Sunteți pe pagina 1din 4

Publicata initial in 1924,apoi integrata in ciclul Uvedenrode din volumul Joc secund

(1930 ,!"ga #r"pto si $apona %nigel,prin problematica si mi&loace artistice,anunta


de'voltarea ulterioara a poe'iei lui (arbu)

Ipoteza
!"ga #r"pto si lapona %nigel este subintitulata (alada,insa rastoarna conceptul
traditional,reali'andu*se in vi'iune moderna,ca un amplu poem de cunoastere si poem
allegoric)
Argumente
Poemul pare un cantec batranesc de nunta,dar este o poveste de iubire din lumea
vegetala(asemenea altui poem al etapei,Dupa melci),o balada +antastica,in care intalnirea
are loc in plan oniric(ca in Luceafarul).,tructura narativa implica inter+erenta
genurilor),cenariul epic este dublat de caracterul dramatic si de lirismul de
masti,persona&ele avand semni+icatie simbolica)
$ucea+ar intors,poemul pre'inta drama cunoasterii si incompatibilitatea dintre doua
lumi-regnuri)

Dezvoltarea argumentelor
.itlul baladei trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura
universala,Romeo si Julieta,Tristan si Isolda./nsa la /on (arbu,membrii cuplului sunt
antagonici(+ac parte din regnuri di+erite,persona&e romantice cu calitati e0ceptionale,dar
negative,in raport cu norma comuna(#r"pto e sterp si naravas-#a nu voia sa
in+loreasca,iar %nigel e prea*cuminte)
La nivel formal,poe'ia este alcatuita din doua parti,+iecare dintre ele pre'entand cate o
nunta1una consumata,implinita,cadru al celeilalte nunti,povestita,initiatica,modi+icata in
+inal prin calatoria lui #r"pto masalarita)2ormula compo'itioanala este aceea a povestirii
in rama,a povestii in poveste(nunta in nunta)
Prologul conturea'a in putine imagini atmos+era de la spartul nuntii traite)Primele
patru stro+e constituie rama nuntii povestite si repre'inta dialogul menestrelului cu
nuntasul +runtas)3enestrelul(un trubadur medieval,un bard,c4aracteristic spatiului
romantic apusean e imbiat sa cante despre nunta ratata dintre soi parteneri
inegali,repre'entanti a doua regnuri distincte,%nigel si riga #r"pto)5untasul il roaga sa
'ica incetinel un cantec larg,pe care l*a 'is cu +oc acum o vara)!epetarea sugerea'a
un ritual al 'icerii unei povesti e0emplare,dar cu modi+icarea tonalitatii)Portretul
menestrelului*poet este +i0at prin trei epitete1trist,mai aburit ca vinul vec4i,mult
indaratnic,iar invocatia este repetata de trei ori,ceea ce determina ruperea lui de lumea
cotidiana,intrarea in starea de gratie necesara 'icerii acelui cantec larg)
Partea a doua ,nunta povestita este reali'ata din mai multe tablouri poetice1portretul si
imparatia rig4i #r"pto (stro+ele 6*7,portretul,locurile natale si oprirea din drum a laponei
%nigel(stro+ele 8*9,intalnirea dintre cei doi(stro+a 10,cele trei c4emari ale rigai si
primele doua re+u'uri ale laponei si re+u'ul categoric cu relevarea relatiei dintre simbolul
solar si propria conditie (stro+ele 19*20,inc4eierea intalnirii(stro+ele 21,22,pedepsirea
rigai in +inalul baladei(stro+ele 23*27)3odurile de e0punere sunt, in
ordine1descrierea,dialogul si naratiunea)
/n debutul partii a doua(e0po'itiunea,sunt reali'ate prin antite'a portretele membrilor
cuplului,deosebirea dintre ei +iind elemental care va genera intriga)5umele #r"pto,cel
tainuit,inima ascunsa,sugerea'a apartenenta la +amilia ciupercilor(criptogamesi
postura de rege(riga al +apturilor in+erioare,din regnul vegetal)5umele %nigel are
sonoritate 5ordica si sustine originea ei,de la pol si trimite probabil la semni+icatia din
limba suede'a inger(din latinescul angelus:lapona isi conduce turmele de reni spre
sud,stapana a regnului animal:ea repre'inta iposta'a umana ,cea mai evoluata a
regnului(omul*+iara batrana)!iga #r"pto,inima ascunsa,este craiul buretilor,caruia
