1

Search Get Premium

Femeia in rosu
eliza grigore

 3174 Views  4 Pages 1 File ▾

Share Paper
More Actions

 Download PDF Download Full PDF Package

Original PDF Summary Related

Femeia in rosu
1.Incadrarea intr o orientare :
 Literatura postbelica =considerata una dintre cele mai eterogene din istoria culturii romane.
 Dupa WW2,cenzura comunista inhiba orice incercare de a promova o literatura valoroasa estetic care nu
convenea regimului.=>Se naste,astfel,o literatura de sertar care se presupune ca va vedea vreodata lumina
tiparului .
 Dupa literatura “obsedantului deceniu” ( cum il numeste Marin Preda) literatura scrisa in maniera realist
socialista (cu o dezvoltare exploziva in anii 60-70 ),se evidentiaza in special proza scurta ,sporadica
,autoreferentiala(care face referire la actul propriei scrieri) cu numeroase implicari parodice ce imbina
avangarda si modernismul.
 Majoritatea scriitorilor din generatia 70-80 realizeaza proza scurta dupa care evolueaza spre roman.
 In aceasta perioada ,se adopta ca stil -postmodernismul (care in viziunea lui Matei Calinescu presupune
permanenta dedublare +multiplicare a inceputurilor ,a finalurilor si a actiunilor narate prin atentia acordata
atat actiunii si fictiunii cat si realitatii .
 Se remarca in scrierea postmodernista interes pentru autoreferentialitate,multiplicarea vocilor
narative,cultivandu-se astfel un tip de roman cu naratori necreditabili pana la extrem.

HOME MENTIONS 2. Femeia

ANALYTICS
in rosu TOOLS
 = primul
 Scris de 3 roman
autori experiment
: de scriere colectiva din literatura romana.
 1 scriitor-Mircea Nedelciu (care in roman se numeste Emunu)
 2 teoreticieni literari+critici :-Adriana Babeți(profesor universitar la Timisoara; in roman se num"A.")
- -Mircea Mihăieș (Profesor la Timișoara ; in roman se numeste "Emdoi")
 = realizat in 17 zile in plin regim comunist (1986) =>publicat in 1990 (imediat dupa schimbarea regimului)
 In viziunea lui Cartarescu ,"Femeia in rosu" este cea mai importanta creatie postmodernista din literatura
română.
 Caracteristici postmoderniste:
 Carte puzzle (imbina diferite tipuri de registre stilistice /de scriitura/de tehnici narative ce se concretizeaza
intr-un roman despre un roman senzational)=>Stau marturie ,numeroase comentarii ale naratorilor despre
procesul scrierii ,la culegerea datelor /notarea detaliilor.
 Autorii =prezenti in interiorul romanului ( strategie des intalnita in postmodernism =>granitele
traditionale intre fictiune + realitate =abolite +amestecul dintre cele doua = vizibil exploatat )
 Stilurile traditionale =parodiate( fiindca opera apare ca o scriere pe dos)
 Ceea ce constituia romanul inainte( actiune ,cronotop ,personaje) trece pe locul 2 (intrucat actiunea nu mai
respecta un fir narativ cronologic + se ramifica )
 Personajele poarta masti (pe care naratorii le modifica in functie de necesitatile narative) in timp ce actul
scrierii (scheletul )= adus in prim plan.

2.Titlul romanului are drept punct de plecare o ecranizare a povestii de dragoste dintre romanca Ana
Cumpănaș-Sage si banditul John Dillinger in care aceasta si-a tradat iubitul la iesirea de la cinema prin
scaparea batistei .
 Caracterul misterios al femeii = reflectat in titlu intrucat ea este mentionata intr-o maniera metonimica
"Femeia in rosu"
 Pe parcursul romanului ,ambiguitatea creste din pricina faptului ca Dillinger = insotit la iesirea de la
Cinema "Biograph" de doua fete :Polly si Ana.

