FISA DE LECTURA

Titlul operei literare: Maitreyi

Autorul: Mircea Eliade
Opera face parte din volumul cu acelasi nume, Maitreyi
Editura: Minerva
Anul aparitiei volumului: 1933
Alte opere ale autorului: “Nunta in cer”, “Intoarcerea din rai”, “19 trandafiri”, etc.
Genul literar: Opera apartine genului epic.
Specia literara: roman
Structura operei : contine 15 capitole
Informatii despre continutul operei:
* Tema: traditiile din india, dragostea imposibila;
* Titlul operei coincide cu numele personajului principal feminin – Maitreyi –
considerata de critica literara cel mai exotic personaj feminin din literatura romana.
* Locul si timpul desfasurarii actiunii: in India (Calcutta) si Singapore
* Personaje: Allan, Maitreyi, domnul si doamna Sen, Chabu, Harold, Khokha,
Tagore, Lucian Metz, Mantu.
* Limbajul operei literare: apar cuvinte din alta limba (in general
anglicanisme si cuvinte din bengaleza), iar limbajul este adaptat timpului in care se
petrece actiunea;
Naratorul: Compozitional, romanul este scris la persoana I, relatarea faptelor
apartinand eroului principal, Allan. Naratorul se confunda cu eroul si, oricum, Allan
trebuie considerat un alter-ego al scriitorului, intrucat romanul este impregnat de
autobiografism. In cuprinsul naratiunii, autorul introduce numeroase pagini de
jurnal, pe care eroul narator le comenteaza din perspectiva timpului. Avem, deci, o
dubla perspectiva asupra evenimentelor traite de erou. Faptul ca naratorul confera
notelor de jurnal alte semnificatii, din perspectiva timpului, tine de tehnica replay-
ului.

Personaje:
 Allan - personajul principal; personajul-narator, care ofera o perspectiva
subiectiva asupra intamplarilor; alter-ego al autorului; tanar european,
preocupat de fizica matematica, spirit lucid si analitic, traieste o experienta
erotica initiatica;
  Maitreyi - adolescenta bengaleza, copil si femeie in acelasi timp; poeta precoce,
apreciata in cercurile intelectuale bengaleze; simbolizeaza misterul feminitatii,
„suflet nepatruns si neinteles, tot atat de himeric si de sfant ca si al celeilalte
Maitreyi, din Upanisade"; initiatoarea lui Allan in iubire, in cultura orientala si
in sacralitate;
 Narendra Sen - tatal Maitreyiei, inginerul bengalez care-l invita pe europeanul
Allan sa locuiasca in casa lui cu intentia de a-l adopta; reprezentant al
mentalitatii orientale, curma brusc iubirea interzisa a fiicei lui cu europeanul
Allan;
 Chabu - sora mai mica a Maitreyiei, care dezvaluie parintilor taina iubirii celor
doi tineri, ceea ce declanseaza despartirea inevitabila;
 Harold - eurasianul ce reprezinta a treia categorie etnica din Calcutta evocata
in roman, o populatie amestecata, care respinsa si de indieni si de europeni, ii
dispretuieste pe indieni si viseaza sa plece in Europa.

