Sunteți pe pagina 1din 2

Floare albastra De M. Eminescu (comentariu) Publicata in 1873 in revista Convorbiri literare, creatia este e lo a (a!ica i!ila cu !

ialo ) cu elemente !e "astel si !e me!itatie. Marturiseste o e#"erienta !e !ra oste, "robabil i"otesteana. Cone$siunea are ca tema contitia eniului a"rioric nevericit in relatie cu !orul !e !ra ostem acea as"iratie !e im"linire in "lanul iubirii. %itlul este o#imoron, $loarea ilustrea&a $rumosul e$emer, iar albastra este in$initul. 'n vi&iunea romanticilor , $loarea albastra este o e#"resie cromatica "tr sentimentul in$initului in care isi scal!a s"iritul, o as"iratie la un i!eal !e "uritate. 'm"rumutat !e la "oetul erman (ovalis, acest motiv este intalnit si in creatia italianului )eo"ar!i , numita *inestra Discursul liric este !istribuit in 1+ catrene cu versuri scurte, !e 8 silabe, rima imbratisata si ritm iambic. Primele 3 stro$e le#icali&ea&a cate oria !e"artelui lumea eniului, caracteri&ata "rin inaccesibilitate, su"erioritate, raceala astrala, actiuni "ara!o#ale in a$ara iubirii si a $ericirii. ,ocea lirica masculina, in i"osta&a $eminina re"rosea&a "lasarea eniului intr-o lume incom"atibila cu $ericirea. .inta mele/ te-ai cu$un!at in stele, nori, ceruri nalte, simbolurile culturale, cam"iile asire, "irami!ele-nvec0ite reali&ea&a unma inar "oetic romantic "ro"riu eniului. ,ocea $eminina motivea&a re"rosul intr-un limba1 "o"ular, caci romanticii valori$ica li#icul "o"ular2 De nu m-ai uita incalte3.u$letul vietii mele 4"o&itia !e"arte-a"roa"e se e#"rima in in!emnul $etei la trairea cli"ei, acel car"e !iem "ro$erat2 (u cata in !e"artare, $ericirea ta , iubite. .tro$a a +-a !e tran&itie "resu"une vocea masculina , sce"tica in "rivinta a!evarului. El recunoaste 2506 Ea s"use a!evarul, !ar rasul este al sce"ticului in$le#ibil in relatia cu amorul teluric. 'nter1ectia2 506 e#"rima "artici"area, nu in!i$erenta, o atitu!ine ilustrativa "entru nevoia !e !ra oste. )umea 0imerelor conce"tuale este "ro"rie eniului in o"o$itie cu lumea a$ectelor, a sentimentelor e$emere, ra"ortate la omul obisnuit. .ubst. mititica este usor "eiorativ , o a$ectiune in a!uitoare ce aminteste nevinovatia limitei. 7rmatoarele secvente lirice conturea&a sceno ra$ia a"roa"elui, com"atibila cu $ericirea. 'mutatia in co!ru 8ai in co!rul cu ver!eata6 este cunoscuta in lirica eminesciana, natura $iin! ca!ru si sentiment, iar lirismul re$le#iv "entru ca natura consonea&a cu trairile eului "oetic i&voarele "lan in vale. Meta$ora "ra"astia mareata, oc0i !e "a!ure, aliteratia .tanca sta sa se "ravale, su erea&a armonia naturii, care "rote1ea&a cu"lul. (atura are as"ectul unui "eisa1 e!enic, $avori&an! ritualul erotic "roiectat "entru ca eul $eminin "ro"une o iubire sen&uala, "lenara, alcatuita !in "ovesti si minciuni. Fante&ia, i"osta&a lu!ica a iubirii se subor!onea&a teluricului, im"ro"riu eniului, care as"ira la o iubire totala2 Eu "e-un $ir !e romanita voi cerca !e me iubesti ,erbele sunt la viitorul "o"ular, limba1ul $etetei este !e asemenea "o"ular , ea insasi a"are ca o "relun ire a naturii, o $emeie sim"la inte rata "eisa1ului !in care $ace "arte. 5uto"ortretul abia sc0itat se caracteri&ea&a "rin li"sa !e "ro$un&ime si articicialitate. Com"aratia rosie ca marul, e#"rima emotia iubirii, !ar si ima inea im"rumutata !e la natura. 5n elica, are "arul

!e aur moale, esturi co"ilaresti, conventional ino$ensive %i-oi !es$ace !e-aur "arul3.a-ti astu" cu !ansul ura 9ocul erotic este $ascinant, el inseamna nu numai esturi tan!re, ci si eliberarea !e un ca!ru in!iscret, al satului si "lasarea intr-un rece"tacul al !iscretiei, in to"olo ia rurala, valea $iin! o matrice s"atiala ocrotitoare 5"ucan! !in sat in vale. 'n!ra ostitii au nevoi !e intimitate, se !es"art !e lumea materiala, le a1un e lumea lor "e care si-o re"re&inta "rin cu"lul a!onic. )una $avori&ea&a erotismul a!anceste vre1a si aeroteste in!ra ostitii. 'ubirea este "lenara, $recventa saruturilor !ulci ca $lorile ascunse accentueaa ine$abilul iubirii.2 .arutari !ulci este un as"ect semantic recurent in lirica eminesciana. Daca "ana acum a !ominat sin ularul in "roiectia sceno ra$iei a"roa"elui, re$acerea cu"lului im"une "ersoana ' "lural2 ne-om !a sarutari "e cale, ,om vorbi-n intunecime Penultima stro$a e#"rima iesirea eului !in starea !e vis si "roiectia intr-o realitate trista "entru ca iubirea a murit inainte !e a $i traita. Declansarea s"irituala sen&uala a $ost numai in vis 'nc-o ura si !is"are 3 Ca un stal" ce stam in luna ,ersul Ca un stal" ce stam in luna sur"rin!e "rin imobilitatea $i&ica "a !e-o "arte, caracterul in$le#ibil, vertical "e !e alta "arte, e#ta&ul, revelatia interioara si ne"utinta ale erii. 'n luna, a!ica sub im"eriul atractiei ma netice a lunii, caci in!ra ostii sunt lunatici. 5!miratia Ce $rumoasa, ce nebuna6 se incarca !e revelatie si e#ta& "entru ca iubirea este o minune, o nebunie "rin iesirea !in coti!ian. Ce $rumoasa ce nebuna3 E albastra-mi !ulce $loare 5!v "osesiv mi su erea&a a$ectiunea $ata !e cea invocata, "e care o simte "arte !in $iinta lui. 7ltima stro$a are valoare !e conclu&ie, ultimul vers este e"i$onem, tristetea "oetului !eriva !in constiinta e$emeritatii. 'ntr-o "rima varianta "oetul scrisese %otul este trist in lume, !ar cunoscan! structura interioara eminesciana, criticii au inlocuit "ronumele ne0otarat totul cu a!verbul totusi. Eminescu nu este asemenea lui .c0o"en0auer, un "esimist incurabil si nu se 1usti$ica totul este trist in lume "entru ca eniul nu se im"lineste rotun!2 .i ca eniu etern, si ca om care are acces la ora !e iubire 'n conclu&ie, creatia se caractri&ea&a "rintr-o vi&iune romantica asu"ra iubirii, ca miracol e$emer in o"o&itie cu lumea 0imerelor conce"tuale, rece !ar etern.