1

Search Get Premium

TEMA SI VIZIUNEA
Tigirlas Denisa

 Top 1%  30139 Views  4 Pages 1 File ▾

Romanul " Baltagul " a fost scris în numai 17 zile şi publicat în noiembrie 1930, când Mihail Sadoveanu
împlinea 50 de ani, Jind primit cu " un ropot de recenzii ...read more

Share Paper
More Actions

 Download PDF Download Full PDF Package

Original PDF Summary Related

TEMA SI VIZIUNEA

Romanul “Baltagul” a fost scris în numai 17 zile şi publicat în noiembrie 1930, cân !i"ail
#ao$eanu împlinea %0 e ani, fiin primit cu “un ropot e recenzii entuziaste” e c&tre criticii
$remii' Romanul are ca surse e inspira(ie balae populare e la care #ao$eanu preia iei şi
moti$e mitologice româneşti'

)nc& e la apri(ie, romanul “Baltagul” a fost consierat una intre cele mai reuşite scrieri ale lui
!i"ail #ao$eanu' *riticii literari au remarcat profunzimea romanului, generozitatea acestuia în
i$ersitatea “courilor e lectur&” pe care le permite, fiin interpretat ca roman mitic,
HOME MENTIONS ANALYTICS
monografic, e ragoste, al ini(ierii, alTOOLS
familiei şi, nu în ultimul rân, ca roman cu intrig&
poli(ist&' Reus ca imensiuni, “Baltagul” ilustreaz& o caracteristic& important&+ for(a e
concentrare' in acest punct e $eere, -icolae !anolescu f&cea constatarea c& #ao$eanu pune
într.o pagin& /în cazul precis al acestui roman cât Rebreanu într.un capitol'

Roman interbelic trai(ional atorit& stratific&rii planurilor sale narati$e şi atorit& spa(iilor
ample e gesticula(ie conflictual&, “Baltagul” se grefeaz& pe atmosfera lumii ar"aice a satului
românesc şi pe sufletul (&ranului molo$ean ca p&str&tor al lumii $ec"i, al trai(iilor şi al
specificului na(ional, cu un mo propriu e a gâni, e a sim(i şi e a reac(iona în fa(a
problemelor cruciale ale $ie(ii, ap&rân principii funamentale' e asemenea, “Baltagul”
ilustreaz& realismul mitic, în a c&rui reprezentare realitatea este o manifestare $izibil& a unor legi
in$izibile, pe care scriitorul le re$eleaz& cititorului, spre o mai bun& în(elegere a sensurilor
eisten(ei'

Perspectiva narativa aoptata in incipitul romanului este construita pe un principiu telescopic'