Momentele subiectului
Expozitiunea: Allan, un tanar inginer englez, se angajeaza in Calcutta, atras de
exotismul Indiei dar si dornic de a-si face o cariera.
Intriga: Se imbolnaveste de malarie, este spitalizat, iar cand intra in convalescenta
este invitat de inginerul Narendra Sen sa locuiasca in casa lui. In casa acestuia, Allan
o cunoaste pe Maitreyi, fiica inginerului. La inceput nu este impresionat de aceasta,
parandu-i-se chiar urata, ca mai apoi, aflat la o cina in casa familiei Sen, aceasta
impresie sa i se schimbe, incepand sa observe frumusetea exotica a fetei. Cand se
muta in casa lui Sen, Allan se simte atras de misterul fetei. Treptat, tanarul englez
este fascinat de viata familiei bengaleze, dar si de complexitatea sufletului lui
Maitreyi, adolescenta senzuala si inocenta.
Desfasurarea actiunii: Allan incepe sa ia lectii de bengaleza de la Maitreyi, iar el o
invata in schimb limba franceza. Daruindu-i tanarului o floare rosie, Maitreyi
declanseaza involuntar jocul seductiei. Seductia continua cu jocul cartilor, jocul
privirilor, al mainilor, al atingerilor si al picioarelor. Misterul eroinei este infinit ceea
ce intretine interesul lui Allan pentru ea. Diferenta dintre cele doua mentalitati,
orientala şi occidentala, este evidentiata de conceptia despre iubire a celor doi tineri,
exponenti ai acestor mentalitati. Astfel, iubirile anterioare ale eroinei au fost iubiri
spirituale pe cand ale lui Allan au fost doar fizice, fara spiritualitate. Initial, tanarul isi
neaga sentimentele ca mai apoi, in urma autoanalizei cu luciditate, sa se lase prins in
mrejele lui Maitreyi, trecand prin toate etapele iubirii: inceputul – reprezentat de
negarea atractiei, instalarea si cresterea – reprezentate de mirarea in fata puterii
atractiei, apogeul – reprezentat de suferinta cauzata puterea dragostei. Allan
parcurge drumul cunoasterii avand-o ca initiatoare pe Maitreyi. El adopta
preferintele ei spirituale, este initiat si convertit, gata sa-si abandoneze religia, sa se
converteasca la hinduism, crezand ca asa se va putea casatori cu Maitreyi. Inainte de
a se darui lui Allan, tanara oficiaza o logodna mistica, savarseste un legamant al
dragostei la Lacuri, in fata pamantului, a apei, a padurii si a cerului, daruindu-i lui
Allan un inel “lucrat dupa ceremonialul casatoriei indiene”.
Punctul culminant: Insa fericirea indragostitilor nu dureaza, fiindca sora lui
Maitreyi, Chabu, involuntar tradeaza secretul lor. Narendra Sen il alunga pe Allan,
care abia acum afla că o casatorie cu Maitreyi era imposibila, deoarece ea apartine
celei mai nobile caste indiene, iar o casatorie cu cineva din afara acestei caste ar
dezonora intreaga familie. Ruptura aduce o serie de necazuri in familia lui Sen: tatal
orbeste iar Chabu moare in urma unei crize de nebunie. Sperand ca va fi alungata din
casa si ca-l va regasi pe Allan, Maitreyi se daruieste vanzatorului de fructe, dar
sacrificiul sau este inutil.
Deznodamantul : Allan rataceste o vreme pe strazile din Calcutta, iar apoi se
retrage in Himalaya pentru o dezintoxicare sentimentala. Iubirea pasagera cu o alta
femeie ii confirma faptul ca alaturi de Maitreyi a trait iubirea absoluta. Allan pleaca
din India, iar la Singapore se intalneste cu nepotul doamnei Sen, care-i povesteste de
sacrificiul inutil a lui Maitreyi in speranta ca va fi alungata din casa. Maitreyi ramane
pentru europeanul rational o eterna obsesie si enigma. Framantarile lui Allan pentru
a o intelege pe Maitreyi fac ca romanul sa aiba un final deschis.

Moduri de expunere
Naratiune: “Eram odata la Tamluk si pornisem sa ma plimb in susul apei. Atunci
am simtit cit sunt de singur.” (pag. 16)
Dialog: “-Haide, nu te mai preface! Trebuie s-o intrebi sip e ea inainte de a te muta
la mr. Sen. Nu e asa? / -Fara indoiala, incuviinta, incercand sa rinjeasca, inginerul.”
(pag. 29)
Descriere: “Mi se parea urita – cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele
carnoase, si rasfrinte, cu sinii puternici, de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca
un fruct trecut in copt.” (pag. 7)
Monolog: “…mi-am dat deodata seama ca se petrece ceva neobisnuit cu mine...“
(pag. 16)

