Sunteți pe pagina 1din 4

Morometii-Marin Preda Literatura post belica se afla intr-un con de umbra deoarece dupa cel de-al II-lea razboi

mondial s-a instaurat egemonia comunista, iar literatura a devenit o modalitate de prea marire a partidului comunist.Operele erau dedicate intru totul idelolgiei comuniste fara sa se tina cont de valoarea sa estetica a acestora. De aceea aparitia 1949 a volumului de nuvele Intalnirea din pamanturi a lui Marin Preda a constituit un moment important in evolutia literaturii romane.Autorul inbina realismul cu naturalismul pentru a descrie cat mai obiectiv viata rurala. Doua dintre aceste nuvele O adunare linistitasi Desfasurarea au constiuit sursa de inspiratie pentru romanul ulteriorMorometii.Astfel teme si personaje din aceste nuvele se regasesc in interiorul romanului. Morometii este un tex realist obiectiv ca si Ion,insa se deosebeste de acesta prin perspectiva de abordare a problematicii pamantului si tehnicile narative folosite. Daca in Ion pamantul devine obsesia personajului principal,deoarece ii poate conferii din nou demnitatea de om, in Morometiipamantul este o sursa de supravietuire, iar Ilie Moromete este preocupat mai mult de problemele existentiale asupra carora le mediteaza sau le discuta cu prietenii . Tehnicile folosite de Marin Preada in realizarea romanului sunt diferite fata de cele din Ion astfel autorul realizeaza tehnica decupajului, de aceea putem delimita exact scenele semnificative ale volumului I. Desi, desfasurarea actiunii dureaza doar trei ani, totusi evenimentele sunt prezentate in amanunt pentru ca Preda foloseste tehnica detaliului.Un loc aparte in caracterizarea personajului il are monologul interior prin intermediul careia naratorul prezinta gandurile si trairile personajelor. De asemenea, il transforma pe Ilie Moromete intr-un personaj reflector, astfel incat evenimentele sunt prezentate din perspectiva constiintei acesteia.Ele sunt filtrate, analizate si descrise din punct de vedere al lui Moromete.In ceea ce priveste geneza romanului, insusi Marin Preda afirma ca a avut ca model pe tatal sau, Tudor Calarasu pentru realizarea lui Ilie, iar propria lui copilarie a devenit sursa de inspiratie pentru copilaria lui Niculaie. Tema romanului o constituie prezentarea vietii rurale cu traditiile si obiceiurile, cu tot ceea ce tine de existenta taranilor. Volumul I precizeaza cu exactitate timpul si locul desfasurarii actiunii.Naratiunea se petrece cu cativa ani inainte de cel de-al II-lea Razboi Mondial, pe timpul verii in satul din campia Dunarii, Silistea-Gumesti. Romanul este construit pe baza catorva teme semnificative care prezinta modul de viata al taranilor cina, secerisul, poiana lui Iocan, taierea salcamului, fuga baietilor la Bucuresti. Volumul I din Morometii prezinta precis locul si timpul desfasurarii actiunii.Acesta se petrece in satul din campia Dunarii, Silistea-Gumnesti cu doi ani si jumatate inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial pe

timpul verii.Desi actiunea dureaza practic trei luni, totusi volumul de informatii este maxim pentru ca autorul foloseste tehnica detaliului.Naratiunea se incadreaza in tipologia romanului realsit obiectiv, insa in afara de naratorul omniscient perspectiva obiectiva si viziunea din darat Marin Preda introduce elemente moderniste:personajul reflector(Ilie Moromete), utilizarea monologului interior in caraacterizarea personajelor, introspectiva(autoanaliza), tehnica decupajului. Romanul graviteaza in jurul Morometilor reprezentat prin Ilie Moromete, personajul centralal volumului I .Naratiunea este realizata avand in vedere scenele semnificative din viata celor din SilisteaGumnesti:cina, secerisul, taierea salcamului, poiana lui Iocan si fuga baietilor la Bucuresti. Primul tablou, cel al cinei ilustreaza ritualul respectata cu sfintenie atat de familia Morometilor, cat si de celelalte familii.Pozitionarea la masa sugereaza relatiile din interiorul familiei Morometilor, dar si conflictele dintre personaje. De o parte sunt asezati cei trei baieti din prima casatorie ai lui Ilie, iar de cealalta parte se regasesc copii Catrinei si ai lui Moromete.Langa vatra se afla Catrina, cea care munceste si acasa si la camp sustinand gospodaria fara sa aiba niciun moment de odihna.Cu toate acestea nu capata respectul cuvenit, ci dimpotriva este dispretuita si ironizarata atata de Moromete, cat si de fii cei mari.O pozitie privilegiata are Ilie, el sta pe prag deasupra tuturor sugerandu-se autoritatea paterna, superioritatea personajului si puterea de convingere pe care o are fata de toti ceilalti.De asemenea, tensiunile prezentate in acest moment initial prefigureaza conflictele ulterioare care vor duce la destramarea familiei Morometilor. O alta ipostaza importanta vazuta tot ca un ritual este secerisul la care taranii participa in totalitate urmand un anumit scenariu.Se trezesc dis-de-dminieata, isi aleg uneltele cele mai bune si isi pregatesc mancarea pentru toata ziua.Pentru ei secerisul inseamna buna-stare pentru ca aduna recolta care ii va ajuta sa supravietuiasca pana anul urmator.Ilie Moromete are un comportament diferit fata de ceilalti tarani pentru ca ii lasa pe ai sai sa trudeasca la camp, iar el priveste atent de pe margine sa nu se piarda nimic din roadele pamantului.Totodata, prefera sa fumeze linistit departe de arsita de afara.

