Moromeții de Marin Preda

I.Ipoteza
1.Autor
Scriitorul Marin Preda face parte din perioada postbelica a literaturii romane, opera sa literara imbinand viziunea realista a
lumii cu cea moderna. Scriitor complex, in romane valorifica atat lumea de tip antebelic in spatiul rural cat si in cel citadin.
Dintre operele sale se remarca “Viata ca o prada”, “Cel mai iubit dintre pamanteni” sau “Morometii”, opera complexa
publicata in două volume si bazata pe viata scriitorului.
2. Opera literara “Morometii” este publicata in doua volume, volumul 1 in 1955 si volumul al II-lea in 1967, diferenta de
12 ani dintre cele doua volume nu schimba cu nimic stilul elaborarii narrative.
3. Romanul are o geneza complexa, fiind bazat pe propria existenta a scriitorului.Mai intai, satul Silistea Gumesti este
locul in care s-a nascut scriitorul. In al doilea rand, familia scriitorului si el insusi se regasesc in ipostaza personajelor de
roman. De exemplu, Tudor Călărasul, tatal scriitorului,este modelul dupa care este conturat personajul Ilie Moromete.
4. Titlul operei este un substantiv propriu care, denotativ face referire la membrii unei familii. Conotativ, titlul desemneaza
o comunitate, in care mentalitatea si modul de viata conduce in moduri diferite destinele umane. Este vorba despre
mentalitatea arhaica a lui llie Moromete si mentalitatea noua fiilor săi.
5. Tema operei este constituita din viata scoaila a comunitatii rurale din Campia Dunarii, inainte si dupa al II-lea Razboi
Mondial.Subtemele romanului sunt problematica pamantului si familia, iar lait motivul este timpul.
6. Ca specie literară, ”Moromeții” de M. Preda este un roman deoarece:
a. este o specie a genului epic de mare întindere cu mai multe fire narrative;
b. acțiunea este complex și complicate;
c.personajele sunt numeroase și caracterizată complex în evoluție;
d. predomină narațiunea;
e. se prezintă o imagine amplă și profundă asupra vieții.
Romanul obiectiv este specific doar realismului, care este curentul literar aparut in context european la mijlocul secolului al
XIX-lea a carui estetica se baza pe reflectarea veridica a realitatii in arta.
II. Demonstrația.
a. Naratorul omnisicient si omniprezent nu-si schimba ipostaza fiind intotdeauna impersonal si narând la persoana a
III-a. Viziunea asupra evenimentelor este “dindărăt” adica obiectiva fara implicare.
b. Actiunea primului volum este plasata in vara anului 1937, iar actiunea celui de-al doilea volum surprinde o
perioada temporala vasta situatia intre 1938-1962.
Incipitul prezinta locul si timpul petrecerii actiunilor, respectiv “campia Dunarii, cu cativa ani inaintea celui de-al
doilea razboi mondial”, mai exact “inceputul verii”. Motivul literar al timpului este vazut bivalent – rabdator ” se pare ca
timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare” si grabit de evenimente.
Un triplu conflict va destrama familia lui Moromete. Este mai intai dezacordul dintre tata si cei trei fii ai sai din
prima casatorie, Cel de-al doilea conflict izbucneste intre Moromete si Catrina, sotia lui Moromete vanduse in timpul
secetei un pogon din lotul sotiei, promitandu-i, in schimb, trecerea casei pe numele lui, dar amana indeplinirea promisiunii.
Al treilea conflict se desfasoara intre Moromete si sora lui Guica, care si-ar fi dorit ca fratele vaduv sa nu se recasatoreasca
Exista in primul volum al romanului Morometii cateva secvente narative de mare profunzime.
Scena cinei este considerata “prima schita a psihologiei Morometilor”. Ceremonialul cinei pare a surprinde un moment din
existenta familiei traditionale condusa de un tata autoritar. Ilie Moromete pare a domina o familie formata din copii
proveniti din doua casatorii, invrajbiti din cauza averii. Asezarea in jurul mesei sugereaza evolutia ulterioara a conflictului,
iminenta destramare a familiei.
O alta secventa epica cu valoare simbolica este aceea a taierii salcamului. Ilie Moromete taie salcamul pentru a
achita datoriile familiei, fara a vinde pamant sau oi. Taierea salcamului, duminica in zori, in timp ce in cimitir femeile isi
plang mortii, prefigureaza destramarea familiei, prabusirea satului traditional, risipirea iluziilor lui Moromete. Odata
distrus arborele sacru, lumea Morometilor isi pierde sacralitatea, haosul se instaleaza treptat.