1
3.Structura:Circulara
 14 capitole :-Primul si ultimul capitol intitulandu-se "Autopsie"
-Celelalte capitole au titluri in limba latina care trimit spre stilul juridico-administrativ: Iter spectrorum
(stricto sensum) sau Animus Narrandi .
 Se poate vorbi despre 3 romane intr-unul singur :
 Optzecist (in care Ana = prezentata in mod negativ,de la care decurg celelalte doua ,ea fiind vazuta fie ca
 o tradatoare
De fie ca onefictional
tip documentar femeie aventuriera )
(riguros realizat ,incluzand procese verbale ,articole de ziar,studii si tratate
medicinale +militare ,pagini de jurnal )
 Care vizeaza propria scriitură ( in care naratorii desconspiră procesul creativ)

4.Relatia incipit-final contureaza caracterul simetric al romanului.

 In primul capitol ,intitulat "Autopsie" se prezinta demersul si cateva reguli esentiale subliniate de autori
ale procesului prezentat intr-un stil juridico-administrativ .
 Textul pare a fi raportul medicului legist dar care poate fi citit in cheie dubla : autopsie a personajului cat si
autopsie a cartii.
 Finalul reia acelasi proces dar de data aceasta in stil memorialistic si se incheie cu aceeasi fraza "La inceput
se deschid ochii ,urechile si se inchide gura " , putin modificata in final "La inceput se deschid ochii,urechile ...".
 Cele doua sensuri din incipit se dezambiguizeaza in final atat in planul naratiunii cat si in planul
laboratorului artistic.
 Finalul nu ofera o finalitate in ceea ce o priveste pe Ana Cumpanas ci o realitate in ceea ce priveste romanul
prin prezentarea unei postfețe care ar fi aparut in publicatia "New-york times" dar care nu este altceva decat
un alt joc al autorilor .

5.Cronotopul romanului surprinde 2 planuri narative :




al
al prezentului(1986-1987)
trecutului (1920-1934) alinexodului
care cei 3spre
autori realizeaza
lumea o ancheta despre
noua ,America,in periodaviata Anei Cumpanas
prohibitiei.
 Planul spatial este foarte vast din Romania cu satul Lunga pana in America :orasele Chicago si New York.
 Intre cele 2 repere spatiale se construieste o intreaga mitologie ce are in centru pe aceasta femeie in rosu.

6.Perspectiva narativa este una inovativa intrucat romanul beneficiaza de 3 naratori,relatia narator-
personaj fiind una de identificare totala.
 Cei 3 autori se dedubleaza devenind naratori colportori ,un soi de transmitatori ai povestii aflate de la martori.
 Ei devin si personaje dupa initiala prenumelui "Emunu" ,"A." Si "Emdoi" care imbina planul fictiunii cu cel
al realitatii pt ca in viziunea postmodernista, “literatura a coborat in strada”.
7.Tema
Din punct de vedere tematic ,romanul este realizat intr-o maniera originala fiind vorba despre scriitura despre
senzational.
8.Secvente importante
 O secvență importantă în conturarea temei romanului este cea din capitolul al doilea,care are un rol decisiv în
ceea ce privește interpretarea creației.
 Perspectiva narativă aparține unui narator omniscient,care relatează la persoana a 3-a, folosindu-se de o
tehnică de tipul reportajului,specific caracterului documentar pe care îl abordează textul. Acest stil se
concretizează în propoziții scurte sau chiar cuvinte aleatorii(„ E poftită în casă. Ordine. Curățenie. Bucătăria
faianțată.”).