dragostea pentru %nigel,lapona mica,linistita,ii este +atala),ingura lor asemanare este
statutul superior in interiorul propriei lumi)
,patiul de+initoriu al e0istentei, pentru #r"pto,este ume'eala perpetua/n pat de rau si
4uma umed,spatiu impur al amestecului elementelor primordiale,apa si pamantul,in
timp ce lapona vine din tari de g4eata urgistita,spatiu rece,ceea ce e0plica aspiratia ei
spre soare si lumina,dar si miscarea de trns4umanta care oca'ioanea'a popasul in tinutul
rigai1in noul an sa*si duca renii-prin aer ud tocmai la sud,-ea poposi pe musc4iul crud-la
#r"pto,mirele poienii)%l este bar+it si ocarat de supusi,pentru ca e sterp,naravassi
nu voia sa in+loreasca,in timp ce ea isi recunoaste statutul de +iinta solara1#a daca*n
iarna sunt +acuta-,i ursul alb mi*e varul drept,-;in umbra deasa des+acuta,-3a*nc4in la
soarele*ntelept)
3embrii cuplului nu*si pot neutrali'a di+erentele in planul real:comunicarea se
reali'ea'a in plan oniric)<!iga este cel care rosteste descantecul de trei ori)Povestea
propriu*'isa se dovedeste a +i +antastica,ea des+asurandu*se in visul +etei ,ca in
$ucea+arul,dar rolurile sunt inversate)
/n prima c4emare*descantec,cu re'onante de incantatie magica,#r"pto isi imbie aleasa
cu dulceata si cu +ragi,elemente ale e0istentei sale vegetative,dar care aici capata
conotatii erotice);arul lui este categoric re+u'at de %nigel1%u ma duc sa culeg -2ragii
+rage'i mai la vale)!e+u'ul laponei il pune intr*o situatie dilematica,dar optiunea lui e
+erma si merge pana la sacri+icial de sine,in a doua c4emare1%nigel,%nigel-,cade
noaptea,ies lumina-;aca pleci sa culegi,-/ncepi rogu*te cu mine);epasirea situatiei
dilematice ramane apana&ul laponei,ce re+u'a nuntirea dorita de #r"pto in somn +raged
si racoare ,opunandu*/ argumentele modelului ei e0istential)
Primul re+u' sugerea'a tentatia solara,prin indicele spatial mai la vale,adica spre
sud)=l doilea re+u' este sustinut de enumerarea atributelor lui
#r"pto1bland,plapand,necopt)>po'itia copt*necopt,reluata in al treilea re+u' prin
anite'a soare*umbra,pune in evidenta relatia individuala a +iecaruia cu
universal,incompatibilitatea peste care nici unul dintre ei nu poate trece +ara sa se piarda
pe sine)/maginii de +ragilitate a lui #r"pto,lapona ii opune aspiratia ei spre absolute(3a*
nc4in la soarele*ntelept,cu toate ca tentatia iubirii este coplesitoare1!iga #r"pto,!iga
#r"pto-#a o lama de bluestem-?orba*n inim*ai in+ipt*o-%u de umbra mult ma tem)
,oarele este simbolul e0istentei spirituale,pe care riga o re+u'a in +avoarea e0istentei
instinctuale,sterile,vegetative)
Pentru a*si continua drumul catre soare si cunoastere,lapona re+u'a descantecul rigai,ce
se intoarce in mod brutal asupra care l*a rostit si*l distruge)+aptura +irava e distrusa de
propriul vis,cade victima neputintei si indra'nelii de a*si depasi limitele,de a incerca sa
intre intr*o lume care ii este inaccesibila)=tributele luminii despre care vorbeste %nigel au
e+ect distrugator asupra lui #r"pto)>glindirea ritualica produce degradarea1de 'ece ori
+ara s+iala-se oglindi in pletea*/ c4eala)2inalul este trist)!iga #r"pto se trans+orma intr*o
ciuperca otravitoare,obligat sa nunteasca cu iposta'e degrdate ale propriului regn1#u
$aurul*(alaurul-sa toarne*n lume aurul,-sa*l toace,gol la drum sa iasa-cu masalarita*
mireasa-sa*/ tie de imparateasa)/ncercarea +iintei in+erioare de a*si depasi limitele este
pedepsita cu nebunia)
.rei mituri +undamentale de origine greaca sunt valori+icate in opera poetului1al
soarelui(absolutul,al nuntii si al oglin'ii);rumul spre sud al laponei are semni+icatia unui
