Morometii - Marin Preda

                
               Realismul este un curent literar aparut ca o reactie impotriva romantismului si promoveaza
redarea cat mai exacta a realitatii prin intermediul unor detalii numeroase, prin stabilirea clara a
timpului si spatiului in care se petrece actiunea, prin transformarea personajelor in tipologii si prin
preferinta pentru tema familiei.
              Opera literara "Morometii" de Marin Preda este un roman realist si social. Opera se
incadreaza in curentul realist prin redarea obiectiva a faptelor de catre un narator obiectiv, omniscient
si omniprezent, prin crearea unei tipologii determinate istoric si social, aspectul social al prezentarii
vietii rurarele interbelice si prin structura circulara a primului volum.
              Romanul aduce in prim plan destramarea unei familii de tarani din satul Silistea Gumesti.
Aceasta tema se impleteste cu altele care nuanteaza fresca vietii rurale de dinaintea si de dupa cel de-
al doilea razboi mondial.    O alta tema este criza comunicarii, absenta unei comunicari reale intre Ilie
Moromete si familia sa. Tema timpului viclean, nerabdator, relatia individ-istorie nuanteaza tema
sociala.
Titlul este reprezentat de un substantiv propriu articulat care trimite la ideea de familie. Insa,
lecturand romanul, titlul isi dezvaluie valoarea de antifraza. Morometii nu sunt altceva decat un grup
de persoane care stau laolalta sustinuti parca artificial de legatura de sange.
Titlul "Morometii" plaseaza tema familiei in centrul romanului, insa evolutia si criza familiei
sunt simbolice pentru transformarile din satul romanesc al vremii, astfel ca romanul unei familii este
si un roman al deruralizarii satului.
               Conceptia lui Marin Preda este aceea ca autorul realist trebuie sa realizeze o opera care sa
nu vorbeasca despre ea insasi, ci despre om.
               Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Primul este dezacordul dintre Ilie
Moromete si cei trei fii din prima casatorie, Paraschiv, Nila si Achim, izvorat dintr-o modalitate
diferita de a intelege lumea. Cei trei fii isi dispretuiesc tatal deoarece nu stie sa transforme in bani
produsul economiei rurale, precum Tudor Balosu, care se adapteaza mai usor noilor realtii capitaliste.
Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Ilie Moromete si Catrina, sotia sa. Ilie vanduse in timpul
secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-i in schimb trecerea case pe numele ei. De teama fiilor
cei mari, care isi urau mama vitrega, Ilie amana indeplinirea promisiunii. Al treilea conflict este cel
dinte Ilie Moromete si sora sa, Guica, care si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se mai casatoreasca
pentru a doua oara. In felul acesta, Guica ar fi avut grija de gospodarie si de cresterea copiilor pentru
a nu ramane singura la batranete. Faptul ca Ilie se recasatoreste si isi construieste o casa departe de
locuinta ei, ii aprinde Guicai o ura impotriva lui pe care o va transmite celor trei fii mai mari. Guica
are un impact negativ asupra nepotilor si va contribui la destramarea familiei. Un conflict secundar
este cel dintre Ilie Moromete si Niculae, fiul cel mic. Baiatul isi doreste cu ardoare sa mearga la
scoala, insa Ilie, care trebuie sa plateasca taxele, il ironizeaza si ii spune ca scoala nu aduce niciun
beneficiu. Pentru a-si indeplini dorinta de a studia, baiatul se desprinde treptat de familie.
              Perspectiva narativa obiectiva a naratorului se completeaza prin  cea a reflectorilor( Ilie
Moromete in primul volum si Niculae in cel de-al doilea volum) si a informatorilor care aduc
informatii suplimentare despre ceea ce se petrece dincolo de prim-planul actiunii.

               Un prim episod ilustrativ pentru tema si viziunea despre lume este cel in care se prezinta
cina familiei Moromete din tinda casei Morometilor in jurul mesei joase, neschimbate de ceva vreme,
desi familia se marise dupa a doua casatorie a lui Ilie. Scena surprinde un moment din existenta
familiei traditionale, condusa de un tata autoritar. Asezarea membrilor familiei la masa dezvaluie
adevaratele relatii dintre ei. Copiii din cea de-a doua casatorie stau in jurul mamelor lor, pe cand cei
trei fii din prima casatorie stau langa usa de la intrare, gata oricand parca sa plece, semn de
instrainare de noua familie si al revoltei impotriva autoritatii paterne. Stand pe locul cel mai inalt, Ilie
ii domina pe toti, fiind cel care incearca sa tina familia unita.
    O a doua scena semnificativa este taierea salcamului. Simbolizand lumea veche, caderea
salcamului nu numai ca declanseaza revolta lumii inconjuratoare, fiind acompaniata de plansetele
femeilor din cimitirul apropiat, dar anunta si decaderea lui Moromete din viata tihnita si patriarhala.
Taierea salcamului inseamna descifrarea aceste lumi, declansand instaurarea treptata a haosului in
existenta rurala.

  In opinia mea, tema fundamentala a romanului este cea rurala, surprinzand existenta satului
romanesc din Campia Dunarii intr-un moment de destramare a civilizatiei traditionale romanesti,
semnificativ fiind felul in care se produce acest proces in familia Morometilor. Aceasta tema este
completata de cea a relatiei omului cu timpul, cu istoria, satul fiind surprins in momentul schimbarii
randuiri sociale. Paternitatea, iubirea si moartea completeaza aria tematica a romanului.