Morometii- Viziunea despre lume

Romanul Morometii, structurat in doua volume impune o tipologie inovatoare in proza

romaneasca. Romanul este unitary si reconstituie imaginea satului romanesc inaintea
izbucnirii celui de al Doilea Razboi Mondial. Este urmarita evolutia mentalitatii umane,
aici se consuma ideea idealismului moral taranesc, sub presiunea innoirilor fulgeratoare
prin care trece satul, dispare civilizatia straveche, iar omul creator este invins de omul
inovator.
Romanul, asa cum se sugereaza inca din titlu contureaza viata unei familii din mediul
rural, familia Moromete. Astfel, tema familiei este plasata in central romanului . Evolutia
si criza familiei sunt simbolice, evidentiind destramarea civilizatiei traditionale romanesti,
astfel romanul lui Marin Preda a fost cunoscut ca un roman al deruralizarii satului.
Opera este plasmuita intr-o manera inedita, devenind o constructie arhitecturala
intregita de viata, moarte si iubire in perspective sociala. Criza familiei este una a
comuncarii, de fapt, absenta unei comunicari reale intre Ilie Moromete si familia sa
destrama acest apparent nucleu. Evolutia si destramarea sunt conturate si prin
intermediul temei timpului viclean care nu tine cont de dorintele si nevoile oamenilor,
timpul nu mai avea rabdare cu oamenii, de asemenea, relatia dintre individ si istorie
nuanteaza tema socialala, libertatea morala in lupta cu fatalitatile istoriei.
Morometii este un roman drama cu incarcatura tragic in care prabusirea lui Ilie
Moromete semnifica surparea fericirii cladita pe iluzii: iluzia ca satul romanesc aflat la
rascurcea istoriei va rezista sub povara transformarilor sociale sipolitice. Romanul este
unul unitar, reconstituind imaginea satului romanesc intr-o perioada de criz, inainte si
dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. Astfel, se impune o noua tipologie a personajelor
ce sunt prezentate intr-o viziunea inedita si urmarite si din punct de vedere psihologic.
Asadar, romanul prezinta evolutia unor destine individuale, in primul volum al lui Ilie
Moromete, iar in al doilea volum al lui Niculae Moromete, intr-o maniera obiectiva, de
inspiratie realista, dar este si un roman in care traditionalul se imbina cu elemente
narrative moderne.
Naratorul obiectiv isi construieste universal imaginar utilizand persoana a III-a si
astfel, pastrand distanta de intamplarile relatate. Perspectiva narativa din darat se
completeaza prin aceea a reflectorilor si prin cea a informatorilor. Focalizarea este
interna, centrata mai ales pe Ilie Moromete, care devine reflectorul principal. Alterneaza

si cu alte tipuri de focalizare, crescand astfel pluriperspectivismul, iar naratorul devine

