MARIN PREDA - MOROMETII

Marin Preda este unul dintre cei mai mari romancieri realisti din literatura romana , el continua o traditie puternica a prozei romane , cea reprezentata de: Ion Creanga , Ioan Slavici ,Liviu Rebreanu si Mihail Sadoveanu . A excelat mai ales in surprinderea realista a vietii satului romanesc dintr-o anumita perioada si crearea unui tip de taran original - Ilie Moromete. Primul volum a aparut in 1955 , iar al doilea in 1967. Se poate vorbi de un ciclu morometian , in care se incadreaza si romanele Marele Singuratic si chiar Delirul, intrucit unele perioade istorice ca cea a razboiului sunt prezentate in acest roman. Romanul a fost anticipat de doua nuvele: Salcimul si O adunare linistita in care apare prima ipostaza a lui Ilie Moromete prin Patanghel (este porecla lui Moromete din roman). STRUCTURA -Cuprinde doua romane deosebite, atat prin problematica, cit si prin stil. Primul roman cuprinde un sat romanesc din cimpia Dunarii - Silistea Gumesti - inaintea celui de-al doilea razboi mondial. Acest roman se gaseste intre doua aforisme , cea ce ii da un caracter simetric. La inceput aforismul se refera la aparenta timpului istoic se pare ca timpul avea cu oamenii nesfirsita rabdare; iar la sfirsit aforismul timpul nu mai avea rabdare se refera la esenta acestui timp. Actiunea romanului este lenta si cuprinde trei mari momente din viata acestui sat care acopera intimplari din vara lui 1937: a. - intimplari relatate amanuntit de sambata seara cind familia Moromete se intoarce de la sapa porumbului pana duminica seara; scena intalnirii de duminica dimineata in poiana firariei lui Iocan unde taranii discuta politica; scena infruntarii dintre Ilie Moromete si perceptorii veniti sa ia rata pe care o datora statului; jocul calusarilor in curtea vecunului sau, Tudor Balosu; prima parte a romanului se incheie cu un episod liric si anume fuga fiicei lui Balosu cu un baiat sarac pe nume Birica . b. -al doilea moment al romanului (primul volum) cuprinde imaginea secerisului, devenit un adevarat ceremonial in lumea acestui sat. c. -al treilea moment cuprinde intimplari de la sfirsitul verii, din familia Moromete, si anume fuga baietilor de acasa si apoi hotarirea lui Moromete de a vinde jumatate din loturile sale de pamant. In primul volum (ca si Ion Creanga) foloseste tehnica decupajului cinematografic, actiunea cuprinzand adevarate secvente din lumea satului care pot fi luate drept nuvele. Al doilea volum cuprinde o actiune densa, numeroase intamplari care au loc intr-o perioada de peste un deceniu in satul romanesc postbelic. Tehnica narativa este alta, faptele se succed cu mare repeziciune. PROBLEMATICA TIMPULUI ISTORIC -tema centrala a romanului Morometii este cea a conflictului dintre aparenta si esenta timpului istoric. Tema este anuntata chiar de la inceputul romanului prin aforismul se pare ca timpul avea cu oamenii nesfarsita rabdare,care se refera la aparenta timpului istoric. La sfarsitul primului volum aforismul timpul nu mai avea rabdare se refera la esenta timpului istoric. Marin Preda a prezentat in roman momentul in care timpul istoric se trezeste dintr-un somn de veacuri si loveste necrutator in taranimea patriarhala, intruchipata de Ilie Moromete, timpul istoric devenind un adevarat personaj in romanul lui M. Preda, el fiind acela care schimba destinele taranilor. Aparent timpul istoric pare rabdator cu taranimea patriarhala, dovada ca viata in satul Silistea-Gumesti se scurgea lent, fara conflicte mari. Taranii sunt aparati de loturile lor de pamant, nu sunt presati de timp, au chiar preocupari intelectuale , isi permit sa stea ore untregi la taifas discutind probleme politice. Ilie Moromete crede ca si-a castigat dreptul la contemplarea lumii, sta ceasuri in sir pe stanoaga de la poarta privind lumea ; pana chiar si fumul din tigara urca alene spre cer. In realitate insa, timpul se precipita, istoria dura patrunde un sat prin semne neintelese inca de tarani. In Europa era razboi si taranii citesc in ziare drama ce a avut loc in Spania in localitatea Guernica , dar pe ei ii intereseaza cum de au putut nemtii sa traga din avion cu mitraliera. De fapt comentind evenimente politice, taranii le reduc la realitatea din satul lor, comparindu-le cu cea ce -2-

