Zburatorul de Ion Heliade Radulescu

Ion Heliade-Rdulescu (n. 6 ianuarie 1802,

Trgovi te d. 27 aprilie 1872, Bucure ti ) a fost
un scriitor, filolog i o politic ron, e!ru
fondator al "cadeiei #one i priul s$u
pre edinte, considerat cel ai iportant ctitor din
cultura ron$ prepa optist$ .
%up$ o!iceiul i &n spiritul vreii, 'on (eliade
#$dulescu &nva $ li!a greac$, &nainte de a &nv$ a
s$ citeasc$ rone te din lucrarea Istoria pentru
nceputul romnilor &n Dachia a lui )etru *aior
(aseeni lui +. ,egru--i, &n *oldova). .n 1818, el
devine elevul lui /0eorg0e 1a-$r, c$ruia &i va ura
la conducerea colii de la 23fntul 3ava2 . 4ste
e!ru activ al asocia ilor culturale din epoc$5
3ocietatea 1iterar$ (din 1827), 3ocietatea
6ilaronic$ (din 1877), &nteeietor al presei din
ara #oneasc$5 Curierul Romnesc (1828) i
Curierul de ambe sexe (1877), tipograf, editor, poet,
pro-ator, critic. .n 1896, (eliade propune planul
unei 2!i!lioteci universale2, enit$ sa &n-estre-e
cultura noastr$ cu toate capodoperele literare,
istorice, filo-ofice ale tuturor tipurilor,
&ntreprindere uria $, ce dep$ ea cu ult c0iar
puterile unei genera ii, orict de a!i ioase.
:!uratorul
%esi este scris intr;un secol atat de indepartat cu ni se pare acu secolul al <l<;
lea, poeul :!uratorul poate fi citit si a-i pentru fruusetea descrierilor si pentru eotia
pe care o transit intotdeauna priii fiori ai dragostei, incercati in adolescenta de fetele
ingenue.
'on (eliade #adulescu (1802 ;1872) este o figura e!leatica a perioadei
pasoptiste, caracteri-ata prin spirit enciclopedic si desc0idere spre universalitate. 'si
desfasoara activitatea in toate doeniile culturii5 este e!ru activ in societatile
culturale ale vreii =3ocietatea literara. 3ocietatea filaronica), profesor la
+onservatorul filaronic, traducator al clasicilor literaturii universale ((esiod, %ante, >.>.
#ousseau, Bal-ac, /oet0e, 3c0iller etc), coordonator al ai ultor pu!licatii roanesti
=+urierul roanesc, *u-eu national, +urier de a!e se?e), editor al /raaticii
roanesti, poet si pro-ator =+ulegere din scrierile lui '. 4liad de pro-e si de poe-ie ;
1876) etc. 4ste rearca!il proiectul unei Bi!lioteci universale prin care urarea
traducerea si editarea sisteatica a arilor capodopere literare, filo-ofice si istorice ale
luii, din "ntic0itate si pana in epoca oderna.
+onsiderata de /eorge +alinescu drept capodopera liricii lui 'on (eliade
#adulescu, :!uratorul este o !alada de factura roantica ce valorifica, in spiritul
prograului %aciei literare, itul erotic al :!uratorului, @un deon fruos, un 4ros
adolescent, care da fetelor pu!ere tur!urarile si tanAirile intaiei iu!iri2@(/. +alinescu)5
@,u este vor!a de o sipla transpunere directa a unor credinte si rituri folclorice, nici
acar de o preluare a entalitatii, a psi0ologiei concret populare, ci de o agistrala
transfigurare artistica a unor date furni-ate, evident, de itologia populara si de insusi
folclorul nostru.2 (*ircea "ng0elescu)
)oe-ia se incadrea-a in teatica iu!irii, si anue prefigurarea fiorilor dragostei in
sufletul adolescentin. 4ste construita, de aseenea, pe otivul itic roanesc al
:!uratorului, de inspiratie folclorica.
)oe-ia este structurata in trei parti, deliitare ipusa de distri!utia odurilor de
e?punere5 pria parte repre-inta onologul 6loricai, a doua parte este o descriere, ce se
constituie intr;un pastel al inserarii, iar ultia parte reda dialogul celor doua @surate2 care
coentea-a vi-itele :!uratorului la 6lorica. "cest tip de discurs liric arc0ea-a
apartenenta poe-iei la categoria lirisului o!iectiv.
