Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cauta
Meniu...
Rezolvări (55
55) (/cat/rezolvri-romana/68)
Lectii (428
428) (/cat/lectii-romana/67)
Programa (11
11) (/cat/programa-romana/66)
- evidenţierea tipului de roman pentru care ai optat și a trăsăturilor care fac posibi-
lă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-
o orientare tematică;
- prezentarea temei romanului, reKectată în textul narativ ales, prin referire la două
episoade/ secvenţe narative;
- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semniMcative pentru ilustrarea
viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conKict, relaţii
temporale și spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, per-
spectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracteri-
zare, limbaj etc.);
- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema și viziunea des-
pre lume sunt
reKectate în romanul ales.
MODEL DE REZOLVARE:
Tema și viziunea despre lume într-un roman psihologic interbelic – Pădurea
spânzuraţilor, Liviu Rebreanu.
Romanul românesc interbelic începe sub auspiciile lui Liviu Rebreanu, a cărui ope-
ră stă sub semnul unei „poetici a organicului”, coordonata fundamentala a creaţiei
sale și dimensiune a realismului cu accente naturaliste.
După cum mărturisește în articolul doctrinar „Cred”, pentru Liviu Rebreanu literatu-
ra este „creaţie de oameni și viaţă”, iar romanul este discurs ce „/xează curgerea
vieţii”, ce „dă vieţii un tipar care îi cuprinde dinamismul și 9uiditatea".
Liviu Rebreanu este creatorul romanului românesc modern, deoarece scrie primul
roman obiectiv din literatura noatră -„Ion” și primul roman de analiza psihologică
din proza românească -„Pădurea spânzuraţilor”. Acesta din urma se impune ca re-
per fundamental în evoluţia romanului psihologic românesc, ca primul studiu al
unui caz de conștiinţă.
Nuvelele care preced romanul „Pădurea spânzuraţilor” sunt: „Catastrofa”,”Iţic Strul
Dezertor” și „Hora morţii”, pe baza cărora Liviu Rebreanu își ceează primul roman
de analiza psihologica.
Personajul central al romanului este locotenentul Apostol Bologa. Drama lui este
declanșată de criza psihologica, personajul apărând ca subiect trăitor și observa-
tor al propriilor stări de conștiinţa. Eroul își trăiește propriile emoţii, sentimentele si
incertitudinile, tragicul său conKict interior Mind declanșat de sentimentul datoriei
de cetăţean, ce-i revine din legile satului austro-ungar și apartenenţa la etnia româ-
nească.
Din punct de vedere structural, romanul este alcătuit din patru cărţi, Mecare având
cate unsprezece capitole, cu excepţia ultimei, care are doar opt capitole, fapt ce a
fost interpretat de critica literara prin acela ca viaţa tânărului Bologa s-a sfârșit
prea curând și într-un mod neMresc.
Romanul are doua planuri distincte ce evoluează paralel, dar care se intercondiţio-
nează: unul al tragediei războiului și altul al dramei psihologice a personajului prin-
cipal. Scriitorul folosește ca tehnică narativă introspecţia, retrospecţia, portretul
direct al autorului, dialogul și monologul interior, naraţiunea Mind la persoana a III-a
(naratorul este omniscient și omniprezent).
Locotenentul Apostol Bologa, ca membru al Curţii Marţiale, a făcut parte din com-
pletul de judecată care l-a condamnat la moarte prin spânzurătoare pe sublocote-
nentul ceh Svoboda, pentru că încercase să treacă frontul la inamic. Convins că și-
a făcut datoria faţă de stat, Bologa supraveghează cu severitate pregătirea execu-
ţiei, dând dovada de lipsa totala de sentimente, însa ele vor M cele care îl vor ucide
in Mnal. Bologa are foarte bine inoculat simţul datoriei de către tatăl sau, care îl
sfătuiește: „Ca bărbat să-ţi faci datoria și să nu uiţi niciodată că ești român”. Edu-
caţia religioasa din copilărie, dată de mama sa, apoi studiile de MlosoMe de la Bu-
dapesta au sădit în Apostol valori care s-au sedimentat mai ales în automatisme și
prejudecăţi.