Taierea salcamului ilustreaza un moment esential atat pentru Moromete, cat si pentru intregul sat.Acesta reprezinta axul central al satului, simbolul rezistentei, al durabilitatii, al amintirilorr si al jocurilor copilariei.Prabusirea lui este o drama pentru intregul sat.Acesta anticipeaza destramarea familiei Morometii, dar si distrugerea satului traditional prezentata in volumul al II-lea. Taierea salcamaului inseamna de fapt pentru Moromete recunoasterea saraciei si-ntr-un fel semnifica pierderea libertatii taranului.

Ultima secventa a volumului I e reprezentata de fuga baietilor la Bucuresti cu toata averea familiei.Acest episod declanseaza drama paternitatii.Ilie Moromete tine un monolog impresioanant in care se auto analizeaza pe sine, ca parinte incercand sa isi explice cauza esecului patern. Concluzia la care ajunge este aceea ca nu el e vinovat de tradarea baietilor ci pune totul pe seama evolutiei societatii care a produs schimbarea mentalitatilor si a valorilor. Dezamagirea lui Moromete este profunda, tristetea lui vine din neputinta pastrarii unei famili unite. Volumul I se termina sub semnul timpului care nu mai are rabdare cu oameni anticipand astfel marile schimbari socio-politice si a conflictelor majore care vor modifca destinul taranilor si al satului traditionale. Partea a II-a apare la o diferenta de 12 ani si nu mai este la fel de savuroasa ca volumul I pentru ca accentul se muta de la viata rurala la ideologia comunista care acapareaza totul. Dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial au loc numeroase schimbari care duc la distrugerea satului traditional si afecteaza statutul taranului.Odata instaurata puterea comunista oamenii de la sat sunt deposedati de pamanturi prin legea colectivizarii si a coopertivizarii.Prin aceste legi agrare taranul este instrainat de pamant fiind obligat astfel sa caute o alta sursa de supravietuire. In lumea satului Silistea-Gumnesti, Ilie Moromete nu mai este in centrul atentiei, nu mai este nici respectat, nici admirat de consateni ci intra intr-un con de umbra. Fata de primul volum cand era caracterizat prin sociabilitate, placerea de a vorbi, spirit jovial, in cea de-a doua parte devine introvertit, mohorat,nu mai are placrea comunicarii,nu mai citeste si nu mai analizeaza articolele de ziare.Niciodata Ilie nu accepta noile conditii social-istorice,el ramane adeptul satului traditional mostenit din stabuni. Personajul central al volumului II este Niculae Moromete devenit activit de partid.Acesta,fire idealista sustine cu darzenie ideologia comunista pana cand constientizeaza ca exista diferente majore intre teorie si practica.Organizarea lumii satului este bluversata, toti cei care fusesera respectati inainte, sunt eliminati de la putere si inlocuiti cu saraci satului,precum Tugurlan,Mantarosi si Oobei.Aceaste modificari sunt facute pe linie de partid ceea ce intersecteaza in mod special,este conflictul dintre vechi si nou,reprezentat de mentalitatile celor doua personaje principale ale romanului(Ilie si Niculae). Ilie Moromete susutine traditia si obiceiurile stravechi,nu pot accepta noua randuire si nici ideologia acesteia de aceea intra in conflict cu Niculae.Tatal nu poate observa nepasator cum este distrus satul traditional si nici nu se poate adapta la o societate in care taranul nu mai exista.De cealalta parte Niculae crede in beneficiile comunismului in egalitatea dintre oameni si incercarca sa inoculeze aceste principii si celorlalti.Din nefericire pentru el si pentru ceilalti,este dezamagit de noua religie renuntand astfel la pozitia de activist de partid.

In final Ilie Moromete moare insa pana in ultimul moment ramane la fel de independent si de voluntar asa cum a fost toata viata. Cel de-al doilea volum al Morometilor este construit dupa thenica rezumativa de aceea actiunea se desfasoara pe o perioada mai lunga(aproximativ 20 de ani) iar volumul informatiilor nu este detaliat ca in prima parte. Limbajul lui Preda este destul de apropiar de limbajul popular tocmai ca incearca sa realizeze imaginea cat mai veridica a satului romanesc.