MOROMEȚII

Marin Preda

Marin Preda a fost unul dintre cei mai importanți romancieri

români din perioada postbelică. A fost un intelectual lucid membru al
Partidului comunist Român.
Opera literară ,,Moromeții” de Marin Preda este un roman
social obiectiv realist postbelic, cuprins în două volume, primul volum
a fost publicat în anul 1955, iar al doilea volum în anul 1967, fără a
schimba cu nimic stilul elaborării narative, este un roman al
colectivității rurale, obiectiv prin relatarea la persoana a 3-a, cu un
narator omniscient, omniprezent, este un roman realist datorită
cronotopului bine precizat și tematica socială, și este postbelic
deoarece este publicat în perioada șaizecistă. Orientarea tematică a
romanului este problematica familiei.
Realismul este un curent literar apărut în a doua jumătate a
secolului XIX-lea ca reacție împotriva romantismmului, în care
principiul de bază este reflectarea realității în datele ei esențiale
obiective.
O primă trăsătură ce permite încadrarea operei în curentul
literar realism, o reprezintă narațiunea obiectivă. Perspectiva
narativă este obiectivă, iar narațiunea se face la persoana a 3-a prin
verbe și forme pronominale
(
naratorul fiind omniscient și omniprezent. Cu toate acestea se
remarcă prezența în firul epic a lui Ilie Moromete pe alocuri. Astfel se
creează personajul-reflector care ocupă locul naratorului pe alocuri.
A doua trăsătură realistă romanului este cronotopul bine
precizat. Romanul începe simbolic cu așezarea acțiunii sub semnul
unui timp îngăduitor, tolerant, care avea “nesfârșită răbdare cu
oamenii.” În ceea ce privește spațiul întâmplărilor, acesta este în
satul Siliștea-Gumești din Câmpia Dunării. Finalul primului volum
arată că “timpul nu mai avea răbdare”,deci se poate vorbi despre o
structură circulară. După cum se observă, relațiile temporale și
spațiale sunt fixate încă din incipitul romanului.
Tema literară a lui Marian Preda este cea rurală, reprezentată
de satul românesc din Câmpia Dunării reflectat de problematica
familiei și a pământului, raportul omului cu contextul istoric, iubirea,
comunicarea umană. Romanul Moromeții are ca temă: satul și
țăranul în perioada dintre cele două războaie mondiale. Scriitorul
fiind în căutarea unui răspuns la problematica micii proprietăți
țărănești dacă poate rezista la presiunile relațiilor de producție
capitalistă.
O scenă relevantă pentru tema problematicii familiei este
scena cinei, de la începutul romanului Moromeții sunt așezați în jurul
mesei mici, rotunde și joase. Frații vitregi Paraschiv, Nilă și Achim
stăteau pe partea din afara tindei, gata oricând să plece ce ilustrează
relația rece față de restul familiei. Catrina cu fetele și Niculae stăteau
lângă plită, iar Moromete a crescut mai sus decât toți, sta pe (lângă)
pragul odăii, dominându-i cu privirea, cu gesturi și cu vocea pe toți
membrii familiei. Astfel cina dezvăluie relațiile adevărate din familia
lui Moromete. Protecția Catrinei față de copiii săi, relația rece dintre
frații vitregi cu restul familiei dar și superioritatea lui Moromete în
familie.
O a doua scenă reprezentativă pentru tema comunitătii rurale
dar și a familiei este scena tăierii salcâmului: Este o scenă cu valoare
simbolică pentru familia Moromete dar și pentru întregul sat. Ilie
Moromete se decide să taie salcâmul într-o zi de duminică, în zori,
pentru că avea nevoie de bani. Astfel prin tăierea arborelui sacru,
familia moromeților își pierde sacralitatea, se anunță începutul
sfârșitului, se prefigurează destrămarea familiei și prăbușirea satului
tradițional.
Un prim element de construcție relevant pentru temă este
titlul. Titlul este format dintr-un substantiv propriu care redă numele
familiei prezentate în roman. Membrii sunt reprezentanții clasei
țărănești surprinși de prefacerile sociale din preajma celui de al 2-lea
Război Mondial. Intenția autorului este de a oglindi existența unei
familii asupra căreia se desfășoară întreaga acțiune.
 Al doilea element de construcție relevant pentru tema
romanului este conflictul. Un prim conflict Îl prezintă dezacordul
dintre tată și fii cei mai mari: Paraschiv, Nilă și Achim din cauza
mentalității diferite asupra pământului. Astfel, dacă Moromete vede
în pământ o sursă de hrană, care asigură existența zilnică a familiei.
Băieții consideră că pământul trebuie să fie o sursă de câștig de aceea
ei doresc să-l vândă, pentru a începe o nouă viață la oraș. Al doilea
conflict este între Moromete și soția sa, Catrina. Femeia i-a cerut lui
Moromete acte pe casă în schimbul pogonului de pământ vândut
pentru a se asigura că nu va fi alungată de fiii vitregi. Însă Moromete
nu-și ține promisiunea și amână întocmirea actelor, de teamă să nu-i
supere pe băieți. Al treilea conflict opune copiii dintre cele două
căsătorii. Astfel, Paraschiv, Nilă și Achim sunt nemulțumiți că tatăl lor
are și alți copii și nu sunt de acord să împartă casa și pământurile cu
aceștia. De aceea, încep să le urască pe fete, crezând că au averi
importante în lada de zestre. Un alt conflict important este cel
interior, al lui Ilie Moromete. Acesta reprezintă lupta dintre dorința
de a împlini nevoile familiei și imposibilitatea de a se descurca într-o
lume fără posibilități. În interiorul său caută un echilibru de a împăca
ambele părți ale familiei.
În concluzie, opera literară ,,Moromeții” de Marin Preda este
un roman social obiectiv realist postbelic, surprinzând viața rurală a
satului românesc din Câmpia Dunării într-un moment de destrămare
a civilizației tradiționale românești.