Intelectual prin formaţie, eroul nu face parte, la începutul romanului, din categoria
celor care problematizează existenţa. Excesul cu care participă la pregătirea spân-
zurării lui Svboda, fără a lua în considerare altceva decât imperativul datoriei, dove-
dește acest lucru. Logodna cu Marta și apoi ruperea logodnei, probează incapaci-
tatea personajului de a se desface din lanţul automatismelor.
Punctul culminant este atins în momentul în care este din nou numit membru al
Curţii Marţiale și este obligat să participe la judecarea a doisprezece români acu-
zaţi de dezertare. Dezertarea devine și pentru Apostol soluţia de a-și salva propria
conștiinţă de la frământările actului de a-și condamna propriii fraţi. De aceea pla-
nul pe care și-l face nu este nici pe departe unul elaborat, lucru ce demonstrează
că în fapt el se lasă prins din moment ce se îndreaptă hipnotic spre zona frontului
păzită de cel mai vigilent dușman al său. Este prins, condamnat la moarte și exe-
cutat prin spânzurare, într-o scena simetrica celei din incipitul romanului. Aceeași
lumina, aceeași atitudine sMdătoare din ochii lui Svoboda se va vedea în Mnal în
ochii lui Bologa în momentul executării. În momentul spânzurării, ca și Svoboda la
începutul romanului, "Apostol își potrivi singur ștreangul, cu ochii însetaţi de lumi-
na răsăritului".
Viziunea despre lume, în ochii lui Apostol Bologa, se schimba din momentul în
care sublocotenentul ceh Svoboda înfrunta moartea cu seninătate. Din acel mo-
ment, pentru el, războiul nu va mai M doar o lupta fără sentimente, iar Mecare faptă
se va transmite în conștiinţa personajului producând intense trăiri, emoţii, senzaţii,
surprinse cu abilitate de Rebreanu. Din acel moment, începe criza lui de conștiinţa
redata de narator prin monolog interior sau autoanaliza de catre narator: „Apostol
Bologa se făcu roșu de luare-aminte și privirea i se lipise pe fata condamnatului.
Își auzea bătăile inimii ca niște ciocane”.
Lumina este vazută în roman ca motiv, apărând frecvent în text: în copilăria lui
Apostol, în ochii lui Svoboda, sub forma reKectorului și în ochii lui Apostol, atunci
când acesta va înfrunta moartea așa cum o făcuse și cel pe care îl condamnase
cu atât obiectivism în incipitul romanului, privirea lui zburând nerăbdătoare spre ”
lumina răsăritului”, spre „strălucirea cereasca”.
Apostol Bologa moare ca un erou al neamului său, din dragoste pentru ţara sa,
pentru libertate și adevăr, pentru triumful valorilor morale ale omenirii.
Liviu Rebreanu este în acest roman „un analist al stărilor de conștiinţă, al învălmă-
șelilor de gânduri, al obsesiilor tiranice", viziunea dspre lume Mind redată prin ochii
personajului principal care suportă o adevărată transformare a conștiinţei. (Ramo-
na Mănica, 12L; coord. prof. Luminiţa Paraipan).
BAC 2022
NOUTATI
Solutii pentru ESEU ISTORIE Tabele ajutatoare pentru rezolvarea subiectului III de
bacalaureat la proba de istorie (/c/solutii-pentru-eseu-istorie-tabele-ajutatoare-
pentru-rezolvarea-subiectului-iii-de-bacalaureat-la-proba-de-istorie/1916) (Istorie)
(/teste-online/)
ARTICOLE
(https://www.facebook.com/ebacalaureatro-
(https://twitter.com/ebacalaureat)
965143623527750)