RIGA CRYPTO SI LAPONA ENIGEL Modernismul este un curent literar constituit la sfarsitul secolului al XIX-lea in literatura romana de Eugen

Lovinescu prin revista Sburatorul. Prin intermediul acestei reviste se promoveaza o orientare bazata pe idea sincronizarii cu literatura si cultura Occidentului, prin imitatie, dar si adaptare. Modernismul presupune atitudini anticlasice, antiacademice, antitraditionale si anticonservatoare si se bazeaza pe ruptura! fata de trecut si pe negarea valorilor din etapa anterioara. Elementele moderniste care se regasesc in poezie sunt" raportarea polemica la te#nicile si limba$ul poetic al inaintasilor, cultivarea ambiguitatii si ec#ivocului specific limba$ului poetic modern, promovarea poeziei ca act de cunoastere. Poezia Riga Crypto si lapona Enigel face parte din volumul Joc secund, publicat in anul %&'(. )utorul isi subintituleaza poezia Balada si o include in ciclul Uvendrode, deci in etapa baladic-orientala. Perspectiva este una moderna, deci polemica, asupra acestei specii epice, fiind, de fapt, un poem alegoric*asemanat cu poemul alegoric al lui Mi#ai Eminescu, Luceafarul+. )utorul insusi isi intituleaza opera un Luceafar intors!. )mbele poezii trateaza aceeasi tema, a iubirii imposibile si a incompatibilitatii dintre doua finite care apartin unor lumi diferite. ,aracterul alegoric al poeziei este dat de faptul ca se pune accentual pe problema cunoasterii" la fel ca si fata de imparat, riga ,r-pto doreste sa-si depasasca statutul de fiinta interioara, dar in final constata ca acest lucru este imposibil. .iferenta esentiala este ca in cazul poeziei lui /arbu fiinta superioara este omul, lapona Enigel, care aspira spre o cunoastere absoluta. 0itlul baladei este construit pe ideea cuplului, dar in acest caz acesta nu se intregeste din cauza incomplatibilitatii dintre cei doi eroi, care fac parte din regnuri diferite.

Poezia este structura in doua parti, fiecare dintre ele reprezentand cate o nunta. Se imprumuta formula narativa specifica genului epic, si anume povestirea in rama. Prima nunta este una posibila, care s-a realizat de$a si are rolul unui cadru pentru nunta fantastica, care va avea un final nedorit, riga ,r-pto fiind nevoit sa accepte casatoria cu masalarita-mireasa!. Prima parte cuprinde primele patru strofe, care au rolul de prolog al baladei si reprezinta dialogul menestrelului cu nuntasul fruntas!. Se face trimiterea spre un timp mitic, spre Evul Mediu. ) doua parte contine povestea propriu-zisa dintre riga ,r-pto si lapona Enigel si este realizata din mai multe secvente poetice. In prima secventa sunt prezentate persona$ele" in lumea lui, ,r-pto este un ales, are un statut superior* Imparatea peste bureti!+. .esi admirat, are parte si de adversitati" este considerat sterp! si naravas! de celelalte plante ale padurii, care nu inteleg de ce el nu isi accepta conditia de ciuperca si incearca sa o depaseasca. 1iinta la care viseaza apartine regnului uman, este deosebita in lumea ei datorita faptului ca doreste o implinire absoluta, reprezentata prin lumina solara. Singura asemanare dintre cele doua finite este statutul superior pe care il au in propria lume, dar acest element nu va fi sufficient pentru implinirea prin iubire. .eosebirile sunt prezentate cu a$utorul elementelor de opozitie si a imaginilor care descriu mediul e2istential al celor doi. Lumea lui ,r-pto se defineste prin umezeala si racoare" In pat de rau si #uma!, in timp ce lumea laponei este un spatiu rece" In tari de g#eata urgisita!, fapt care e2plica atractia ei spre soare si lumina. Intalnirea celor doi se realizeaza in lumea visului* ca in Luceafarul+. 3egele ciupercilor incearca sa o ademeneasca in lumea lui prin intermediul a trei c#emari, care constituie un element de simterie al poeziei. 4aloarea de descantec si de incantatie a celor trei c#emari, precum si impletirea limba$ului popular cu cel literar* somn fraged!, lama de blestem!+ subliniaza si mai mult caracterul de balada al poeziei. Imposibilitatea nuntirii dintre cei doi este e2primata prin intermediul opozitiei soare5umbra. ,r-pto se teme de lumina soarelui, in timp ce lapona aspira spre aceasta. 1iinta superioara isi da seama ca iubirea lor nu este posibila si ca opozitia dintre soare si intuneric, dintre ratiune si instint nu va putea fi niciodata

anulata"!La soare, roata se mareste65La umbra numai carnea creste!. 3efuzul laponei este fatal pentru riga deoarece descantecul se transforma in blestem, atributele lumii pe care Enigel o alege se intorc impotriva lui. .orind sa-si urmeze aspiratia spre fiinta superioara, regele-ciupearca! este pedepsit pentru indrazneala lui si transformat in ciuperca otravitoare. )stfel, incercarea lui ,r-pto de a sc#imba ordinea fireasca a lumii esueaza iar ordinea este in final restabilita. Pentru a se putea implini a$unge, prin oglindire, sa se insoteasca cu o fiinta din lumea lui* masalarita-mireasa!+. La nivel ideatic, Ion /arbu aduce o perspectiva moderna asupra temei iubirii deoarece iubire nu este vazuta ca un miracol, dar nici ca un eveniment care e2prima tragismul e2istential atunci cand nu se implineste.