un demiurge omnipresent al universului conturat.
Universul primului roman este unul sferic realizat prin simetria dintre incipit si final.
Incipitul este unulde tip modern, continand o succinta referire spatio- temporal, apoi
facandu-se trecerea la actiunea romanului. Contine o referire vaga din punct de vedere
spatial: in campia Dunarii. Romanul debuteaza cu o referire la tema timpului. Este
prezentat atat timpul real, concret, obiectiv: cu cativa ani inainte celui de Al Doilea
Razboi Mondial, cat si timpul psihologic, subiectiv: se pare ca timpul avea nesfarsita
rabdare cu oamenii. Verbul se pare sugereaza ca aceasta imaginea timpului rabdator
este insa doar o iluzie a lui Ilie Moromete care va fi contrazisa de toate intamplarile care
se petrec pe parcursul primului volum. Motivul timpului viclean annta ocriza ce urma sa
apara, declansata fiind de istorie care adduce modificari esentiale aletiparului existential
traditional. Finaul primului volum este construit simetric cu incipitul, sunt reluate
coordonatele temporal, insa timpul devine intolerant si necrutator, mai ales ca
evenimentele istorice care vor urma, vor supune satul unor transformari ireversibile:
Trei ani mai tarziu izbucnea cel De al Doilea Razboi Mondial. Timpul nu mai avea
rabdare.
Daca titlul si incipitul primului volum prezentau familia Moromete ca fiind un nucleu,
un tot unitar, aceasta aparenta este spulberata printr-un triplu confluct ce va destrama
familia. Primul confilict este reprezentat de dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din
prima casatorie: Paraschiv, Nila si Achim, izvorat dintr-o modalitate diferita de a intelege
lumea.Fiii cei mari isi dispretuiesc tatal dearece nu sties a transforme in bani produsele
economiei rurale. Cel de- al doilea conflictizbucneste intre Moromete si Catrina, sotia
sa. Moromete vanduse in timpulsecetei un pogon d epamant din lotul sotiei sale si, in
schimb ii promisese trecerea casei pe numele ei. Promisiunea nu este indeplinita din
cauza urii pe care fiii cei mari o aveau fata de Catrina.Al treilea conflict este cel dintre
Moromete si sora lui, Guica, care si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se mai
casatoreasca pentru a doua oara. Alegerea lui Moromete ii aprinde ura impotriva lui pe
care o transmite celor trei baieti. Guica are o infuenta negative asupra nepotilor si va
contribui la prabusirea familiei.
Conflictele se desfasoara pe parcursul primului volum avand o actiune inchisa si
ordonata de axa timpului. Liantul dintre cele doua volume este problema pamantului. In
viziunea lui Marin Preda, taranul roman are cateva petice de pamant cu care isi poate
intretine familia. Ilie Moromete, spre deosebire de Ion, eroul lui Liviu Rebreanu, traieste
drama pastrarii pamantului amenintat de taxe si impozite, de plata foncirii. El nu traieste
drama patimei de pamant, ci drama disparitiei randuielilor impamantate in satul
romanesc, o civilizatie a unui sat ancestral.

Aceste randuieli ale civilizatiei rurale, dar si desprinderea violenta de acestea sunt
marcate de secvente cu o semnificativa incarcatura simbolica ce par a sta la baza
intregului univers romanesc conturat de Marin Preda. Scena cinei este considerate
prima schita a psihologiei Morometilor. Descrierea cinei se realizeaza lent prin
acumularea detaliilor. Ceremonialul cinei surpinde un moment din existent familiei
traditionale, condusa de un tata autoritar. Ilie Moromete domina o familie formata din
copii proveniti din mai multe casatorii, invrajbiti din cauza averii. Asezarea in jurul mesei
sugereaza evolutia ulterioara conflictului, dar si iminenta destramare a familiei.
O alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a taierii salcamului. Ilie
Moromete taie salcamul pentru a achita oparte din datoriile familiei, fara a vinde
pamantul sau oile. Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cimitir femeile isi
plang mortii prefigureaza destramarea nu doar a familiei, dar si a satului, astfel
prabusindu-se traditionalul. Acest moment reprezinta si rispirea iluziilor lui Moromete.
Lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, arbore a fost un axis mundi care veghea
ordinea lumii, a microcosmosului rural si familial. Dupa taierea salcamului haosul se
instaleaza treptat.
Unul dintre cele mai illustrative episoade pentru viata rurala este episodul
secerisului. Prin acesta se infatiseaza o realitate arhetipala, miscarile, gesturile,
pregatirea si plecarea la camp se integreaza unui ritual stravechi. Secerisul e trait in
acelasi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic specific colectivitatii arhaice.
Morometii este un roman al deruralizarii satului. Criza ordinii sociale se reflecta
in criza valorilor morale. Eeste un roman realist dezvoltand problema relatiei omului cu
istoria si un roman modern in compozitie, in realizarea personajului principal si stil.

Teodoroiu Ioana