Sunteți pe pagina 1din 4

VIATA CA O PRADA -REZUMATMARIN PREDA

Autorul reuseste sa treaca primele patru clase printre premianti, desi lui I se parea ca nu stie nimic si asta in ciuda aptului ca era descult si din aceasta cau!a lipsea mult de la scoala iarna, iar tatal sau nu a"ea #ani sa-I dea pentru carti$ Pleca cu tatal sau sa se inscrie la scoala la Campu-%un&, dar e respins la "i!ita medicala din cau!a oc'ilor$ (e 'otarasc sa-si incerce norocul la (coala de arte si meserii din Mirosi, dar intro li#rarie intalnesc un als li#rar, care le promite sa inscrie copilul la o scoala de in"atatori din tara, unde or mai i ramas locuri contra sumei de o mie de lei$ Dupa e)amen, li#rarul se intoarce de la *ucuresti cu inscrierea la scoala din A#rud$ Il ia pe copil la *ucuresti dupa ce ii cere #ani de tren tatalui, unde pierd "remea "reo doua saptamani, dupa care pornesc cu trenul spre A#rud$ Aici Marin isi ia e)amenul de #ursa cu !ece, iind primul pe lista$ Il au ca in"atator pe domnul +eor&escu din *alaci$ Marin se e"identia!a scriind un eseu de optspre!ece pa&ini despre in"entatori, descopera eternitatea naturii, puterea cu"antului, si asculta o po"este neo#isnuita scrisa de cole&ul sau Ion M$ Ion$ A ramas cori&ent doua trimestre la matematica, iindca nu-I placea pro esorul, dar in cel de-al treilea s-a mo#ili!at si a luat !ece la te!a, spre surprinderea &enerala$ A ost trans erat la Cristur-Odor'ei, deoarece scoala din A#rud s-a des iintat$ Pro esorul de istorie era putin mai mare decat un pitic, dar reusea sa inspire respect$ A "enit un inspector sa asiste la ora lui si a plecat oarte multumit, dar pro esorul a ost concentrat ulterior deoarece se apropia ra!#oiul$ Are loc un incident cu pro esorul de &eo&ra ie, un domn #land,ele&ant, care ra#u neste si se indar,este impotri"a lui Marin, dupa care in pau!a il c'eama si-si cere scu!e lacrimand$ (e des iintea!a scoala de la Cristur-Odor'ei iar Marin se trans era la *ucuresti, unde pleaca ara un #an deoarece tatal sau ii spune ca nu are de unde sa-I dea, in sc'im# ii da o multime de po"ete$ (are peste ani si-si aminteste o intalnire cu prietenul Paul +eor&escu, cu care are polemici pri"itoare la alti scriitori si ce repre!inta scriitorul in sine$ De#utase cu oarecare succes si acum la recomandarea ministerului unde lucra, a lui Mi'ai No"ico" in special, a plecat la *alcesti, unde era o casa donata de o ruda a lui *alcescu, unde a incercat sa scrie$ Presedintele -(ocietatii (criitorilor. unde lucra Marin Preda, era Za'aria (tancu, care i-a dat o luna li#era pentru a scrie, dar inspiratia ii lipsea$ A ost dat a ara de la ser"iciu dar in septem#rie a ost an&a,at de No"ico" la minister, ca secretar de presa$ Aici ii cade in mana -Descult. al lui Za'aria (tancu, cerandu-i-se sa aca o recen!ie asupra lui$ Dupa cate"a luni isi da demisia si pleaca la (inaia unde incearca sa scrie din nou$ Isi aminteste de Miron Parasc'i"escu, Constantin (treia, (en Ale)andrescu, dar in special de Ion Caraion cel care i-a dat ericita "este ca I se "a pu#lica "olumul de nu"ele -Intalnirea din Pamanturi.$