Prima secventa poetica se constituie intr;o confesiune lirica tul!uratoare catre
fiinta cea ai apropiata sufleteste de tanara fata, aa. "!senta unui raspuns din partea
acesteia poate fi interpretata ca o copasiune uta, ca o intelegere dincolo de cuvinte.
%e altfel, aa stie ca nu e?ista reediu ipotriva dragostei si ca fata are nevoie, ai
ult decat de sfaturi, de cineva care sa o asculte si sa o lase sa se descarce de povara unui
sentient devastator. 'u!irea este filtrata prin entalitatea traditionala roaneasca5
anifestarile adolescentine sunt siilare siptoelor unei !oli isterioase, fara o cau-a
concreta5 durere iposi!il de locali-at, !atai de inia, stari fe!rile ce alternea-a cu
spase de frig, agitatie interioara, treurat, plans lipsit de o otivatie aparenta etc.
'ne?plica!ila la nivelul spiritului, unde este resitita ca o devastare inferioara, dragostea
este radiografiata pana la cel ai ic detaliu ca anifestare sen-oriala5 @pieptul i se
!ate2, @inia;i -vacneste2, @treur de nesafiu2, @oc0ii;i vapaia-a2 etc. )riele strofe
au o structura o?ioronica, procedeu e?ploatat cu succes de lirica roantica, in special
de cea pefrarc0ista. "ceasta figura de stil traduce contradictiile din sufletul adolescentin,
confruntat cu un sentient nou, iposi!il de transpus in tereni rationali5 @Bn foc s;
aprinde;n ine, racori a iau la spate2, @3i cald si rece, uite, ca;i furnica prin vine2.
1a nivel sintactic, aceasta pria secventa se caracteri-ea-a printr;o insiruire de
e?claatii retorice, care consenea-a surprinderea in fata sentientului de iu!ire, urate
de o succesiune de interogatii prin care se solicita un raspuns concret pentru o stare de
spirit greu de definit. )alierul orfologic este doinat de ver!e la odul iperativ
(@ve-i2, @pune2), repetitia su!stantivului @aa2 in ca-ul vocativ si interAectii (@a02,
@uite2, @ia2). %e rearcat pre-enta adver!uluiCadAectivului pronoinal relativ @ce2, la
gradul superlativ a!solut (@ce a doareD2, @ce sudoareD2) care evidentia-a suferinta ca
stare ateriala. 4?tre de sugestiv este si regiul ver!al. )ria secventa a onologului
liric este doinata de ver!e la indicativ pre-ent (@se !ate2, @ard2, @treur2 etc), care
inventaria-a senele clare ale unei aladii isterioase, in tip ce a doua secventa lasa
locul ver!elor la pre-utiv (@o sti2, @o fi2), care arata incertitudinea in sta!ilirea unei
posi!ile cau-e a de-ec0ili!rului fetei, sau conAunctiv (@sa se roage2, @s;ai2) si iperativ
(@du;te2, @ergi2, @alearga2), prin care se solicita luarea unor asuri urgente de
vindecare a c0inului crescand. )entru pria data este entionat :!uratorul ca posi!ila
cau-a a suferintelor indurate, fara a e?ista insa o certitudine in acest sens. %in oent ce
cunoasterea rationala nu poate furni-a un antidot starilor de agitatie ale 6loricai, aceasta
apelea-a la practicile agice, convinsa ca nuai vraAite si descantecele pot reedia
aceasta situatie ine?plica!ila5 @*atusele cu !o!ii fac ulte si desfacEC 3i vraAitorul ala si
apele inc0eagaEC "learga la ei, aa, ca doar i;o da de leac2. 6inalul acestei prie parti
capata un caracter narativ ce anunta sfarsitul onologului liricE eul liric devine, din
si!olul adolescentei indragostite, un personaA5 6lorica.
