Zburatorul

-comentariu-
Corespondentul lui Gheorghe Asachi in Tara Romaneasca, Ion Heliade Radulescu, professor
editor, jurnalist, cap al revolutiei de la 1848, intaiul presedinte al ocietatii Academice, a
risipit e!traordinara sa energie in activitatea pe taramul scolii, presei, teatrului si literaturii
"poe#iei si pro#ei$%
1% Gene#a &aladei 'oe#ia ()&uratorul* a aparut in (Curierul Romanesc* din 1844
constituindu+se intr+o capodopera a genului% ,alada valorifica original mitul fol-loric al
#&uratorului, sugerand poetic ivirea sentimentului de dragoste la fetele de varsta pu&era%
Iu&irea, ramasa un mister de nepatruns, ca o &oala greu descifra&ila cu efecte fi#iopsihologice,
sperie fetele ce ajung in pragul feminitatii% 'rin modul in care este introdus mitul fol-loric in
poe#ia culta, prin acel idilic rural, Ion Heliade Radulescu precede in literature noastra pe
.minescu si Cos&uc% In planul literaturii universale, el se apropie de #&uratorul lui Hugo "ce+l
anunta pe Goethe si /hland$%
0% tructura, compo#itia% In cele 01 de catrene, cu rima incrucisata, se derulea#a un monolog
alcatuit din trei segmente2 "I si al III+lea fundamentea#a &alada #&uratorului, iar al II+lea
devine pastel$2
I% 3onologul fetei adresat mamei sale "vs% 1+10$4
II% 5escrierea innoptarii "vs% 16+07$4
III% 5ialogul dintre surate "vs% 01+01$%
'oe#ia incepe a&rupt, fara pream&ul, comunicand prin notatii in stil direct, tanguirea naivei
fete% Tema acestui segment este descrierea (&olii* simptome de natura somatica "vs% 1+4$2 (/n
foc s+aprinde+n mine, racori ma i+au la spate 8 Imi ard &u#ele, mama, o&raji+mi se palesc* sau
de natura sufleteasca2 (Atunci inima+mi &ate si sai ca din visare, 8 i parc+astept9 pe cine: i
pare ca a sosit 8 Acest fel toata viata+mi e lunga asteptare 8 i nu soseste nimeni; Ce chin
nesuferit;*%
In discursul incoherent al fetei, ce+si marturiseste starile de+a valma, in strofe alcatuite
parca din imagini de tip fotografic, apare motivul dorintei de a scapa de aceasta &oala oricum2
prin leacuri &a&esti, rugaciune sau magie*
(<ar= ce sa fie asta: Intrea&a pe &unica2
< sti vrun leac ea doara9 o fi vreun #&urator
<r aide l+alde &a&a Comana, or orica,
<r dute la mos popa, 8 or mergi la vrajitor*%
,oala aceasta ca si remedial cautat dovedesc, in consecinta, lipsa e!perientei fetei in acest
(domeniu* ca si lipsa (e!perientei ver&ale* pentru a descrie indescripti&ilul% Adver&ele,
pronumele, su&stantivele si ver&ele din te!t sustin morphologic motivul parado!ului, ca mod
de manifestare a erosului% In lirica europeana acest motiv e foarte vechi si se intalneste de
e!emplu la ('etrecerea* in (onetul >???@II*%
(5e nu+i iu&ire, ce simt cu fiinta:
Iar daca e, din ce su&stanta+i oare:
5e+i lucru &un, de ce+i cumplit si doare:
5e+i rau, de ce mi+i dulce suferinta:*
egmentul al doilea al poe#iei este un &inecunoscut pastel al innoptarii, aducand si o
clarificare a am&iguitatii care tronase pana acum2 dialogul fetei cu mama, nu este fictive ci
real, de vreme ce fata cauta o comunicare cu e!teriorul, de unde si asteapta o solutie a
chinului sau% 'astelul, o sinte#a remarca&ila intre lamartinism si eresurile populare, descrie
aici linistea, opunandu+se framantarilor mistuitoare din prima parte% Inserarea atat de
frecventa la romantici, im&raca aici o haina noua a satului, a miscarii agresate% A!a timpului
"amurg catre noapte$ coordonea#a pe de o parte, imaginile auditive, pe de alta, pe cele vi#uale,
intr+un joc contrapunctic2 in timp ce primele descresc in intensitate, celelalte cresc,
e!tin#andu+se% Astfel, cur&a auditivului e sugerata de2 (a puntilor cumpeni tipand*, (vitele