re erat$clopotel$ro

Isi aminteste cum a sosit la *ucuresti si s-a inscris la (coala Normala, de pe strada ( anta Ecaterina, promitand sa dea mai tar!iu #anii de ta)e$ Cu a,utorul directorului care era intele&ator cu el, a reusit sa ramana in scoala$ Dupa ce s-a inc'is scoala a ramas in *ucuresti la rate-sau Nila, la #loc al&iu, de pe -C'eia Roseti.$ Tre#uia sa poarte oc'elari$ Intr-o !i il intalneste pe +'eor&'e de la el din sat, un #aiat mai mare cu cati"a ani mai mare decat el, care il in"ita sa mear&a cu el in /erentari$ Acolo a,un& la sediul miscarii le&ionare, unde Marin il cunoaste pe Capitan si are discutii le&ate de miscarea le&ionara cu un #aiat c'emat de capitan sa-I e)plice$ Pa"el era ratele or# al sotiei li#rarului ce-l a,utase pe Marin sa intre la scoala$ %ui Marin ii placea sa discute cu acesta$ Vor#eau despre Dostoie"s0i, +o&ol, Tolstoi, Ce!ar Petrescu, (ado"eanu, Camil Petrescu, Eliade, Doamna *en&escu, *al!ac, /lau#ert s$a$ Pa"el a"ea o prietena care-I citea si care dorea sa se casatoreasca cu el$ Citeste pe (1i t, ceea ce-I aminteste de prietenia unui tanar scriitor caruia ii lasase lucrurile sale in pastrare cand plecase in armata, dar cand se intorsese acesta I le "anduse pentru a #ea$ Amintirea ii lasa un &ust amar ca cea din copilarie, cand #aiatul cu care se perinda la in&ri,itul cailor, i-a manat pe tarlaua altuia si a plecat, pentru ca Marin sa incase!e #ataia proprietarului tarlalei$ Il "i!itea!a pe ratele sau Ilie care-si sc'im#ase i#o"nica si statea acum cu o ti&anca$ Aici a la ca le&ionarii il omorasera pe Ior&a$ Marin s-a dus in "i!ita la /lorica prima i#o"nica a lui rate-sau Ilie$ Aceasta usese ata in casa, iar acum se an&a,ase la -/ilatura., dar era suparata de ce o parasise Ilie$ Desi Marin a incercat, N-a putut sa-I alun&e tristetea despartirii$ %a cautat pe +'eor&'e din nou, dar ne&asindu-l acasa, sotia l-a indrumat catre unul Me&'erel$ A,uns aici au #aut "in dupa care +'eor&'e si Marin au plecat impreuna oprindu-se intr-o #ode&a$ +'eor&'e era speriat si-I po"esti si spaima lui Me&'erel care era so er la Pre ectura si usese martor la uciderea unora$ (e temea de ra!#unarea le&ionara$ Marin isi cumpara prima perec'e de oc'elari la indemnul ratelui sau Nila, iind oarte impresionat de rumusetea doamnei care-I acuse controlul$ %umea I se pare sc'im#ata acum si mer&e pentru prima data la cinemato&ra $ Citeste pe +o&ol si Dostoie"s0i si %a "ie souteraine care-l scar#este, dar isi re"ine amintindu-si ca Dialo&urile si Descartes ii sadisera in minte ideea ca prin &andire putem descoperi noi, lumina$ Nu umilinta ci lacara cu&etarii ne poate inalta$ A intalnit o doamna careia ii placea 2ris'namurti, amintindu-I de o alta, (orana Topa, cu care purta polemici le&ate de acesta$ Acum se plim#a prin (inaia cu aceasta doamna recent cunoscuta purtand discutii si nereusind sa se apuce sa scrie romanul pentru care primise un a"ans de 34$444 lei de la editura de stat$ Au "enit in "i!ita 5ar, Popper si Al redo Varella, un scriitor latino-american, apoi 5or&e Amado insotit de Corin +rossu$ (osise Nicolae Moraru, ost se prin minister, care ii in"ita pe rand la el$ (e duse si Marin si acesta il c'estiona in le&atura cu romanul pe care dorea sa-l scrie, canali!andu-I intr-un el ideiile, acandu-l sa &andeasca ce el de roman "rea sa ie$ Nila pleaca la ne"asta-sa in sat si-l c'eama si pe Marin cu el,dar a,uns acasa simte ca nu e #ine "enit si se intoarce la *ucuresti$Aici se intalneste cu Do#rinescu,cole&ul sau-se ul clasei,cu care a,un& la cantina re u&iatilor ardeleni$Aici il