A doua secventa poetica se constituie intr;un pastel al inserarii. "utorul utili-ea-a
acest episod ca oent interediar intre e?istenta diurna si cea nocturna, intre tipul
real si cel itic. %ecorul este populat de eleente ale satului traditional5 cupana
putului, Agea!ul, !atatura, cire-ile de vite venind de la pascut etc. intreaga atosfera
eana vitalitate, optiis, sugerand !ucuria unei -ile inc0eiate cu succes. )astelul este
construit gradat, inregistrand o cur!a descendenta de la -arva revenirii turelor acasa si a
pregatirilor de seara la adorirea treptata a tuturor vietatilor si instaurarea linistii depline.
"ceasta teperare progresiva este arcata de distri!utia iaginilor auditive, care
scad ipercepti!il in intensitate5 @" pufurilor cupeni tipand parca c0ea2, @vitele
uginde2, @'n geete de ua viteii lor striga2, @Fi!ra al serii aer de tauri grea
urura2, @a laptelui fantanaCincepe sa s;auda ca soapta in susur2, @Tacere pretutindeni
acua stapaneste2. Bltiele patru strofe surprind atosfera nocturna, specific roantica,
ce va inlesni aparitia :!uratorului, anticipata de caderea unei stele. 4ste introdus otivul
visului, de aseenea din recu-ita roantica, tara fa!ulos unde 6lorica il va intalni pe
:!urator, la fel cu fata de iparat il intalnea pe 1uceafar in poeul einescian.
Fersul @'ncantec sau descantec pe lue s;a lasat2 sugerea-a iesirea din real si
patrunderea in fa!ulos prin interediul practicilor agice. %e altfel, :!uratorul vine la
fetele care il doresc fara a;l cunoaste, care sit nevoia sa iu!easca, adesea fara o tinta
precisa. "cest fenoen al varstei adolescentine surprinde nasterea si constienti-area
propriei feinitati, generand nevoia de a iu!i si de a fi iu!ita.
A treia secventa poetica reia credintele si superstitiile despre stelele ca-atoare
care pot prevesti oartea unui o sau aparitia :!uratorului. "ceasta ultia parte
de-volta itul :!uratorului si conturea-a portretul acestei fiinte fa!uloase, asa cu este
repre-entata in iaginarul folcloric roanesc5 @:!uratorul =G este o seidivinitate erotica
=G, un daion ar0aic de factura alefica. =G. infatisarea sa tre!uie sa corespunda
capacitatii sale de seductie =G se poate etaorfo-a in sarpe, -eu sau sul de foc. =G 'n
infatisarea lui de sei-eu, :!uratorul era uneori acoperit de sol-i argintii, purta pe ueri
aripi al!e, ari si invoite. "lteori patrundea neva-ut ca o adiere si tul!ura firea acelora
ce;l asteptau in son.2 (*ircea Fulcanescu)
+ele doua vecine identifica sursa de-ec0ili!rului suferit de 6lorica in persoana
:!uratorului, pretin-and ca au fost artore la venirea acestuia la tanara fata, noaptea, pe
0orn. 'on (eliade #adulescu evidentia-a ecanisul de nastere a superstitiilor prin
interferenta planurilor real;fa!ulos5 pornind de la un fenoen astrologie noral,
stingerea unei stele, oul siplu creea-a o poveste care sa Austifice fenoene pe care nu
le poate solutiona rational, dand astfel frau li!er propriei iaginatii si nevoii de
supranatural.
:!uratorul este receptat ca o fiinta alefica, fiind denuit prin tereni negativi5
@ipielifatu2, @spurcatu2, @!alaur de luina2, @!ara;l crucea2 etc. 'n descrierea sa
predoina tereni din capul seantic al focului5 @ !alaur de luina2, @coada;
nflacarata2, HBalai, cu parul de;aur2, @pietri nestiate lucea pe el ca foc2, fiind
deopotriva aparitie infernala (@'nc0ina;te, suratol2) si un odel al iu!irii ideale (@Aune cu
dragoste curata2).
)oe-ia se inc0eie prinfr;o reflectie orala ce indeana la ec0ili!ru5 dragostea ca
patia, ca de-aga-uire a fiintei e considerata nefireasca, pentru ca nu poate fi controlata
in nici un fel, rational sau agic. (@3i ce;i ai faci pe uraI +a nici descantatura,C ,ici
rugi nu te ai scapa. 6ereasca %une-eul2)