PLASM III

In prima secv poetica(strofele 1-4), cele 2 metafore embleme grupeaa cate o

serie !e atribute ale ipostaelor antitetice
Primul vers este o confesiune a!resata !ivinitatii , prin vocativul "#oamne$,
lamentatie e%primata prin verbul la persoana I singular, superlativul absolut
e%presiv si cele !oau epitete "singur$ si "pieis$& versul initial impune tonaliatea
grava a acestui psalm al singuratatii, care are ca tema o !rama e%istentiala&
Metafora$copac pribeag uitat in campie $ realieaa o imagine a singuratatii
omului in ruptura, uitat !e #-eu, !erivan! !in mitica e%istenta a celui alungat !in
e!enul primor!ial& epitetul pribeag , asociat surprinator cu subst "copac$ confera
acestui elem al regnului vegetal , al vietii in evolutie, atributele umane,
singuratate si miscare& in poeia mo!erna metafora "provoaca o contaminare !e
lucruri obiectiv si logici ncompatibile$
Si alte metafore insotite !e eptete ("fruct amar$ , "frunis tepos si aspru$)
asociaa termeni !in sfera semantica a vegetalului si a umanului& ele !esemneaa
atribute ale poetului inseatat !e cunoastere, si care, tocmai !e aceea I se refua
implinirea in plan uman& tentatia absolutului' cautarea continua este sugerata prin
sintagma "in!ar(ire vie$ si este reluata cu verbul "tan(esc$, in stofa a !oua
Metafora "umbra mea !e fum $ (ipostaa a cre!inciosului ascet) e%prima
componeta spirituala, insa !ureros supusa si ea trecerii& metaforele !in versul
"prins a!anc intre vecii si ceata$, implica !ualitatea suflet-trup( eternitate-
efemeritate) a celui care tin!e spre absolut prin !ivinitate& !ar #-eu ascus si mut
inseamna singuratatea omului
"metafora copacului blestemat, sterp, care tan(este !upa semnele binecuvantarii
cuprin!e intreg comple%ul igonirii$
In opoitie "pomii !e ro! cu gustul bun$ poarta semnele para!isului, ale
inocentei)) pasarea ciripitoare, crampeie mici !e gingasie, cantece mici !e vrabii
si lastun, nectare reoe !e !ulceata, aroma primei agurii, moile omii& imaginea
e!enului se realieaa prin imagini artistice variate (viuale, au!itive, olafactive,
tactile) spre !eosebire !e !escrierea unilaterala a "copacului uitat$ cu imagini
e%clusiv viuale& ceea ce I se refua ("tan(esc, astept, nu am) sunt tocmai
atributele vietii&
*poitia intre "copacul uitat in compie $ si "pomii !e ro!$ presupune si !istinctia
singular-plural, care poate semnifica, la niv simbolic , !eosebirea intre con!itia
poetului ina!aptat, insetat !e absolut si con!itia oamenilor obisnuiti , cu
preocupari pamantesti&
A !oua secventa(urmatoarele ece versuri) contine motivatia revoltei si revolta ,
mo!ifican! treptat tonalitatea initiala, !e lamentatie
+ersul "nat can!elabru, stra(a !e ,otare$ !in strofa a cincea spiritualieaa
imaginea copacului tinan! spre lumina cereasca, a (ertfei neprimite& can!elabrul
nu este o sursa a focului originar, ci un suport al acestuia in !iversele sale
manifestari$stele vin si se aprin! pe ran!' in ramurile-ntinse pe altare$& ascet al
vitutilor sterile , poetul se proiecteaa in acest simbol al insingurarii !amnate&
-auin! spre uniune cu absolutul, el nu propova!uieste impacarea & nemangaiat,
nu a!uce un mesa( consolator& asteptatrea, veg,ea nerasplatita a omului altar, intr-
o singuratate lipsita !e consolare , ii treeste revola) "si te slu(esc& !ar #oamne,
pana can!.$& e%clamatia retorica e%prima "e%asperarea celui care, servin! o
absenta, se simte frustrat in e%istenta sa$
+eg,ea aceasta impune o !istorsiune a umanului !e la ran!uielile sale firesti) "!e-
a fii-nflorit numai cu focuri sfinte' si !e-a ro!i metale !oar, patruns' !e grelele
porunci si-nvataminte$& focul sfant purifica spiritual, !ar omeneste uci!e& ro!irea
metalelor printr-o alc,imie a focului (calea ascetului) , este mai pura, !ar inumana
, monstruasa in sfera vitalului& viata in ascultare, cale a ascetului, inseamna a