se intimpla in satul lor. Alte ori taranii compara evenimente din viata politica a tarii tot cu lumea satului , asa de exemplu , cind Ilie Moromete citeste discursul regelui tinut la Congresul Agricol , taranii discuta despre pamanturile primului agricultor al tarii si se intereseaza daca si primul agricultor al tarii iese la arat. Seninatatea acestori tarani este data de credinta lor in mica gospodarie pe care o detin este inviolabila si ca pe ei, pe tarani, istoria nu-I poate afecta. Criticul E. Simion a spus ca existenta morometilor se desfasoara sub un clopot urias asezat deasupra gospodariei lor, acesta fiind timpul istoric. Lovit necrutator de acest timp , taranul patriarhala va constata ca nu mai are timp decat pentru asi contempla propriul sfarsit. Ilie Moromete se zbate neputincios pentru a castiga timp, dar apasat de datorii este nevoit sa-si vanda din pamant. El nu-si pierde numai pamantul ci si seninatatea si spiritul comunicativ, el devine taciturn , se izoleaza de oameni si din Ilie Moromete de alta data nu ramane decat capul lui de huma arsa facut de Din Vasilescu, aflat pe polita fierariei lui Iocan. Ilie Moromete ajunge sa se redreseze dupa razboi economic, dar isi va pierde gospodaria si pamanturile prin colectivizarea fortata. SUBIECTUL Romanul Morometii cuprinde o succesiune de secvente epice care creeaza o adevarata fresca sociala a unui sat din campia Dunarii din doua mari momente istorice: vara lui 1937 si o perioada de dupa al doilea razboi mondial de aproximativ un deceniu. Scenele epice din primul volum au valoare simbolice : cina familiei Moromete de sambata seara dupa ce morometii s-au intors de la sapa porumbului; scena apare ca un preambul al dramelor familiei pentru ca scoate la iveala toate problemele acestei familii de tarani (disensiunile dintre frati care se simt concurenti la pamantul pe care-l vor mosteni, disensiunile dintre parinti si copii, dorinta lui Niculae de a merge la scoala); simbolica este imaginea lui Ilie Moromete care ii domina pe ceilalti (asezat pe un prag mai inalt), el fiind parintele care incearca sa mentina unitatea familiei; o alta scena este cea a taierii salcimului pentru a avea nevoie de bani , acest salcim simbolizind declinul famili-ei Moromete; simbolica este si scena intilnirii taranilor in ograda fierariei lui Iocan, unde citesc ziare si ii asculta pe cei doi liberali,Moromete si Cocosila, comentind ce este scris in ziare; alta scena este cea a venirii perceptorilor pentru incasarea darilor, Moromete jucand teatru pentru a castiga timp ca sa amane plata datoriilor. Alte secvente epice din primul volum cuprind si imagini ale vietii de zi cu zi a satului ca: serbarea scolara de la sfarsitul anului cu premierea lui Niculae,secerisul vazut ca o sarbatoare a satului, mersul la munte cu graul,etc. Actinea se precipita spre final, cand la sfarsitul verii, Achim pleaca cu oile pentru a strange bani la Bucuresti, dar Moromete afla de planurile baietiilor de a fugi de acasa. Dupa ce ii bate pe Nila si Paraschiv, Moromete pleaca pe camp si la marginea loturilor sale de pamant se gandeste la capcanele pe care I le-a intins viata si intorcandu-se acasa afla ca fii sai fugisera cu caii si cu ce gasisera in lada cu zestre a fetelor. Apasat de datorii Moromete isi vinde o parte din pamant vecinului sau, Tudor Balosu. In volummul al doilea este prezentat in mod demitizat procesul de colectivizare a satului romanesc. Autorul prezinta unele drame omenesti care au loc in satul Silistea-Gumesti in perioada cotelor si a colectivizarii fortate. Asa de exemplu este relatata o incercare de revolta a taranilor care refuza sa-si plateasca impozitul. Unul dintre tarani speriat ca I se gasise o arma in casa fuge si cand incearca sa treaca raul de la marginea satului, se ineaca. Un alt taran, Valache, este condamnat pe nedrept sub pretextul ca nu si-a platit cotele si traumatizat psihic dupa ce iese din detentie se izoleaza si apoi se sinucide. In roman sugestive sunt comentariile ironice ale lui Ilie Moromete despre colectivizare. Autorul mai prezinta in acest volum lupta pentru putere ce are loc in sat. Satul traditional dispare, adunarile linistite nu se mai tin si fostii liberali, Moromete, Cocosila, Dumitru lui Nae, Tugurlan, intra intr-un adevarat con de umbra si pe scena politica a satului apar figuri noi ca Ouabei, Zdroncan, Adam Fantana. In lupta politica din sat se urmareste inlaturarea lui Adam Fantana de la conducerea satului si in final va castiga un om dur, Vasile Almosi, care va conduce actiunea de colectivizare a satului. In felul acesta satul traditional dispare si este inlocuit cu cel al propietatii socialiste. Volum al doilea este un roman al lui Ilie Moromete care este prezentat intr-un inevitabil proces de decadere. Dupa razboi se redreseaza economic, recapata gustul pentru politica dar nu mai are audienta din trecut si de cele mai multe ori este un simplu spectator al evenimentelor din -3-