re erat$clopotel$ro

intalnesc pe Codrin, ostul sau cole& de #anca din Cristur-Odor'ei,care le po"esteste de ce a plecat din Ardeal$*unicul sau usese popa si in primul ra!#oi,un&urii i-au taiat capul pentru ca nu a "rut sa "or#easca un&ureste in #iserica si in scoala$Tatal lui Codrin a asistat la e)ecutie si acum a recunoscut pe unul din calai si impreuna cu niste consateni lau urmarit si l-au prins cand se intorcea din oras si au trecut cu trasura peste el de doua ori$Ast el,de teama represaliilor au ost ne"oiti sa se re u&ie!e$Parintii au ramas in *raso",iar el a "enit la *ucuresti,lucrand ca peda&o& intr-un internat$Au discutat apoi toti trei despre relatiile romano-ma&'iare aparute in scrierile lui (la"ici si Re#reanu$Do#rescu si Marin au plecat spre locuinta primului,cumparand o sticla de "in,pe care au #auto,incal!inde-se la ocul acut dintr-un dulap "ec'i ce se a la in camaruta$ Marin se duce impreuna cu %ila la taica %a!ar,un ne&ustor de 'aine,de unde isi cumpara un costum,o camasa,panto i si o cra"ata pe deasupra,cu o mie de lei,#ani ce-i primise de la tatal sau,cand usese acasa inainte de sar#atori$ Marin asista in !ilele urmatoare la caderea le&ionarilor si se intrea#a ce "or ace acum +'eor&'e si Mere&'el$ +'eor&'e scapa si se an&a,ea!a la U!inele Centrale *ucuresti,tot ca so er,in timp ce despre Mere&'el au!isera ca u&ise in strainatate cu alti se i le&ionari$In aprilie +'eor&'e u incorporat $ %ua note proaste la toate e)amenele,dar reusi sa ia totusu e)amenul inal de capacitate cu media 6,76 iar la purtare 6-ra!#unarea domnului %ascar$(e an&a,ea!a la desc'iderea santierului C/R /ier#inti$Il a,uta pe in&inerul topo&ra si casti&a cate"a mii de lei$Nemaia"and ce lucra, iindca palmas nu dorea sa ie,se intoarce la *ucuresti cu o mie in #u!unar$ Intalneste pe Diaconescu, ost cole& la Cristur-Odor'ei,care lucra acum la UC*,pentru a casti&a niste #ani in plus pentru studiile surorii lui$Nila e concentrat si pleaca pe ront,de unde nu se mai intoarce, iindca moare in anul urmator$ (e intalneste cu cate un ost cole&,unii erau mai norocosi si-si &asisera de lucru,dar ma,oritatea tot mai cautau$In iarna lui 3898 statea la masa de scris din (inaia si se &andea sa scrie despre un tanar care isi cauta drumul sin&ur in marele oras$ Marin se duce la Nec'i or Crainic,care era ministru acum, incercand sa-si "anda o nu"ela pentru re"ista +andirea al carei coordinator era ministrul$Acesta il re u!a$ Ratacind pe Calea Victoriei,se duce la Teatrul National si "ede /aust,cu +eor&e Vraca in rolul sa"antului care nu isi traise tineretea$Impresionat in !ilele urmatoare mai "ede cate"a piese$Incearca sa se an&a,e!e corector la un !iar,dar nu da randament si nu e an&a,at$ Marin a a,uns cu o recomandare la Institutul de (tatistica,incercand sa se an&a,e!e aici$A,un&e pe mana domnului Pa"el care incearca sa-l instruiasca si-i inoculea!a idei comuniste$+eo Dumitrescu usese an&a,at la redactia !iarului Timpul si cautandu-l,acesta il in"ita pe Marin impreuna cu inca cati"a la +am#rinus,un local la moda pe atunci$ Cu #ani imprumutati de la Niculescu,se ul tipo&ra iei la Tiparul uni"ersitar,Marin a reusit sa se mute intr-o odaita cu caldura pe strada Traian$Cu a,utorul lui +eo Dumitrescu s-a an&a,at corector la !iarul Timpul,iar ulterior s-a an&a,at si la Institutul de (tatistica$In s arsit a"ea #ani sa se mute intr-o camera sin&ur,nu cu alti locatari ca pana acum si sa isi cumpere 'aine$

