Riga Crypto si Lapona Enigel poezia-modernismul Publicata initial in 1924, integrata apoi in ciclul Uvedenrode din volumul Joc

oc secund poemul este o balada fantastica, in care intalnirea are loc in plan oniric(ca in Luceafarul ! "tructura narativa implica interferenta genurilor (epic, dramatic si liric !

#itlul baladei trimite cu gandul la marile povesti de dragoste din literatura universala ($%omeo si Julieta$, $#ristan si &solda$ ! &nsa la &on 'arbu, membrii cuplului sunt antagonici(fac parte din regnuri diferite , persona(e romantice, cu calitati e)ceptionale, dar negative in raport cu norma comuna (*r+pto e $sterp$ si $naravas$,*a nu voia sa infloreasca, iar -nigel e prea cuminte ! La nivel formal, poe.ia este alcatuita din 2 parti, fiecare dintre ele pre.entand cate o nunta (una consumata, implinita, cadru al celeilalte nunti si una initiatica, modificata in final prin casatoria lui *r+pto cu /asalarita(planta medicinala,to)ica ! 0ormula compo.itionala este aceea a povestirii in rama(nunta in nunta ! Prologul este constituit de primele 4 strofe (rama nuntii si repre.inta dialogul mesterului cu nuntasul fruntas! /enestrelul (un trambadur medieval e imbiat sa cante despre nunta ratata dintre doi parteneri inegali, repre.entanti a doua regnuri distincte! Portretul menestrelului este fi)at prin 1 epitete2$trist$, $mai aburit ca vinul vec3i$, $mult indaratnic$,iar invocatia este repetata de 1 ori, ceea ce determina ruperea de lumea cotidiana si intrarea in starea de gratie necesara .icerii cantecului! Partea a doua , nunta povestita pre.inta in antite.a portretele membrilor cuplului! 4umele *r+pto($inima ascunsa$ sugerea.a apartenenta la familia ciupercilor si postura de rege(riga al fapturilor inferioare din regnul vegetal! 4umele -nigel sustine originea ei, de la pol si trimite probabil la semnificatia din limba suede.a $inger$(latinescul $angelus$ 5lapona isi conduce turmele de reni spre sud, stapana a regnului animal!%iga *r+pto este craiul buretilor caruia dragostea pentru -nigel ii este fatala!"ingura lor asemanare este statutul superior in interiorul propriei lumi! "patiul definitoriu al e)istentei, pentru *r+pto, este ume.eala perpetua, in timp ce lapona vine din $tari de g3eata$, spatiu rece, ceea ce e)plica aspiratia ei spre soare si lumina, dar si miscarea de trans3umanta care

oca.ionea.a popasul in tinutul rigai!*omunicarea dintre membrii cuplului se reali.ea.a in plan oniric!%iga este cel care rosteste descantecul de 1 ori!Povestea se dovedeste a fi fantastica, ea desfasurandu6se in visul fetei, ca in Luceafarul, dar rolurile sunt inversate! &n prima c3emare6descantec, *r+pto isi imbie aleasa cu $dulceata$ si cu $fragi$, elemente ale e)istentei sale negative! 7arul lui este refu.at de -nigel2 $-u ma duc sa culeg,0ragii frage.i mai la vale$!8ptiunea lui *r+pto e ferma si merge pana la sacrificiul de sine in a doua c3emare2$7aca pleci sa culegi,&ncepi, rogu6te,cu mine$! 9l doilea refu. este sustinut de enumerarea atributelor lui *r+pto2$bland$,$plapand$, $necopt$! 8po.itia copt6necopt este reluata in al treilea refu. , punandu6se in evidenta relatia individuala a fiecaruia cu universul, incompabilitatea peste care nimeni nu poate trece fara sa se piarda pe sine! &maginii de fragilitate a lui *r+pto, Lapona ii opune aspiratia ei spre absolut cu toate ca tentatia iubirii este sfasietoare! "oarele este simbolul e)istentei spirituale, pe care %iga o refu.a in favoarea e)istentei instinctuale! Pentru a6si continua drumul catre "oare si cunoastere, -nigel refu.a descantecul rigai, ce se intoarce in mod brutal asupra lui!0aptura firava e distrusa de propriul vis, cade victima neputintei si indra.nelii de a6si depasi limitele! 9tributele luminii despre care vorbeste -nigel au un efect distructiv asupra lui *r+pto! 8glindirea ritualica produce degradarea2$7e .ece ori fara sfiala,,"e oglindi in pielea6i c3eala!$ 0inalul este trist! %iga *r+pto se transforma intr6o ciuperca otravitoare obligat sa nunteasca cu iposta.e degradate ale propriului regn! Trei mituri fundamentale de origine greaca sunt valorificate in opera poetului 2 6al soarelui (absolutul , -al nuntii -al oglinzii 7rumul spre sud al laponei are semnificatia unui drum initiatic , iar popasul in tinutul rigai este o proba! &n $%itmuri pentru nuntile necesare$ este infatisata inaintarea sufletului prin etape cosmice2 cercul :enerei(reduce omul la iposta.a de fiinta instinctiva , cercul lui /ercur(al intelectului si cercul "oarelui (cunoasterea absoluta !9spiratia solara a laponei sugerea.a ca ea se afla

pe treapta lui /ercur iar c3emarile lui %iga *r+pto sunt ale cercului :enerii!