CHIPUL MAMEI IN LITERATURA ROMANA Mama:cel dinti gngurit al pruncului cnd deschide ochii in lume;zambet,lacrima si suflet asupra patului

celui care va deveni inca un om;ochii pierdui pe caile celui plecat si ateptat sa vina;mangaierea si ateptarea celui necajit;sprijin la nevoie si sacrificiu;chiot de ndejde pentru cel biruitor in viata: Cat e de drag cuvntul sacru mama!!" #n gngurit cnd pruncul vrea s$o cheme % lng noi ,in clipele supreme, &in leagan,pan'la cea din urma vama() *ictor %ftimiu +u e,ista aproape in toata lumea scriitor care sa nu fi lsat mcar o -nsemnare fugara despre %.(&e la /omer si tragicii greci ,la 0olstoi ,%. are o -nsemntate mareata(1i$n literatura romana,incepand cu baladele si continund cu scriitorii clasici si contemporani,creatorii si$au artat recunostinta fata de icoana$ntre icoane),de fptura duioasa) sau fata de lumina adevarului)cum mai este numita( 2olclorul nostru,intoate speciile lui,reprezinta chipul mamei(3ama apare aici in mai mare msura dect codrul)frate cu romanul),codrul)locul ascunzisilor)de unde porneau haiducii si vitelii -mpotriva impilatorilor,locul judecaii celor nedrepi si asupritori,locul -mbietor al iubirilor implinite(4oetul popular se jeluiete brazilor,muntilor,codrului,dar cea mai larga intelegere o are tot din partea mamei: 5elui$m$as brazilor &e dorul frailor 5elui$m$as munilor &e dorul parintilor( 3aica,maiculita mea .uzi$mi tu jalea mea() Codru$i frate cu romanul),dar mama$i este mama adevrata) si de aceea poporul zice 3aica,maiculita mea),)3aica,fericirea mea),)&ragulita mea maicuta)( .desea ,tatl pleca ,fie la oaste,pentru a ne apra srcia si nevoile si neamul),fie in plaiuri cu mioritele)pentru a agonisi e,istenta zilnica( 3ama ramanea acasa,ingrijea de treburile gospodariei,crestea pruncii(3ama este vinovata ca fata de maritat e atat de nurlie)%a frumoasa m$a facut)$zice fata cu mandrie si feciorul spune:)/arnica maica$ai avut6&e frumoasa te$a facut)( 7n fata crudei e,ploatari,taranul roman ofta plangandu$si e,istenta: &e ce maica m$ai facut8)

Cand cutitul ii ajungea la os,se haiducea si devenea 9adu,5ianu sau Corbea,cerand ajutor tot mamei la nevoie( 7n balada,Corbea viteazul,ajutat de mama isi recapate libertatea(.ltadata,maicata batrana,cu braul de lana isi vindeca feciorul cu buruieni aduse din locuri de basm( .proape toate doinele vechi de catanie e,prima nu atat teama de necunoscut a flacailor,cat jalea de a$si lasa mamele singure: 4lange$ma ,mama,cu dor, Ca ti$am fost voinic fecior, 1i de grija ti$am purtat :gorul ti l$am lucrat() Crescandu$l din leagan cu:)+ani,nani,copilas6&ragul mamei fecioras),mama doreste copilului sa ajunga viteaz mare)Ca &omnul 1tefan cel 3are)(Copiii regreta lipsa mamei si a tatalui cand sunt singuri cuc pe lume): Ca n$am tata sa ma tie +ici maica sa ma mangaie 9au ii &oamne fara mama) :ricat ar fi de buna mama de$a doua:)Cata poama e tomnie +ici una nu$i dulcie Ca maicuta cea dintaie() Cata jale e,prima$n versurile,atat de simple,spuse de fata care pleaca dupa alt om decat alesul inimii sale: 3a duc maica de la tine &orul meu tie$ti ramane 7a$l maica si$l pune bine() %ste cuprinsa in aceste versuri relatia mama$fata)prin intermediul dorului(Cand Corbea scapa cu viata,primul gand se duce spre mama$sa( 7n basme,3ama e cea care detine batista fermecata,la sangerarea careia pleaca sa$si ajute feciorul( 4oezia poeziilor romanesti este 3iorita)si aici rapsodul popular si$a indreptat gandurile spre maicuta batrana6Cu braul de lana)( Cel mai frumos vers al 3ioritei)atesta aceeasi dragoste a fiului pentru mama sa ca si teama acestuia ca mama sa nu afle adevarul pentru a nu o mahni( 7n folclorul nou,chipul mamei se insenineaza de bucurie ca isi creste bine copiii:)4uisorul de paunas)aude in leagano alta inganare din care tristetea s$a dus pentru totdeauna: 0ara$ti canta,maica$ti canta ;area$n cantec se$nvesmanta()