2egena rostuirii etniilor, auzita e -ec"ifor 2ipan e la un baci intelept, este e$ocata e itoria'
Barbatul ei obisnuia sa o spuna uneori la cumatrii si nunti, aica in momente ritualice, care
amintesc e orine si rost' 4rima voce pe care cititorul o aue in roman este eci a marelui
absent, ar meiata e constiinta femeii lui, surpinsa intr.o atituine cu numeroase $alente
simbolice + torcan nu oar lana in furca ci si caierul amintirii si al orului' 5reptat, upa
momentul e$ocarii, perspecti$a narati$a se sc"imba, facan loc unui narator neutru, cu focalizare
zero, care insa se $a nuanta pe tot parcursul romanului, alternan cu focalizarea interna'
Romanul Baltagul este alcatuit in 16 capitole, esc"ise e un prolog cu un rol esential in
conturarea $iziunii espre lume si a perspecti$ei narati$e'
Incipitul esc"ie romanul pe un ton liturgic, preluan parca misiunea e a continua tetul
biblic al 6enezei si e a ez$alui intamplarile care au urmat la crearea lumii+ Domnul
Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam '
in ceea ce pri$este ranuiala si semnul, cu$inte.c"eie ale interpretarii romanului, se
contureaza e la inceput o $iziune clara asupra lumii+ eistenta presupune orine si semnificatie'
-imic aleatoriu nu se petrece, nici la ni$el colecti$, nici la ni$el ini$iual' in orinea
prestabilita a lumii, un umnezeu atotputernic a istribuit fiecarui neam arurile cu$enite' *an
la tronul umnezeiesc s.au infatisat cu intarziere molo$enii, calatori prin munti cu oile si cu
asinii, lor nu le.au mai ramas bunuri e impartit+ Nu va mai pot da intr-adaos decat o inima
usoara ca sa va bucurati cu al vostru '
5ema romanului este tema $ie(ii şi a mor(ii, a iubirii, a atoriei şi a ini(ierii, care permite totoat&
realizarea monografiei satului molo$enesc e munte' 5ema se e$ien(iaz& prin tipul (&ranului
p&str&tor al lumii $ec"i, ar"aice şi patriar"ale, iar în acest sens episoul narati$ în care itoria îi
aplic& fiicei o corec(ie este semnificati$+ “)(i ar&t eu coc, $al( şi bluz&, ar&.te para focului s& te
ar& -ici eu, nici bunic&.ta, nici bunic&.mea n.am ştiut e acestea 8 şi.n legea noastr& trebuie s&
tr&ieşti şi tu”' “Baltagul” prezint& şi tema familiei, intr.o perspecti$& aproape mitic&, situân
rela(iile intre membrii familiei sub un clopot cosmic' Rânuiala, $ia(a şi moartea fac obiectul
unei ini(ieri a fiului auns în situa(ia e a.şi asuma rolul tat&lui şi e a prelua responsabilitatea
familiei, up& cum se cu$ine într.o societate trai(ional&, patriar"al&' :ni(ierea în tainele
eisten(ei este realizat& e mam&, singura capabil& 8 prin ragoste, &ruire şi în(elepciune 8 s&
transforme fiul într.un matur emn' itoria îl surprine pe 6"eorg"i(& prin puterea sa e sintez&
sau prin moul în care reuşeşte s& citeasc& mintea celorlal(i, ar şi prin eterminarea e care &
&$a&+ “mama asta trebuie s& fie f&rm&c&toare; cunoaşte gânul omului”'

iscutân tema şi $iziunea espre lume, spunem c& elementele tetului narati$ sunt
semnficati$e' <stfel, perspecti$a narati$& este specific& romanului realist' -aratorul prezint&
faptele, f&r& a se implica, ci l&sân personaele s& se prezinte' <cest narator neutru, cu focalizare
zero, alterneaz& cu nota(ia în stil inirect liber' itoria preia rolul e persona.reflector, prin
intermeiul c&ruia se realizeaz& portretul lui -ec"ifor, ar şi unele etape ale ac(iunii'

5itlul romanului 8 “Baltagul” 8 este simbolic, întrucât în mitologia auto"ton& baltagul este arma
menit& s& îneplineasc& reptatea, este o unealt& usti(iar&' <stfel, atunci cân este folosit pentru
înf&ptuirea rept&(ii, acesta nu se p&teaz& e sânge' e asemenea, în roman, baltagul se constitue
ca un simbol al labirintului, ilustrat e rumul şerpuit pe care îl parcurge itoria 2ipan în
c&utarea so(ului, atât un labirint interior, al fr&mânt&rilor sale, cât şi un labirint eterior, al
rumului s&pat în stâncile mun(ilor pe care îl parcursese -ec"ifor 2ipan'
)n ceea ce pri$eşte rela(iile temporale şi spa(iale, timpul e$enimen(ial, la care se raporteaz&
personaele, se plaseaz& între ou& mari s&rb&tori creştine, a$ân coresponent în calenarul
pastoral' #âmeru /#fântul umitru 8 => octombrie “înc"eie” $ara şi esfrunzeşte coru, iar
#ângeorz /#fântul 6"eorg"e 8 =3 aprilie reauce corul la $ia(& şi alung& iarna' *ele ou&
anotimpuri pastorale au un ec"i$alent simbolic în ciclul $ia(&.moarte, la care se raporteaz& nu
numai natura, ci şi ini$iul' 4lecarea lui -ec"ifor e acas& coincie cu “rumul spre iarn&”,
aic& spre moarte' 2a polul opus, într.o perfect& simetrie, e #ângeorz $a fi es&$ârşit ritualul
integr&rii, pentru o renaştere într.o alt& “prim&$ar&”' #pa(iul epic are $alen(e care îmbin& planul
real cu cel simbolic' #tructurile antropologice ale imaginarului rele$& opozi(ii semnificati$e între

spa(iul sacru al muntelui, situat în apropierea cerului, şi spa(iul egraat al $&ii' *ititorul este
purtat printr.o geografie real& 8 orna, Bistri(a, 4iatra, Broşteni 8 în care cea fic(ional& se
integreaz& firesc'

