Email: info@pdfcoffee.

com  Login  Register  English

Home / Tema Si Viziunea Morometii

Tema Si Viziunea Morometii

 Author / Uploaded

Carmen ibn

 

Eseu tema şi viziunea despre lume Moromeţii de Marin Preda Primul roman scris de Marin Preda, “Moromeţii”, este alcătui

 Views 1,515
 Downloads 41
Our partners
File size 67KB will collect data and use cookies
for ad personalization and measurement. Learn
 Report DMCA / Copyright
how we and our ad partner Google, collect and
use data.  Agree & close  DOWNLOAD FILE

Citation preview

Eseu tema şi viziunea despre lume Moromeţii de Marin Preda

Primul roman scris de Marin Preda, “Moromeţii”, este alcătuit din două volume, publicate la doisprezece ani distanţă: în
1955, volumul I, iar în 1967, volumul al II-lea.Proza lui Marin Preda se încadrază în realismul postbelic ,iar romanul
“Moromeţii” ilustrează sfârşitul romanului doric . Un element important este „renunţarea parţială la omniscienţă”
(Nicolae Manolescu) intrucat perspectiva naratorului obiectiv, care relatează la persoana a III-a se completează prin
aceea a reflectorilor (Ilie Moromete, în volumul I, şi Ilie Moromete cu Niculae, în volumul al II-lea. De asemenea, sunt
folosite tehnici naractive modern ( tehnica decupajului de scene semnificative sau a contrapunctului). Romanul
reconstitue imaginea satului românesc în perioade de criză, în preajma celui de-al Doilea Război Mondial si prezentate
transformările vieţii rurale, ale mentalităţilor şi ale instituţiilor, de-a lungul unui sfert de secol. În ceea ce priveşte tema,
romanul prezintă destrămarea - simbolică pentru gospodăria ţărănească tradiţională – a unei familii dintr-un sat din
Câmpia Dunării, Siliştea-Gumeşti. Eugen Simion definește tema romanului ca fiind " libertatea morala in lupta cu
fatalitatile istorice". Evoluţia şi criza familiei sunt simbolice pentru transformările din satul românesc al vremii. Astfel că
romanul unei familii este şi o frescă a vieţii rurale. Există în primul volum al romanului câteva secvenţe narative simbolice
pentru tema destrămării familiei. O prima scena este cea cinei care surprinde un moment din existenţa familiei
tradiţionale, condusă de un tată autoritar, dar dezvăluie tensiunile şi conflictele din familie. Astfel, aşezarea în jurul mesei
prefigurează tensiunile din familie. . În timp ce Catrina şi „copiii făcuţi cu Moromete”, Tita, Ilinca şi Niculae, stăteau „lângă
vatră”, centru simbolic al unităţii familiale, Paraschiv, Nilă şi Achim, fiii lui Moromete din prima căsătorie „stăteau pe
partea dinafară a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la masă şi să plece afară.”, detaliu
semnificativ, care anticipează plecarea lor, ce are loc spre finalul primului volum. Mai sus decât toţi, într-o iluzie a
autorităţii necontestate, Moromete stă pe pragul odăii , dominându-i cu privirea, cu gestul şi cu vocea pe toţi membrii
familiei. Autoritatea paternă este respectată prin locul privilegiat pe care-l ocupă la masă liderul familiei. De asemenea, o
altă secvenţă relevantă este aceea a tăierii salcâmului, secventă care prefigurează destrămarea familiei, prăbuşirea
satului tradiţional, risipirea iluziilor lui Moromete. Criticul literar Eugen Simion afirmă că salcâmul reprezintă „dublul
vegetal al lui Moromete”. Destinul unuia e anticipat de destinul celuilalt. Căderea impunătorului arbore, un axis mundi,
un centru de stabilitate, un simbol al echilibrului familial, a cărui absenţă este resimţită ca un gol, prevesteşte, simbolic,
prăbuşirea autorităţii paterne şi anticipează precipitarea evenimentelor.-dublata de aparitia ciorilor- pasarilor cobe si a
bocetelor femeii din cimitir de pe fundal Acțiunea este ampla si densă, organizată pe mai multe planuri narative: în
prim-plan este cel al familiei Moromete, așa cum îl anunță și titlul, cu problemele ei specifice. În fundal e imaginea lumii
satului cu mai multe focare epice, în funcție de destinele familiale în care naratorul aruncă sonda observației: familia
Boțoghină, Bălosu, Țugurlan, toate acestea aflate într-un proces de destrămare, toate cu cauze diferite. Un cel de-al
treilea plan de adâncime ar fi cel al reflec țiilor lui Ilie Moromete. Un prim element semnficativ este simetria incipitului
cu finalul. Simetria compoziţională este dată de cele două referiri la tema timpului, în incipit şi în paragraful final al
volumului I. La început, timpul