renunta la focul firesc, uman
Artistul cunoaste si el o e%istenta para!o%ala, ro!in! impotriva firii, ceea ce ii
povoaca suferinta& iar efectul suferintei asumate este tocmai umaniarea&
e%asperarea este atitu!inea prin care omul nu cauta sa-si !epaseasca sau sa-si
anulee con!itia, ci sa si-o implineasca)$in rostul meu tu m-ai lasat uitarii' si ma
muncesc !in ra!acini si sanger$& acesta este reprosul a!resat !ivinitatii mute)
uitarea , golul& suferinta psalmistului nu apartine registrului!urerilor umane, ci
este una profun!a, a fiintei&
/ltima secventa poetica contine ruga) "trimite !oamne, semnul !epartarii' !in
can! in can!, cate un pui !e inger$& metafora "semnul !epartarii$ si simbolul "pui
!e inger $, ca mesager al trencen!entei, sugereaa nevoia psalmistului !e a primi
un raspun!, o certitu!ine, o alinare a spaimei !e singuratate & a!ucator !e buna-
vestire, !e imapacare, !e$povata buna$, mesagerul este purtator al gratiei
!ivine$sa bata alb !in aripa la luna' sa-mi !ea !in nou povata ta mai buna$
0acerea acestui !eus abscon!icus , intrebarea ramasa fara raspuns, sunt sursele
melancoliei !in Psalm III1 In (urul lui #-eu este un cerc !e tacere , iar al gasi
inseamna al cauta neincetat& !e aceea insasi cunoasterea poetica !evine cunoastere
purificatoare& neputincios sa atinga absolutul, sufletul se bucura sa
traiasca$nelinistita patima cereasca$
2aportul om-!ivinitate !in psalm implica 2 ipostae) cre!inciosul parasit si !eus
abscon!icus& psalmul se construieste fun!amenta in (urul acceptiunii religioase a
!ivinitatii-atitu!inea este setea !e !ivin& versul final a!uce acceptiunea etica ,
i!eea !e bine (3povata ta mai buna4) si "mistuitoarea aspiratie !e a stii$, inc,eiata
in esec , avan! ca efect suferinta& ipostaa estetica a i!eii !e !ivinitate , aspiratie
spre perfectiunea inaccesbila se sugereaa prin mesagerii raiului "pasarea
ciripitoare$ "puiul !e inger$
5orta !e sugestie a limba(ului arg,eian caracteriata prin ambiguitate si
e%presivitate se realieaa prin nasteptate asocieri le%icale, prin sc,imbari
esentiale la niv sintactic si al topicii& materialitatea imaginilor artistice, fanteia
mataforica, aocierile semnatice ine!ite confera forta !e sugestie a i!eilor poetice
si mo!ernitatea te%tului liric&
6lem !e mo!ernitate sunt evi!ente inca !e la nivelul proo!ic& poeia este
alcatuita !in 7 catrene , cu masura !iferita( !e la 7 la 11 silabe) rima incrucisata si
ritm combinat iar finalul este un !isti,& la niv rimei se combina parti !e vorbire
!iferite) subst a!e(ectiv, a!(ectiv-verb, subst-pron, etc& inovatia proo!ica sustine
tonalitatea confesiunii lirice
La niv le%ica semantic pre!omina cuvinte !in campul semantic al vegetalului)
copac, fruct, funis, pomi !e ro!, ramuri& se realieaa neasteptate realiari
le%icale !in sfera umanului si a vegetalului& copac pribeag, fruct, amar, frunis
tepos si aspru, care sustin imaginea poetica centrala& termeni populari si ar,aici) a
tan(i, crampei, aguri!a, se combina cu termeni religiosi) te slu(esc, altare, inger,
in acest psalm al !orintei !e comunicare cu !ivinitatea&
Imaginarul poetic, sugestia si e%presivitatea limba(ului provin !in bogatia si
e%presivitatea figurilor !e stil 8 epitetul rar) copac pribeag, fruct amar, frunis
tepos si aspru, sa bata alb & metafora) in!ar(ire vie nalt can!elabru, stra(a !e ,otar,
ceata, umbra mea, !e fum& simbolul) pui !e inger aripa& personificarea) stele vin si
se aprin!& inversiunea) natl can!elabru& antitea "copac pribeag-pomii !e ro!&
enumeratia) vrabii si lastun1
Psalmul III re!a intr-o tonalitate melancolita , !iferite atitu!ini poetice fata !e
interlocutorul absent, #eus abscon!icus, in acelasi timp atitu!ini umane reflectate
in lirica mo!erna ) sentimentul neputintei si al parasirii !e #eu, insingurarea
!amnata, revolta, reprosul, ruga1