muginde*, (in gemete de muma vietii lor striga* apoi treptat (s+astampara ast #gomot*, s+a+
laptelui fantana incepe sa s+au#a ca soapta in susur*% 'unctul ma!im, unde parca se intalnesc
cele doua cur&e de#voltate gradat este mie#ul noptii cand (rasare si luna*%
e pornise de la (.ra in murgul serei si soarele sfintise*, cire#ile cu vite se intorceau
de la camp in sat, in curti oamenii forfotisera alaturi de animale , cinasera, apoi ostenind toti
s+au culcat% 3otivul tacerii depline, concomitenta cu nemiscarea totala revine ca un laitmotiv%
e intalnest la Heliade tendinta spre inalt, larg, pentru ca "o&serva .ugen imion$ (o&iectul
liric nu poate trai la acest poet decat su& regimul su&limului*2
(Tacere pretutindeni acuma stapaneste*%
(Tacere este totul si nemiscare plina*9 etc%
Impresia de solemnitate si vraja este data de le!ic, folosit artisitic, cu o mu#icalitate de
canta&il &aladesc% (Cantec*, un cuvant proprice acestei sugestii devine aici in &alada,
(incantec* si (descantec*, de o armonie ce vrajeste, cu un farmec primar, etimologic2
(Incantec sau descantec pe lume s+a lasat*% Alaturi de epitete apare metonimia (i latratorii
numai s+aud necontenit*, fie personificari de o indu&ita&ila prospetime2 (frun#a nu misca* sau
(vantul nu suspina* ori (apele dorm duse*, (morile au stat*, toate folosind ver&e la indicativ,
majoritatea timpul pre#ent%
e o&serva usor ca acest fermecator ta&lou rustic al innoptarii anticipea#a stralucitor
pe .minescu din Aara pe deal* sau pe Cos&uc din ABoapte de vara*%
3otivul initial al #&uratorului revine in segmentul al treilea tot prin notatii facute intr+
un stil direct% Acum pe aceasta tema are loc mutatia planului de referinta2 de la cel somatic si
sufletesc "primul segment$ la cel natural C familiar "al II+lea segment$, la cel cosmic%
A5ar ce lumina iute ca fulger trecatoare,%%%:*
A<r e%%% sa nu mai fie; C vro pacoste de #mei:*
ATot #meu a fost, surato%%%*
Aceasta evadare in cosmic usurea#a e!plicatia suratelor, care descifrea#a parado!ul pe &a#a
e!perientei transmise prin traditie ca si prin luciditatea pe care le+o confera varsta si planul
e!terior in care se situea#a ele% 5in discutia celor 0 surate, apare miniportretul #&uratorului
avand o proiectie in fa&ulosul romanesc usor identifica&il, ajungandu+se la asemanarea cu o
fiinta reala, pre#entata caricatural si umoristic2 :,alaur de lumina cu coada+nflacarata, 8 i
pietre nestimate lucea pe el ca foc%%% 8 Ca &rad un flacaiandru, si tras ca prin inel, 8 ,alai cu
parul d+aur; 5ar sla&ele lui vine 8 B+au nici un pic de sange s+un nas C ca vai de el;*%
Amestec de realitate si vis, #&uratorul are o du&la semnificatie2 particulara, privind+o
pe Dlorica2 ACum o fi chinuind+o ve#i, d+aia a sla&it* si alta generala2 ACa+ncepe de visea#a, si
visu+n lipitura, 8 Incepe a se preface, si lipitura+n #meu*%
'arado!al a fost astfel de#legat, e!plicat prin metamorfo#are2 vis C lipitura "&oala,
nalucire provocata de un soc afectiv in credintele populare$ C #meu, dar nu s+a oferit solutia
vindecarii%
Aa fuga fata mare de focul de iu&it* este o propunere care n+a salvat niciodata
omenirea incat, Afereasca 5umne#eu*, vor&a suratelor din aceasta poe#ie%
)&uratorul, amintit si de 5imitrie Cantemir in A5escrierea 3oldovei* il include pe Ion
Heliade Radulescu prin &alada sa cu acelasi nume intr+o traditie romaneasca stralucit
sim&oli#ata de .minescu in AData in gradina de aur* si A>uceafarul*, dar si intr+una
europeana, mai ampla, in care si+au acordat strunele Hugo A>e Elph*, ,Eron A3anfred*,
Goethe A3ireasa din Corint*, castigandu+si dreptul de perinitate%