pare îngăduitor, “Se pare că timpul era foarte răbdător cu oamenii; viaţa se scurgea fără conflicte mari”, pentru ca
enunţul din finalul volumului, “timpul nu mai avea răbdare”, să modifice imaginea timpului, care devine necruţător. În
ceea ce priveşte relaţiile temporale şi spaţiale, acţiunea romanului se desfăşoară în Siliştea – Gumeşti, un sat din Câmpia
Dunării în care existenţa decurge de generaţii întregi “fără conflicte mari”, pe o perioadă de un sfert de veac şi
înfăţişează destinul ţăranului la confluenţa dintre două epoci istorice: înainte şi după al Doilea Război Mondial. Relevante
sunt si tehnicile narative folosite precum cea a contrapunctului ( in vreme ce in poiana lui Iocan, ca intr-o agora, taranii
se delecteaza discutand politica, feciorii fac exercitii premilitare iar Jupuitu a venit sa stranga ,,fonciirea,,) sau a
decupajului de scene semnificative ( volumul I contine 3 scene importante, prezentate itnr-un mod detaliat : cina,
prispa, secerisul ) Încă de la început se conturează coordonatele conflictului din cadrul familiei Moromete, eroul central
aflându-se şi el angrenat într-un triplu conflict. Are neînţelegeri cu băieţii din prima căsătorie, neînţelegeri generate de
diferenţa de mentalitate dintre generaţii. De asemenea, între cei doi soţi, Ilie şi Catrina, există permanent o tensiune
datorată ezitării lui Ilie de a trece casa pe numele ei de frica revoltei copiilor din prima căsătoriei. A treia coordonată
conflictuală vizează neînţelegerile lui Moromete cu sora sa, Guica, nemulţumită că Ilie se recăsătorise. Un conflict
secundar se conturează şi între tată şi fiul cel mic, Niculae, care îşi dorea să meargă la şcoală, dar Ilie susţinea că nu are
bani să-l întreţină la învăţătură; în cel de-al doilea volum, această neînţelegere va ocupa un loc principal în textura
romanului, adâncind iremediabil conflictul dintre tată şi fiul cel mic. În opinia mea, romanul “Moromeţii” este un roman
al unei colectivitati. Chiar daca fii cei mari ai lui Moromtere vor cauta sa se indeparteze de dogmele satului arhaic,
Niculae va fii cel care le va recepta. Astfel, valorile traditionale sunt transmite intr-un mod indirect urmasilor , iar
trecutului isi va lasa amprenta. Astfel, spiritul “ultimul taran” va ramane viu in fiecare dintre noi.
Contact information
Ronald F. Clayton
 info@pdfcoffee.com

 Address:

46748 Colby MotorwayHettingermouth, QC T3J 3P0

About Us

Contact Us

Copyright

Privacy Policy

Terms and Conditions

FAQ

Cookie Policy

SUBSCRIBE OUR WEEKLY

NEWSLETTER

Enter your E-mail Subscribe

Copyright © 2023 PDFCOFFEE.COM. All rights reserved.     