MOROMEȚII-M.

Preda

I.TIPOLOGIA ROMANULUI

1) R. postbelic(volumul I-1955/volumul II-1967)

2) R. social(se descrie lumea satului românesc din Câmpia Dunării,Siliștea-
Gumești)
3) R.al familiei(se descrie viața familiei Moromete)
4) R. realist(respectă programul realismului)
5) R. obiectiv(persepectiva narativă obiectivă)
6) R. rural(acțiunea se desfășoară la sat)
7) Bildungsroman(se prezintă procesul de maturizare a lui Nicolae
Moromete,mezinul familiei)

II.IMAGINEA TIMPULUI

În Campia Dunării, cu cațiva ani înaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, se
pare ca timpul avea cu oamenii nesfârșită răbdare; viața se scurgea aici fără
conflicte mari.”

Acțiunea se desfășoară într-un sat românesc tradițional,existența țăranilor

fiind sinonimă cu pământul. În perioada interbelică țăranii erau proprietari,trăiau
pentru pământul lor și din roadele acestuia.Ilie Moromete este un țăran de condiție
medie, are o familie numeroasă,viața lor fiind una monotonă și aparent liniștită.
Protagonistul are două scopuri să-și păstreze pământul întreg și familia unită.

Verbul se pare sugerează că această imagine a timpului răbdător este doar o

iluzie a lui Ilie Moromete care va fi contrazisă de toate întâmplările care se petrec
pe parcursul primului volum, mai ales că în familia țăranului mocnesc numeroase
conflicte, pe care el încearcă să le domine prin autoritate, ironie, detașare si ,
uneori , chiar prin atitudine agresivă. Motivul timpului viclean anunță o criză ce
urma să apară, declanșată fiind de istorie care aduce modificări esențiale ale
tiparului existențial tradițional.

Finalul primului volum este construit simetric față de incipit. Astfel, timpul
devine necrutator si intolerant, mai ales că evenimentele istorice care vor urma vor
supune satul unor transformări ireversibile.
Trei ani mai tarziu, izbucnea cel de-al Doilea Razboi Mondial. Timpul nu mai
avea rabdare.

Motivul timpului răbdător și al timpului nerăbdător conferă sfericitate primului

volum al romanuilui, care cuprinde o epocă încheiată din viața satului tradițional
românesc.

III.TEMELE ROMANULUI

1.FAMILIA tradițională

MOROMETE

Ilie Moromete este protagonistul vol I. El reprezintă țăranul arhaic și tatăl

autoritar,este convins că viziunea sa despre viață este corectă și nu se arată deschis
spre a asculta opiniile alor săi. Moromete se află la a doua căsătorie,având șase
copii.Băieții cei mari,Achim,Paraschiv și Nilă, sunt din prima sa căsătorie.Cu
soția actuală, Catrina, îi are pe Tita, Ilinca și Niculae.

BĂLOSU

Tudor Bălosu este bogatul satului,este invidiat ce către ceilalți țarani.Fiul

său,Victor, a plecat la oraș,este tânărul modern care s-a desprins de
tradiție.Polina,fata bogată, se îndrăgostește de Birică,un tânăr sărac, și se
căsaătorește din iubire,contra voinței tatălui ei.

ȚUGURLAN

Este țăranul sărac care se revoltă impotriva nedreptăților sociale,înfruntă

primarul,jandarmii și este pedepsit.

2.PĂMÂNTUL

3.IUBIREA

IV.PLANURILE NARATIVE(rezumat-25 rânduri)

Planul principal-se descrie viața țăranilor,exponent fiind Ilie Moromete

Planul secundar-se prezintă destinul lui Niculae Moromete,evoluția acestuia( de
la mezinul familiei care își dorește să meargă la școală, la inginerul
horticol,exponent al lumii noi.)

Planul cadru-se descrie viața satului tradițional care va fi înlocuit cu satul modern

V.CONFLICTELE ROMANULUI

A)CONFLICTUL SOCIAL(un triplu conflict va destrăma familia lui

Moromete)

 Conflictul dintre tată și cei trei fii ai săi din prima căsătorie: Nila, Paraschiv
si Achim, este cauzat de viziunea diferită despre lume. Tatăl este adept al
lumii vechi,o lume conservatoare care pune preț pe munca pământuului,iar
fiii sunt deschiși către lumea cea nouă,o lume a banului.Tinerii își
dispretuiesc tatal fiindcă nu știe să transforme în bani produsele economiei
rurale, precum vecinul lor Tudor Balosu, care se adaptează mai ușor noilor
relații capitaliste.

 Cel de-al doilea conflict izbucnește între Moromete si Catrina, soția lui.
Moromete a vândut în timpul secetei un pogon din lotul sotiei, promitându-i,
în schimb, trecerea casei pe numele ei. De teama fiilor celor mari care isi
urau mama vitrega, Moromete amâna îndeplinirea promisiunii. Din aceasta
cauza, femeia simte cum i se strecoara in inima nepasarea si sila de barbat si
copii, gasindu-si, inițial, refugiul în biserica, dar in al doilea volum Catrina il
parăsește pe Ilie, dupa ce află de vizita lui la Bucuresti.