 Cei trei autori stabilesc o strategie,un plan în ceea ce privește modul în care va lua naștere creația lor literară
și cum vor contribui la actul artistic. Discuția are loc într-o atmosferă aparent relaxantă,mâncând sandwich-
urile cu roșii și ardei,care au și provocat întâlnirea cu proiecționistul,o importantă sursă de informație în
cercetarea celor trei.
 Textul capitolului oferă concret o cheie de interpretare a mesajului care se dorește a fi transmis,dezlegând
eventualele nelămuriri care ar putea surveni pe parcursul lecturii prin explicitarea titlurilor alese.
 Se poate constata subtila prezență a unor etape de elaborare („Drumul lor de pildă,chiar drumul pe care-l
fac,s-ar putea numi stricto sensu ”iter criminis”. Dar e cam prea violent,îl vor înlocui cu ”iter spectrorum” ”).
 Vor numi „ animus narrandi” acele pasaje narative serioase,accentul mutându-se pe evenimente cu o mare
relevanță în derularea firului întâmplărilor.
 Aprofundarea informațiilor și a cercetărilor presupun un efort scriitoricesc substanțial prin „intenția de a
reproduce ce a aflat de la alții”,redându-se obținerea de dovezi,amănunte,mai mult sau mai puțin
semnificative, din diferite surse, care vor fi puse cap la cap , scrise,analizate,de unde reiese și caracterul de
roman-puzzle susținut de Mircea Cărtărescu.
 În spiritul stilului optzecist,se remarcă nelipsita ironie(„ Dacă vreun cititor va crede că este vorba despre un
suflet care povestește,cu atât mai bine”) ceea ce accentuează caracterul înșelător al utilizării limbii latine care
este demnă de multiple posibilități de interpretare. Celelalte „animusuri”,așa cum sunt menționate de narator,
au , de asemenea,un caracter ambivalent.

În „Animus
ci,din corrigendi”(
contră,cele care intră„Dorin ța de a îndrepta”) nu numai că nu sunt corijate „ghidușiile lui Dillinger”
în vizorul critic al autorilor sunt faptele penale ale banditului american.
 În „Animus jocandi”( „Intenția de a glumi”, hazliul nu este nicidecum prezent,procesul penal urmând un
traseu negativ. Dorința făptuitorului de a „glumi pe seama cuiva” nu îl va scuti de o eventuală
condamnare,așa cum este și cazul în „Animus consolendi”.
 Singurul titlu cu un vizibil impact incipient este „perturbatio animi”( „tulburare sufletească”) care
anticipează drama dar și unele circumstanțe atenuante.
 O particularitate esențiala ține de îmbinarea registrelor stilistice (regional,colocvial,juridico-administrativ,
telegrafic, popular , termeni neologici și limba latină). Acest amalgam formează un tot unitar după ce este
analizat în laboratorul artistic.
 Încearcarea de a găsi senzaționalul tocmai în Comloș nu eșuează,biograful și proiecționistul pensionat,
pasionat de filme americane,constituind principalele puncte de plecare în dezlegarea enigmelor vieții Anei
Persida-Cumpănaș.
 Romanul se dorește a fi într-atât de senzațional încât să se dovedească „de larg consum”, să placă tuturor
categoriilor socio-profesionale și de vârstă (” Să nu-l lase din mână nici gospodinele,nici profesorii de
română,nici Nicolae Manolescu..”) și sî fie în conformitate cu orice nivel intelectual,moral și de apreciere a
artei.
 Cea de-a
„iterdoua secvență reprezentativ ă pentru tema romanului este regăsită în capitolul al 12-lea inserat în
1987 spectrorum”,în care sunt explicitate în amănunt sentimentele celor trei autori față de scrierea lor dar
și de actul artistic propriu-zis,locurile prin care s-au perindat,fiecare clipă a căutării lor permanente și
retrăirea emoțiilor odată cu procesul de scriere și rescriere continuă.
 Elaborarea treptată a conținutului romanului,revenindu-se asupra ideilor cu diverse modificări și ajustări,
accentuează și mai mult caracterul de roman-puzzle.
 3

About Press Blog People Papers Topics Academia.edu Publishing Job Board We're Hiring!
Help Center

Terms Privacy Copyright Academia ©2023