itu -aiorescu, mai mic dect C%)% -aiorescu l aprecia5a si-l pune nvatator la )coala primara nr% 1 din *asi% <a terminarea scolii preparandale, C% se clasea5a pe locul *% <a 10 iunie 1834 devine institutor, cu certificat de a"solvire% 7re =8 de ani, e nsurat, are si-un "aiat, Constantin (nascut la 19 dec% 1830)% 7cum i moare si mama, )maranda, "olnava de epilepsie (de aceeasi "oala va suferi si *onica)% /imp de 1= ani e slu;itor al altarului (dascal, diacon, la diferite "iserici din *asi)% <a 10 oct% 18>= este e?clus definitiv din cler% 'l parasise nevasta (un diacon navea voie sa divorte5e), trasese cu pusca n ciorile care murdareau "iserica $olia (locuia ca diacon n casa aflata si a5i n curtea $oliei) si se tunsese ca un civil% 7"ia n 1993, dupa 1== de ani, s-a luat post-mortem o #otarre reparatorie Creanga a fost reprimit n rndul clerului, ca diacon% /imp de =4 de ani, Creanga slu;este scoala, fiind un e?celent pedagog, c#iar daca fusese destituit din nvatamnt ntre 18>=-18>2% . autorul unui numar de 2 manuale scolare, scoase n cola"orare cu alti institutori% Dupa un proces lung, tri"unalul da o deci5ie de divort si Creanga are cstig de cau5a, n procesul cu *leana, primind copilul n ngri;ire% Constantin avea 1= ani si tatal sau gri;uliu cauta o casuta potrivita% + gaseste n ma#alaua /icau si se muta n ojdeuca (asa i spunea povestitorul) de valatuci, acoperita cu dranita% Ca gospodina, o aduce pe /inca 0artic, o fata-tiitoare, cu care va trai toata viata, fara sa se casatoreasca legitim% -oment decisiv n viata #umulesteanului sta"ilit n /icau l cunoaste pe -i#ail .minescu, pe atunci revi5or scolar la *asi si 0aslui% 1oetul descopera, la o consfatuire a nvatatorilor ori la vreun #an iesean, #arul nemaipomenit de povestitor al lui Creanga% Devin prieteni pentru totdeauna si petrec la vestita crsma cu #ru"e 8olta :ece ori la alte #anuri iesene% . cea mai frumoasa amicitie din istoria literaturii romne% .minescu l determina sa scrie si-l introduce n cenaclul /unimii% Citeste )oacra cu trei nurori (pu"licata la 1 oct% 18>4 n Convor"iri literare)% 7utorul de manuale devine, la 33 de ani, scriitor, prin gri;a marelui prieten, care a locuit o vreme n "o;deuca din /icau, gustnd cu placere sarmalele facute de /inca% .ra n anii 18>3-18>>, naintea plecarii fratelui -i#ai la 8ucuresti% )u" im"oldul poetului, care-i citea si ndrepta manuscrisele, sunt compuse n "o;deuca genialele sale scrieri literare, care ncnta toate generatiile de cititori

:eferat%clopotel%ro

romni ("a si straini, prin traduceri)% 7cum e timpul capodoperelor po"estitorului@ acum e si timpul capodoperelor scrise de 0minescu% Destinul vra;it a facut ca n 1883 amndoi sa se m"olnaveasca si sa nu mai scrie nimic important, dupa acest an% Dupa Soacra cu trei nurori, Creanga pu"lica n Con"or iri literare Pun#uta cu doi ani, !anila Prepeleac, Po"estea porcului, )os Nec'ifor Cotcariul, Po"estea lui Harap1&l , %ata a ei si fata mosnea#ului, ("an .ur inca, Po"estea unui om lenes, &mintiri din copilarie (primele trei parti, a patra fiind postuma), Popa !u'u, Cinci pni% )crise tot acum, )os (on *oata si )os (on *oata si -oda Cu,a, apar n alte pu"licatii% 1883.?act n aceeasi perioada cu .minescu, marele nostru povestitor este "olnav si 1889 scrie sporadic% Cri5ele de epilepsie i aduc o suferinta de sase ani% Cnd afla, din presa, ca .minescu e "olnav, l apuca disperarea% Cade c#iar n clasa, naintea scolarilor, stnd mult timp prin concedii medicale% 1entru tratament se duce la )lanic -oldova% 1889, 14 Creanga afla, tot din 5iare, ca la ospiciul dr% )utu din Capitala s-a stins 6fratele iunie -i#ai6% 1lnge ca un copil si murmura tremurnd de suspine 8adie -i#aiA Dupa cteva saptamni, afla ca - la nceputul lui august - sarmana 0eronica -icle, cea care venea uneori la "o;deuca, s-a otravit cu arsenic la manastirea 0aratec% 1889, 31 Copiii pornesc prin *asi cu uratul% 'nveselit, Creanga co"oara din /icau, spre dec centru% *ntra la o fran5elarie de pe )trada <apusneanu, mncnd pofticios gogosi cu dulceata% 'mpreuna cu prof% Drag#ici, urca pe &lita de )us% Dupa ce "eau cte un coniac, amicul l conduce pna aproape de "o;deuca% 'si urea5a 6<a multi ani6% 1rimeste colindatorii, amintindu-si cum um"la la urat prin !umulestii natali% 'n noaptea "ucuriilor, el si da du#ul% 7flnd vestea, prietenii l-au pus n sicriu% Cnd sa-l scoata, parca "o;deuca nu-l lasa sa plece la cimitir% Cosciugul prea mare@ usile - prea strmte% Cum sa iasaB 7micii strica 5idul de lut, dintre ferestruicile odaii de curat% 1rin spartura este scos sicriu si dus la 0ternitatea, unde e nmormntat pe = ianuarie 1890%

:eferat%clopotel%ro