 Al treilea conflict este cel dintre Moromete și sora lui, Guica, care și-ar fi
dorit ca fratele văduv să nu se mai căsătorească pentru a doua oară. In felul
acesta, ea s-ar fi stabilit în casa lui Moromete , ca să se ocupe de gospodărie
si de creșterea copiilor, pentru a nu ramâne singură la batrânețe. Faptul că
Moromete se recăsătorește îi sporește ura impotriva lui, pe care o transmite
celor trei fii mai mari. Guica are o influență negativă asupra nepoților si va
contribui la grăbirea prăbușirii familiei.
  Un alt conflict secundar este acela dintre Ilie Moromete si fiul cel mic,
Niculae. Copilul iși dorește cu ardoare să meargă la școală, in timp ce tatăl,
care trebuia să plătească fonciirea îl ironizează-alta treaba n-avem noi
acuma! Ne apucam sa studiem -sau susține că învățătura nu îi aduce niciun
beneficiu. Pentru a-și realiza dorinața de a studia, băiatul se desprinde treptat
de familie.

TEMĂ-dați exemple de conflicte sociale în rândul celorlalți săteni

b)CONFLICTUL MORAL

Moromete se vede prins între cele două lumi.Este conservator,este autoritar și nu

acceptă opiinile alor săi.

VI.SCENE SIMBOLICE

Cina familiei: - Scena ce ilustrează familia de țarani,o familie

tradițională(reuneste membrii familiei, indica statutul fiecăruia și prezinta
atmosfera tensionată)

Moromeții se află în tindă, în jurul unei mese rotunde,semn al unității,însă

așezarea lor punctează rolul pe care îl are fiecare în familie și viitoarele conflicte
ce vor destrăma familia.Autoritatea tatălui este evidențiată de poziția mai inaltă la
masă pe care i-o asigură pragul odăii. Ilie Moromete ia decizii,el hotărește destinul
alor săi. Locul gospodinei este lângă vatră ,lângă mamă stau inghesuiți doar copiii
ei, singurii asupra cărora se revarsă protecția maternă. Fiii mai mari stau lângă ușa,
fiind astfel anticipată fuga lor.

Tăierea salcâmului: - semnifică prăbușirea familiei si a satului traditional,

este primul semn al declinului.

Moromete face acest sacrificiu pt. a nu vinde din oi dupa ce i-a promis lui
Achim că-l lasă să plece la Bucuresti. Scena se petrece in zori, într-o zi de
duminică, pe fundalul bocetelor din cimitir, sugerând evoluția tragică a
evenimentelor. Salcâmul simbolizează vechime,stabilitate,iar tăierea sa
prefigurează dispariția acestor valori-satul vechi,tradițional va fi înlocuit de satul
nou,modern,iar familia se va destrăma, intrucât dorințele lor sunt diferite,contrarii.
 Poiana lui Iocan: - scena simbolică pentru viața satului tradițional,a satului
patriarhal

Poiana lui Iocan este locul în care țăranii se adună duminica pt. a face ,,politica". In
fața fierăriei, discuțiile nu încep fără Moromete, singurul in stare sa citească si
printre rănduri(pe întelesul tuturor). In privința lui Moromete se relevă inteligența
sa și respectul de care are parte in sat,deși este fără școală și nu cel mai bogat.

Fonciirea(impozitul pe pamant): - subliniaza talentul actoricesc și disimularea

lui Ilie Moromete. Datoria familiei este veche și lui Moromete i-a mers prin
tehnica amânari la care apelează și de asta data, dar agenții devin amenințători si
vor să confiște bunuri din casă. Moromete se vede nevoit sa dea aproape toți banii
luați pe salcâm. Este o scena semnificativă și pt. starea precară a majorității
oamenilor din sat.

Serbarea școlară: - Il plasează în centru pe Niculae, un copil pe care ceilalti nu-l

înteleg și-l privesc ca pe un ciudat din cauza faptului că-i place scoala. In sat se
obișnuia să fie frecventate cursurile doar până cand copilul învăța să scrie si să
citească; copii aveau de micii responsabilitatile lor in familie si mergeau la școală
daca nu aveau treabă și dacă părintii aveau cu ce să le cumpere haine și rechizite.
La serbarea școlară tatăl ajunge întâmplator și va fi uluit de faptul că Nicolae nu
doar a trecut clasa, ci a luat premiul 1 la băieti. Este momentul în care Moromete
își va lua mai în serios copilul, dar convins cu adevărat să-l dea la școala mai
departe va fi după ce preotul si învațătorul îi bat la poarta pentru a discuta.

Secerișul: - scena simbolică pentru viața țăranilor

Este un moment tradițional mult asteptat de țărani care culeg roadele muncii
de peste an. Pentru câteva zile satul se mută pe câmp, iar munca grea nu-i
extenuează, ci aduce oamenilor mulțumire pentru că recolta este mai bogată ca
niciodată. Toți își fac intâi calcule și apoi planuri care vor fi însă zădărnicite de
scăderea drastică a prețului . Moromete pierde din nou, alt semn că ,, timpul nu
mai are răbdare".

Bătaia- punctul culminant al volumului 1, ce va duce la ruinarea lui Ilie

Moromete
 Convins de complotul băieților mai mari și obligat de obrăznicia lui
Paraschiv, Moromete le aplică celor doi fii mai mari o corecție cu parul, scena
evidențiind nu numai furia, ci și gândurile tatălui: ,, orbilor și sălbaticilor la minte.
. . bolnavilor de avere".

Paraschiv si Nilă fug, luând cu ei caii și o parte din zestrea fetelor.

Moromete își vede ambele idealuri spulberate: băieții au fugit și el trebuie sa vândă
din pământ. Cumpără alți cai, plătește rata și celelalte datorii, achită pentru Nicolae
taxele scolare, dar toate acestea rămân fără soluție pe viitor. Finalul volumului 1
ni-l arată pe Moromete ruinat, învins, total schimbat : ,, nu mai răspundea cu
multe cuvinte la salut, nu mai fu auzit povestind . . ." .

Timpul nu mai are rabdare cu țăranul tradițional : vine războiul , vine apoi
comunismul, lumea satului se va schimba din temelii.