re erat$clopotel$ro

Era o#ositor cu doua ser"icii odata,dar a reusit sa si scrie si i-a adus lui +eo Dumitrescu intr-o !i sc'ita Parlitu$ %a intalnit pe Miron Radu Parasc'i"escu,care era se ul pa&inii a doua, Popasuri a !iarului Timpul,care i-a pu#licat sc'ita Parlitu$A iestit impreuna cu alti cole&i sa sar#atoreasca$ (er&iu /ilerot pu#lica un "olum de poe!ii oprit de cen!ura si e condamnat la moarte,pedeapsa ce e comutata ulterior in munca silnica pe "iata$ Prietenia cu Miron Radu Parasc'i"escu a continuat,purtand lun&i discutii literare si ilo!o ice$ (e 'otareste sa o "i!ite!e din nou pe oculista care-I prescrisese oc'elarii si care-I ramasese in minte,o#sedandu-l rumusetea si calmitatea ei$Aceasta il in"ita acasa la ea,unde traiesc o ade"arata po"este de iu#ire$ Marin lea&a o rumoasa prietenie cu Ion Caraion,care in inal e urmarit de +estapo pentru ideile sale si "rea sa u&a in Moldo"a$ Marin se pre!inta la recrutare la Turnu Ma&urele, dar nea"and studii nu e recrutat pentru scoala de o iteri$Nu tre#uia sa plece decat in prima"era lui 9: cand tre#uia sa se pre!inte la recrutare din nou$Pierde ser"iciu la !iar si participa la cenaclu lui %o"inescu$De"ine secretar de redactie la !iarul E"enimentul Zilei$In prima"era lui 9: se incorpore!a si in iulie se intoarce in permisie,re"ine la !iar pentru aceasta perioada si pa&inea!a intr-o noapte moartea lui Musollini$ In 3898 la (inaia ,&andurile I se impleteau printre amintiri si !ilele pre!ente$Domnul Pa"el si Ion Caraion au ost arestati$Marin era o#sedat de ceea ce tre#uia sa scrie si nu se putea 'otari$A plecat la *ucuresti si in tren &andul il indemna sa scrie ,sa caute,sa a le ce s-a intamplat$A inceput sa scrie si in *ucuresti si la (inaia si in s arsit manuscrisu a prins contur$Intors la *ucuresti se im#olna"este si e internat in spital "reo doua saptamani$Terminase manuscrisu dar simtea ca ii lipseste ce"a si ast el l-a pus intr-un sertar unde a !acut cinci ani$Pana intr-o !i cand puterea si amintirea i-au re"enit intre&i si a inceput sa lucre!e din nou la manuscris$Era prima"era lui;;$/iind redactor la Viata Romaneasca isi i-a concediu pentru a termina cartea$Dupa opt luni,in decem#rie,Morometii apareau$

Min!atu Ro)ana Mi'aela Clasa a$8$a A

re erat$clopotel$ro