Sunteți pe pagina 1din 2

Cartea nuntii-Comentariu

"Cartea nuntii" este primul roman al lui George Calinescu ,publicat dupa
monografia inchinata lui Eminescu,despre care autorul afirma ca are valoarea un
ui exercitiu romanesc pregatitor in vederea unor creatii de o mai mare amploar
e.
Paul Georgescu stabileste trei trasaturi esentiale ale roamnului lui Ca
linescu.Prima tine de caracterul polemic,autorul afirmand antilirismul ,antidesc
riptismul si antipsihologismul in roman.A doua trasatura vizeaza aspectul progra
matic de "arspoetica": "George Calinescu declara realul drept sursa a frumosului
si face o excelenta demonstratie in acest sens".A treia trasatura conduce la "p
rincipiul creatiei neintrerupte".Opera lui Calinescu trebuie analizata ca un to
t unitar ,cu o evolutie atent gradata ,cu principii demonstrate programatic, cu
personaje care decurg aproape logic unul din altul , cu aderente la anumite prog
rame estetice si disocieri spectaculoase."Cartea nuntii" reprezinta deci incepu
tul unui ciclu romanesc, asa cum "Scrinul negru"reprezinta sfarsitul.
Firul epic al romanului urmareste o secventa din viata
lui Ion
Marinescu-Jim ,tanar universitar ,doctor in litere proaspat intors din strainat
ate care, ajuns la maturitate si saturat de atmosfera lugubra ,invechita din "c
asa cu molii" isi doreste sa evadeze, traind pentru prima data cu intensitate iu
birea.In aceasta dorinta de a avea o iubita "a lui pe care s-o ocroteasca si s-o
tina in casa lui ,in stapanirea lui" ,reinnoada legatura cu prietenele sale di
n adolescenta :Dora, Lola si Medy ,incercand sa se aproprie de fiecare si autoil
uzionanduse ca este indragostit de toate.Limbajul camaraderiei cu care s-au obis
nuit pana acum nu se poate insa transforma dintr-odata intr-unul erotic astfel i
ncat tanarul o asteapta in continuare pe fata visurilor sale fara sa observe ca
de fapt aceasta se afla chiar langa el.Straina pe care o sarutase in tren ,prof
itand de intuneric , Vera, avea sa-i devina sotie dupa ce Jim va fi trait revela
tia iubirii si a devotamentului ei .
Cartea este un elogiu adus iubirii ,familiei si confortului casniciei.I
ncepe cu un sarut si se termina cu vestea venirii pe lume a unui copil, "un imn
al dragostei fecunde"(Perpessicius).Este o carte a "nuntii ",deci a vietii, a
perpetuari.Alexandru Philippide spune ca ceea ce se intampla este tocmai aceast
a pulsatie a " vietii normale " ,sanatoasa , lipsita de excentritati sau de even
imente inedite."Toate aceste calitati fac din <<Cartea nuntii>> un minunat roman
al dragostei sanatoase si normale si din Calinescu un romancier viguros si un a
rtist desavarsit ".
Romanul este conceput din punct de vedere compozitional pe doua planuri
:
1.Planul batranelor matusi ale lui Jim, al "casei cu molii ",care formeaza,
cum spune Perpessicius o lume ultra arhaica ,invechita.
2.Planul prezentului , al tineretii caruia ii apartine Jim , Vera ,Bobby,
Dora, Lola, Medy , o lume "ultra moderna" , uneori la fel de artificiala ca prim
a.
Legatura intre cele doua planuri o facea Jim care apartine prin nastere ,batrane
i si demodatei sale familii , dar care aspira spre un alt mod de viata simboliz
at de Vera. Descrierea "casei cu molii" in capitolul al doilea care poarta acela
si titlu este o combinatie pitoreasaca de grotesc , ridicol si comic ,autorul in
sistand nu doar asupra interioarelor ci si asupra locatarilor , si ei prafuiti
, invechiti si aproape "mumificati de vreme ": Maly ,Catrina ,Ghenca , Agepsina
, Magdalina ,Lisandria, Fira, Silvestru ,"Dom' Popescu" si o batrana osificata ,
Iaca, ce-si astepta resemnata sfarsitul.Casa pare a face parte din scenariul un
ui film de groaza: "Urcara doua trepte de lemn elastic sub cel din urma baldach
in de tabla, trecura printr-o sala austera , cu lazi si cufere mari de-a lungul

peretilor, apoi intrara intr-o odaie semi obscura .Un aer statut , mucegos , a
mestecat cu adieri de naftalina si patcholi , intepa narile lui Jim(...). Un pa
ianjen , speriat de viabratia neasteptata a aerului isi dadu drumul pe un fir
in dosul perdelei de dantela (...) , mirosul caracteristic odaii destepta toat
e amintirile lui Jim . Era o duhoare inchisa de ciresi mucegaite , de butoi bahn
it , de salpetru amestecat cu bale de melc fara casa , de lemnarie putreda , d
e soareci , de gandaci striviti , de stofe alterate".Este o ruina , o "poiezie a
preistoricului" , "o civilizatie de muzeu " solemna si darapanata , cu tipuri s
i prejudecati in mijlocul carora omul "viu" , tanar nu are cum sa-si gaseasac l
ocul.Familia lui Jim alcatuieste , se poate spune ,un personaj colectiv deoarec
e nici un membru al ei nu se distinge ca o individualitate. Daca profesorul Silv
estru Capitanovici a incercata sa evadeze , neavand inasa forte suficiente a fos
t impiedicat de batrane si dezamagit , s-a sinucis.Poate din aceasta cauza Jim p
are sa aiba obsesia casatoriei si o cere imediat de nevasta pe Vera , gasindu-si
o ancora de echilibru ,prin ea,in viata morala.Paul Georgescu vede insa in "ca
sa cu molii" "un spectacol estetic , si atat (...)Reactia lui Jim in fata muzeu
lui senil nu este etica ,ci estetica ".
In celalalt plan se situeaza Jim , simbol al dinamici societatii , de un
"violent nonconformist fata de semidoctism si inertie spirituala "(George Ivascu
), repunand organic atmosfera inbacsita de acasa , gandind si taraind liber , b
ucurandu-se de privilegiile mondenitatii si de tineretea sa .Jim este tipul int
electualului in formare , cu prelungiri in Felix Sima si cunoscand desavarsirea
in Ioanide , o imagine colorata de literatura a lui George Calinescu ,-omul.
Ca si eroul masculin , Vera este ca personaj o sinteza a Otiliei cu doam
na Ioanide ;psihologia ei este una arhetipala a Evei eterne , a femeii ce se de
dica in totalitae familiei si barbatului , devenind sprijin si dizolvandusii fi
inta in personalitatea acestuia ."Sub aparente de copil si ingenuitati de fecio
ara , Vera ascunde unul din acele suflete grele de toata castitatea "(Perpessici
us)
Romanul "cartea nuntii" poate fi considerat o adevarata monografie a fam
iliei ca institutie . Cuplul nou format va depasi atat matriarhatul din "casa cu
molii" ,cat si mondenitatea din familia Verei,considerandu-se intr-un nou incep
ut suficient siesi.