drum initiatic,iar popasul in tinutul rigai este o proba,trecuta prin respingerea nuntii pe o
treapta in+erioara)/n !itmuri pentru nuntile necesare,este in+atosata inaintarea su+letului
prin trei etape cosmice,trepte ale initierii,pana la desavarsirea spirituala,nuntirea in
camara ,oarelui-3arelui)/tinerarul trece prin cercul ?enerii(iubirea ca energie
degradatareduce omul la ipote'a de +iinta instinctive,apoi su+letul trebuie sa mai urce o
treapta ,cercul lui 3ercur,ai pur,al intelectului,al cercetarii);incolo de in+lacararile
impure ale dragostei si de atmos+era mai curata a inteligentei,initierea completa are loc
prin adevarata nunta a trupului si s@iritului cu insusi +ocarul vietii,,oarele(cunoasterea
absoluta)=spiratia solara a laponei sugerea'a +aptul ca aceasta se a+la pe treapta lui
3ercur,iar c4emarile persona&ului allegoric,riga #r"pto,sunt al cercului ?enerii)+rigul
tinutului polar,per+ectiunea geometrica a apei cristali'ate con+igurea'a treapta ratiunii
pure,in timp ce impuritatea din cercul ?enerii e sugerata de spatiul in care se amesteca
elementele primordiale14uma unsa,aer ud)
!oata repre'inta re+ractia soarelui in +antana su+letului,crescand pe masura ce caldura
data este mai mare).rairea su+leteasca va +i cu atat mai comple0a,cu cat aceastaAA!oata
se maresteBB)AA$a umbra nu cresc a+ecteleBB,ci doar AAcarneaBB,simboli'and aici
material vegetative,necolindata de +iorii emotiei umaneBB)/mpactul dintre ratiune(%nigel
si instinct(#r"pto,con+igurat prin cele doua simboluri*+iara batrana si +igura mai
+irava,se soldea'a cu victoria ratiunii asupra instinctului)Primul conotea'a simbolurile
ratiunii ale carui atribute sunt soarele*ntelept si su+letul +antana:lapona %nigel
intruc4ipea'a gandul eliberat prin aspiratia spre lumina si cunoastere de ispitele
instinctuale simboli'ate de somn si umbra)
,ub raport st"listic,pre'enta inversiunilor (mult*indaratnic,'ice*l*as si a
vocativelor in prima parte a baladei evidentia'a oralitatea te0tului)3enestrelul este
portreti'at prin intermediul unei comparatii,mai aburit ca vinul,dublata de un
epitet,vinul vec4icare sugerea'a starea de gratie necesara rostirii poetice)=ceasta este
insotita de masca decorativa sugerata printr*o enumeratie,pungi,panglici,beteli cu
+unta,simboli'and si valoarea estetica a unui te0t poetic-cantec)
/n portreti'area celor doua persona&e ale baladei este utili'at epitetul1#r"pto este sterp
si naravas,riga span:lapona e mica,linistita si prea*cuminte),e observa
superativele absolute e0pressive reali'ate prin adverbele mult si prea.
;ialogul dintre riga #r"pto si lapona se des+asoara in regim liric si este constituit pe
ba'a unor asonante interioare si repetitii1%u ma duc sa culeg-2ragii +rage'i mai la vale)-*
@CD;aca pleci sa culegi,-/ncepi ,rogu*te ,cu mine)@CD-*.e*as culege @CD-$asa)*=steapta
de te coace)-*,a ma coc@CD)$imba&ul dialogului dintre cei doi este construit pe ba'a
antite'elor,prin intermediul carora se conturea'a drama rigai #r"pto1soare- umbra,
intuneric-lumina,uscat-umed,somn-veg4e)este de observat si abundenta meta+orelor,mai
ales in +inalul baladei1#a su+letul nu e +antana-;ecat la om,+iara batrana,-/ar la +aptura
mai +irava-Pa4ar e gandul,cu otrava)
Concluzie
/n opinia lui E)#alinescu,amestecul de regnuri din balada !iga #r"pto si lapona %nigel
este de +actura romantica si are rol de cunoastere a unui alt unviers)=ccentul in aceasta
balada cade pe antagonismul slab*puternic)Prin intermediul acestui poem ,(arbu neaga o
intreaga traditie literara1inlocuind ideea impusa in literatura ca dragostea este un miracol
in sine,poetul pre'inta drama incompatibilitatii si legea nemiloasa a iubirii
(supravietuieste ce l puternic,iar cel slab este sacri+icat)