)n romanul “Baltagul”, limbaul are, în primul rân, o moti$a(ie realist&, pentru c& reconstitue, în
atele ei esen(iale, o lume în care s.a s&$ârşit o crim&' ?n ton ceremonios str&bate opera în cele
mai multe pagini ale ei, fie c& se aue $ocea naratorului, fie a personaelor' 2imbaul
impresioneaz& nu neap&rat prin rearea fiel& a particularit&(ilor ulcelui grai molo$enesc,
eloc e negliat, ci prin ni$elul la care aunge acest limba' 5imbrul gra$, al&turi e elemente
ar"aice şi populare, care se conug& armonios cu neologismele, tr&eaz& ceremonia unei culturi
$ec"i şi nobile'

Botezul, taina prin care se sterge pacatul stramosesc este luat ca fiin foarte important pentru
munte, care pun accentul pe traitiile $ec"i, mostenite e generatii intregi “sa intre in :e"uza si
sa.i puie roin sub perna un costei e bucatele e za"ar si pe fruntea crestinului celui nou o "artie
e ouazeci e lei” care asigura bunastarea copilului, el fiin transpus in lumea muritorilor
pacatosi' !omentul botezului este foarte bine ilustrat, el insusi fiin un punct e incepe a
fortificatiei, numita $iata' Botezul prezinta pentru munteni o importanta etapa, primul pas pe care
copilul in face in lumea noastra' 4rin intermeiul acestuia, copilul primeste practic cu$iinta si
totoata gria $enita e sus, el figuran practic in acel moment fiin iertat e pacatul
stramosesc' -ou nascutul primeste "arul umnezeiesc si este $inecat e toate pacatele prin
taina pocaintei'

*asatoria este in general un e$eniment aranat in functie e intere “@i gasi eu un roman asezat,
cu casa noua in sat si cu oi in munte ca sa te au si sa scap e tine”, astfel casatoria in ragoste
paran un lucru tineresc, care trebuie scos in mintea copiilor, eclaratiile sau poeziile e
ragoste fiin consierate rusinoase e cele mai multe ori' #oarta tinerelor fete era in general
"otarata e parinti “nici c0un c"ip nu ma pot in$oi ca s.o au upa feciorul acela nalt si cu nasul
mare al ascalitei lui 5opor”, fiinu.le negliate orintele, ba mai mult, fiin incuraate sa.si
scoata in cap asemenea aiureli si sa isi $aa e treburile lor “sa faci bine omnisoara, sa.ti $ezi
e ranuielile tale e fata mare”'

-unta reprezinta esar$isrea, precum si curata legatura u"o$niceasca intr.o unire pe $iata, tot
acest fact, fiin intampinat in fata lui umnezeu' !untenii prezinta nunta ca a oua lor mare
bucurie si totoata traitie' Bucuria cu care acestia participa la petrecerea ata in cinstea celor
oi proaspeti insuratei, figureaza c"eful e petrecere, e $iata, incat si caracterul satenilor
traitionalisti+ “Augeau saniile cu nuntasii pe g"iata Bistritei' !ireasa si rustele cu capetele
inflorite; ne$estele numai in catrini si boniti' Barbatii impuscau cu pistoalele asupra brazilor ca
 inflorite; ne$estele numai in catrini si boniti' Barbatii impuscau cu pistoalele asupra brazilor ca
sa sperie si s.alunge mai egraba iarna' *um ai $azut oameni straini pe rumul e sus, $orniceii
au pus pinteni si le.au iesi inainte cu naframile e la urec"ile cailor filfin' <u intins plosca s.au
riicat pistoalele' @ri beau in cinstrea feciorului e imparat si a sla$itei oamne mirese ori ii

About Press Blog People Papers Topics Academia.edu Publishing Job Board We're Hiring!
Help Center

Terms Privacy Copyright Academia ©2023