1i fetele se sfatuiesc cu mamele: 2oaie verde de$dior 1pune mama,binisor Cui pot eu sa$i cad cu dor() &e la inganarile de leagan la oratiile de nunta si de la acestea la bocete,folclorul romanesc,aduce un omagiu mamei( %a se adreseaza cu bucurie ,fara dojeana fetelor si flacailor,ea se jertfeste sau se razbuna pentru copilul ei,ea plange si rade,participa la marile evenimente din viata acestora,acordandu$le sprijin si incredere in propriile forte( &uioase,sincere,e,primnd direct sentimentul,cntecele,doinele,baladele,bas mele noastre prezint nenumrate infatisari ale mamei bune,sincere,crepte,hotarte,necrutoare,active care vorbesc despre femeia$mam din literatura noastr( <ndreptri moralizatoare -n legtur cu dragostea copiilor fa de mam se intalnesc in insemnrile lui +eagoe =asarab ctre fiul su 0eodosie),-n &idahiile lui .ntim 7vireanul)(* aducei probabil aminte de 3ama lui >tefan cel 3are),din legendele lui 7on +eculce care -i interzice viteazului domn s intre -n cetate,-n urma unei btlii pierdute zicndu$i c )pasrea -n cuibul su nu piere)(*orbele au fost de bun augur,din moment ce >tefan -i adun oastea i biruie dumanul( Cu contiina c cel mai -nalt sentiment e iubirea ctre mama bun),.ndrei 3ureanu -nal dragostea de mam alturi de cea pentru mam( *asile .lecsandri scrie despre &oamna .na,&imitrie =olintineanu despre mama lui 3ihai i a lui >tefan,iar =lcescu consemneaz dragostea mamei lui 3ihai *iteazul pentru a da pilde prezentului( Cu marii clasici,paginile inchinate mamei capt un loc hotrtor: : mam,dulce mam,din negura de vremuri 4e freamtul de frunze la tine tu m chemi) : capodoper a geniului romnesc cum e .mintiri din copilrie)ii configureaz fabulaia -n special prin cele dou personaje copil$mam( 3ama e privit i din alt unghi de vedere;e vorba de mama burghez cum este cea din Coana Chiria),care$i evoc odraslele in spiritul imoralitii(%le sunt cunoscute si de la 7(?(Caragiale prin *izita)i &omnul @oe)( >tefan :(7osif arunc un ipt de dezndejde alturi de mama creia i se ia feciorul,pesemne haicuc: :$mbrncesc i o -njur 1t obida s$o doboare &omniorule,te$ndur" *reau s$l vd numai cum moare() <n =altagul),*itoria ?ipan e mnt$n pelegrinrile sale pe urmele soului su i pentru c e mam( 3(1adoveanu,&imitrie .nghel,7on 4illat,Camil 4etrescu,?ician =laga,*(%ftimiu,&emostene =otez sunt doar cteva nume ce se ocupa de chipul mamei(

<n literatura actual,mama e proslvit de .rghezi,;aharia 1tancu,3arin 4reda,%ugen =arbu( Cobuc in poezia)1trjerul)se ocup de ura mamei ,lipsit de posibilititatea hrnirii copilului bolnav si spune: +ici flcri,nici potopul,nici mii de limbi$imfame +u pot s pun stvili pornirii unei mame Cnd vrea s moar$n locul copilului") Carajiale ne mrturisete: 4arc vd(1eara(2rig(+inge,viscoleste(?a 4loieti$.cum AB de ani(: femeie srac,-ntr$o odaie fr foc se chinuiete,nemicat,pe saltea de paie(*ntul vj-ie afar,femeia se zvrcolete -nuntru de dureri groaznice(>i toat noaptea o duce aa(&e abia ctre ziu se uureaz(+ate un copil fr noroc(ei bine copilul l sunt eu() 4ictorul +(@rigorescu scria: Cu acul ne$a crescut biata mam(>i o dat n$am auzit$o plngndu$se,ori blestemnd(1$a trudit srcua de ea,i$a -nvat singur s citeasc i s scrie ca s ne poat -nva i pe noi puin carte(C ce coli erau pe vremea aceea8?a zece ani am intrat i eu la un iconar(&up doi ani m$am -ntors acas i am -nceput s fac singur iconie(%ra var(&uminica m duceam la obor(<mi aterneam hiunua jos,-mi -ntindeam marfa pe ea i$mi ateptam muterii(0receau femei srace,m -ntrebau cine le$a zugrvit,le spuneam c euC>i cumprau bieii oameni,zicnd c$s cu noroc de la un copil nevinovat(&oamne cu ce bucurie am venit eu acas dup cea dinti afacere a mea(2cusem vreo zece sorcovei i cnd i$am pus mamei -n mn,s$a uitat la bani,apoi la mine i m$a -ntrebat de unde$s,c eu lucram pe ascuns icoanele(Cnd i$am spus,m$a srutat,a dat s zic ceva,i s$ a -ntors repede cu faa spre fereastr i a -nceput s plng( .ceea a fost poate cea mai fericit zi din viaa mea() 7ubirea pentru mam i$a gsit in literatura romn -ntruchipri artistice de valoarea capodoperelor,dar i scrieri mai modeste,dar care impresioneaza prin sinceritate si cldur( 1per c momentele pe care vi le$am rpit n$au fost zadarnice i c v -nnobileaz i pe dumneavoastr cel puin ascultndu$le,innd cont de ceea ce spune poetul: +imic -n lume nu$i mai sfnt Ca numele tu MAM pe pmnt)(