sat. Dupa o scurta perioada de revitalizare,Moromete se prabuseste si fara o gospodarie a sa , fara o familie intr-o lume pe care n-o accepta, moare batran , neputincios , ajungand sa fie plimbat in roaba de un nepot al sau. Moartea lui Ilie Moromete simbolizeaza sfarsitul unei clase sociale pe care o intruchipeaza. Morometii volum al doilea este si romanul lui Niculae care ajunge un persanaj in prim planul actiunii. Dupa ce tatal sau refuza sa-l mai inscrie la scoala, Niculae este ajutat de invatatorul comunei si este trimis la o scoala de partid ajungand activist de partid. In aceasta calitate este trimis in satul natal in timpul secerisului si va fi invinovatit de situatia creata pe arie si pentru a nu fi sanctionat pleaca, isi pierde urma, se stabileste la Bucuresti lucrand ca colticultor la serele de la Mogosoaia. Continuandu-si activitatea ajunge inginer colticultor. Niculae intruchipeaza in roman o noua conceptie a satului, opusa fata de cea a tatalui sau. ILIE MOROMETE - complexitatea personajului Personajul central al romanului este Ilie Moromete (pentru a crearea acestui personaj , M. Preda a avut ca model , chipul tatalui sau Tudor Calusaru). Despre acest personaj in critica literara s-a afirmat ca este un adevarat taran -filozof care traieste o drama de constiinta. Originalitatea acestui taran in literatura romana consta in faptul ca el intruchipeaza o anume clasa sociala , si anume taranul mijlocas care are pamant. Prin el M. Preda a prezentat drama acestei categorii sociale lovita de timpul istoric in doua mari momente : inaintea celui de-al doilea razboi mondial cand gospodaria rurala, patriarhalaintra intr-un proces de pauterizare, intrucat presat de datorii taranul este nevoit sa-si vanda din pamant si perioada postbelica cand taranul patriarhal este scos in afara istoriei prin colectivizarea fortata. Ilie Moromete se contureaza, ca personaj, in roman prin faptele sale, prin atitudini, prin cea ce spune (impresionante sunt monologurile lui), prin sondaje in lumea gandurilor lui. 1) Chiar de la inceputul romanului , Ilie Moromete , este prezentat printr-o trasatura specifica taranului si anume arta disimularii , mascarea gandurilor si a intentiilor. De cele mai multe ori disimularea este pentru acest taran un mijloc de aparare , are un scop defensiv ,eroul incercand sa scape astfel de un mecanism social dur si sa castige timp. Asa de exemplu in scena in care este chemat pentru a-si plati foncieria,Ilie Moromete joaca teatru infata perceptorului, si crede ca-l pacaleste platind mai putin dar defapt este un adevarat Pacala pacatil pentru ca neplatindu-si datoriile la timp ii va creste dobanda si in final ajunge sa nu mai stie daca mai poate sa-si plateasca datoriile la stat. Uneori disimularea este un mijloc de ase amuza pe seama lacomiei si prostiei celorlalti(cand descopera la baietii sai lacomia pentru bani risca sa piarda el din vanzarea porumbului si-I trimite la munte cu porumbul desi stia ca pretul acestuia scazuse, numai din placerea de-ai vede amagiti la intoarcere. 2) Ilie Morometeeste un spirit complentativ , el descopera un farmec deosebit in lumea inconjuratoare, pentru el viata este ca un spectacol care-l fasci- neaza si de pe stanoaga din fata casei , fumand linistit, priveste lumea. Autorul il transforma insa intr-un erou tragic pe care timpul nu-l iarta , ajungand sa-si piarda aceasta bucurie interioara,aceasta seninatate din cauza loviturilor primite. Dupa fuga baietilor de acasa, Ilie Moromete merge pe camp si pe o piatra de hotar de la marginea loturilor sale de pamant se gandeste la capcanele pe csre I le-a intins viata privind cu ura pamantul care I-a creat atitea probleme. 3) Ilie Moromete este sociabil, comunicativ, ii place sa fie ascultat dar sa si ii asculte pe ceilalti, de aceea are prestigiu in sat. este defapt un actor care isi interpreteaza fara cusur, exprimandu-si uimirea, supararea,calculand efectul fiecarui cuvant rostit. 4) Este dotat cu o inteligenta ascutita, cu umor, de aceea se bucura de prestigiu si simpatia tuturor, fiind tipul taranului care face haz de necaz in fata greutatilor. 5) In volumul al doilea, Ilie Moromete devine un erou tragic, fiind conside-rat un adevaratrege fara tara deoarece isi pierde gospodaria si pamanturile, dar isi apara convingerile, sustinand pana in ultima clipa a vietii ca omul este dator sa-si pastreze rostul sau. Pentru el acest rost insemna gospodaria patriarhala pe care o pirduse. Moromete se insingureaza, cel mai adesea vorbeste singur , isi pierde prestigiu si in final duce o existenta fara fericire. 6) Batran, neputincios ajunge sa fie plimbat in roaba pe ulita satului de catre un nepot al sau dar mai are totusi orgoliu sa-I spuna medicului in fata mortii :Domnule , eu toata viata am trait independent.

Referat realizat de http://www.referate-online.org