In volumul al doilea, structurat in cinci parti, se prezinta viata rurala intr-o perioada de un sfert de veac, de la
inceputul anului 1938, pana la sfarsitul anului 1962. Actiunea romanului se concentreaza asupra a doua momente istorice
semnificative: reforma agrara din 1945, cu prefacerile pe care ea le aduce si transformarea “socialista” a agriclturii dupa
1949, perceputa ca un fenomen abuziv.Satul traditional intra intr-un ireversibil proces de disolutie.
 Conflictul principal opune mentalitatea traditionala si mentalitatea impusa, colectivista. Personaje – reflector
pentru cele doua mentalitati sunt Ilie Moromete si fiul sau Niculae. Vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusa, fiind
inlocuita de o alta, lipsita de glorie. Autoritatea lui in sat se diminueaza, iar unitatea distrusa a familiei nu se reface.
Moromete se apuca de negot, treburile merg bine, dar il retrage pe Niculae de la scoală. Toata energia tatalui se
concentreaza in incercarea de a-i aduce acasa pe baietii fugari, dar ei resping incercarea de reconciliere a tatalui. Catrina il
paraseste si se duce la fata ei din prima casatorie. Destramarea familiei continua cu moartea lui Nila in razboi. Fiul cel mic,
Niculae, reprezinta in roman mentalitatea impusa, colectivista. Cautandu-si eul, devine adeptul “undei noi religii a binelui
si a raului”, cum crede ca este noua dogma, socialista. După un timp, activistul Niculae Moromete este destinuit, se retrage
din viata politica.
Pe de alta parte, Ilie Moromete isi pierde prestigiul de altadata. El se stinge incet, traindu-si ultimii ani din viata in
singuratate si tacere. Cazut la pat, el isi exprima crezul de viata cand ii spune medicului “Domnule…eu intotdeauna am dus
o viata independenta!”.
Romanul se incheie zece ani mai tarziu. Niculae a devenit inginer hortcol si este casatorit cu o fata din sat,
Marioara, care ajunge si ea asistenta medicala. La inmormantarea tatalui, Niculae afla de la sora lui ca tatal se stinge incet
fara a suferi vreo boala. In final, tatal si fiul se impaca in visele baiatului.
c. Romanul dezvolta o serie de personaje specifice lumii rurale neatinsa insa de schimbarile majore sociale in
volumul I, in volumul al II-lea fiind surprinse tipuri umane dominate de realitati sociale ce le metamorfozeaza lumea
interioara.
Volumul I il contureaza pe Ilie Moromete in mod complex: cap de familie dominand copiii din prima si a doua
casnicie cu autoritate, cu o pozitie centrala in lumea satului bazata pe faptul ca era cel mai inteligent si abil dintre tarani.
Spre deosebire de alte personaje isi ascundea gandurile prin puterea disimularii.
Volumul al II-lea il gaseste pe Ilie Moromete ca personaj secundar si ca un om dominat de timpul schimbarilor.
Fuga baietilor mai mari la Bucuresti, faptul ca este parasit de Catrina, schimbarea sociala si pierderea pamanturilor il
schimba pe Moromete, nereusind sa poata intelege cursul istoriei. Ca urmare, moartea personajului reprezinta o stingere a
lumii satului arhaic.
Niculae este in primul volum personaj secundar surprins in scena cinei ca mezinul familiei ce nu avea nici macar
un loc al lui la masa. Copilul evolueaza spre un elev dornic de invatatura, faptul ca obtine premiul 1, ducand la castigarea
respectului tatalui sau. Din acel moment in inima lui Moromete se va produce schimbarea, Niculae avand tot sprijinul
parintesc pentru a-si continua scoala.
Volumul al II-lea il contureaza ca personaj prinicipal, simbol al timpurilor noi, om cu carte dupa dorinta mamei si
a invatatorului din sat. Personajul este conturat la fel ca si Ilie Moromete: un om cu personalitate si caracter puternic ce se
poate usor adapta la niste timpuri pe care parca le intelege..
d. . Prin tehnica rezumativa, evenimentele sunt selectionate, unele fapte si perioade de timp sunt eliminate
(elipsa), timpul naratiunii cunoaste reveniri (alternanta). Monologul este semnificativ in ansamblul romanului.
e. Scenele in care sunt prezentate aspecte din viata colectivitatii se constituie intr-o adevarata monografie a satului
traditional hora, calusul, intalnirile duminicale din poiana lui Iocan, serbarea scolara, secerisul.Unul dintre cele mai
ilustrative episoade pentru viata rurala este secerisul care e trait in acelasi fel de intregul sat, intr-un ceremonial mitic
specific colectivitatii traditionale.
Concluzie
Ca urmare a celor evidentiate si argumentate, opera literara “Morometii” de Marin Preda este un roman realist social
obiectiv, oferind o imagine ampla asupra conceptiei scriitorului despre lumea rurala inainte si dupa cel de-al doilea Razboi
Mondial.