Caracterizarea personajului - Maitreyi

Maitreyi este personajul principal din romanul cu acelasi nume, scris de Mircea
Eliade. In roman, Maitreyi este o tanara bengaleza de 16 ani, fiica lui Narendra Sen,
un inginer din Calcutta. Ea relizeaza un personaj comparabil eroinelor tragice
universale. Maitreyi este un simbol al iubirii adevarate, pure, totale. Ca dovada, in
copilaria sa ea isi dedica intreaga sa iubire unui copac, numit „sapte frunze”. Dupa un
timp ea se dedica sufleteste „gurului sau”, Tagore. Insa ea ar fi vrut sa fie mai in
varsta pentru a fi mai aproape de fiinta poetului, probabil ca sa ii inteleaga mai bine
sentimentele si modul lui de gandire. La numai 16 ani este o tanara inteligenta si
cultivata, avand preocupari mature. Ea nu doar ca studiaza filozofia, dar si tine
conferinte. Totodata, Maitreyi este preocupata de lucruri copilaresti, crezand in
mituri.
Portretul sau este realizat dintr-o perspectiva subiectiva, de catre personajul-
narator Allan, un inginer englez de 24 de ani, venit sa lucreze in India. Pe el Maitreyi
nu-l atrage initial, gasind-o chiar urata „cu ochii ei prea mari si prea negrii, cu buzele
carnoase si rasfrante, cu sanii puternici de fecioara bengaleza crescuta prea plin, ca
un fruct trecut in copt”. Devine apoi curios pentru ca „nu izbutea sa intelega ce taine
ascunde faptura aceasta”. Portretul fizic al Maitreyiei sugereaza caldura sufleteasca si
fascinatie. Gesturile ei tandre, preocuparile intelectuale, puterea de a iubi profund,
dincolo de probleme sociale sunt trasaturi care ii arata portretul exceptional.
In acest roman se dovedeste ca singura modalitate la starea de perfectiune este
iubirea. Iubirea intre ei se contureaza treptat, iar participarea celor doi este egala, de
aceea ei ajung la iubirea ideala. Desi este dornica de a-si revarsa iubirea asupra cuiva,
cand Allan ii declara iubire, Maitreyi raspundea ca el nu reprezinta pentru ea decat
„un scump prieten”. Din aceasta intamplare reiese confuzia intre prietenie si iubire.
Iubirea sporeste in intensitate, astfel ca tinerii se logodesc, avand ca martori cerul si
pamantul. Juramantul Maitreyiei este semnul ca iubirea a depasit firescul, atingand
perfectiunea in dragoste: „Ma leg de tine, pamantule, ca eu voi fi a lui Allan si a
nimanui altuia. Voi creste din el ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia, asa ii voi
astepta eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie”. Maitreyi devine
simbolul iubirii adevarate. Despartita si izolata in mod brutal de Allan de catre tatal
ei, aceasta ajunge la gesturi disperate, din dorinta de a fi din nou alaturi de omul
iubit. Cauza despartirii era faptul ca familia lui Maitreyi nu a putut sa inteleaga
intensitatea iubirii dintre cei doi. Astfel Maitreyi devine o victima a familiei sale,
respectiv a tatalui sau. Prin aceasta despartire, Narendra Sen distruge nu numai o
iubire, ci si un suflet pur, care pierde speranta de a mai iubi vreodata.
Mijloace artistice
 Enumeratie: “…fata inginerului, care se asemana atit de mult cu o broasca,
ochii atit de bulbucati si gura atit de mare, intr-un cap rotund si tuciuriu, ju
fruntea joasa si parul negru, incretit…”
 Epitet: “…(pofta) nebuna…”
 Inversiune: “…imensa bunavointa…”
 Repetitie: “Bine, ma ?! Bine ma ?!“
 Imagine auditiva: “…sa ascult jazul…”
 Imagine vizuala: “Patul meu de campanile se afla chiar langa usa, si cele
dintii priviri descopereau o incapere ciudata, cu fereastra inalta si zabrelita,
peretii vopsiti in verde, un vas fotoliu de paie si doua taburete, alaturi de o
masa de lucru, citeva litotipii bengalice, battue in tinte de partea dreapta a
bibliotecii.”
Impresii personale
Mi-a placut aceasta lectura, deoarece m-a impresionat modul cum au fost descrise
momentele petrecute de Allan pe unde a calatorit, si cum au fost descrise cele doua
culturi.
Rezumatul operei:
Cap I.
Naratorul incearca sa isi aminteasca ziua in care el a cunoscut-o pe Maitreyi. El
locuieste impreuna cu Harold, un tanar care cunostea familiile din Calcutta. Allan
este la inceputul carierei sale in India. Fiind singurul alb de pe santier era stapan. Il
intalneste pe Lucian Metz, un reporter care se interesa pentru urmatorul sau articol.
El ii propune acestuia sa ia cina acasa la seful sau, unde are ocazia sa o cunoasca mai
bine pe Maitreyi,fiica acestuia.
Cap II.
Pe santier, Allan este anuntat ca au nevoie de el in Assam, unde ar avea un salariu
mai bine platit. Harold afla de promovarea lui si tine neaparat sa sarbatoreasca.
Inginerul il intalneste pe Allan intr-o ipostaza jenanta dar nu comenteaza nimic, la
urmatoarea intalnire amintindu-i ca el si sotia lui il adora foarte tare.
Cap III.
Allan merge in Assam unde se concentreaza asupra muncii sale. Dupa un timp in
care sta acolo, el se imbolnaveste de malarie. Dupa cateva zile in care a stat la spital
inconstient, se trezeste. Prietenii sunt incantati de insanatosirea lui organizandu-i o
petrecere.Inginerul il invita sa locuiasca in casa lui.
Cap IV.
Mutandu-se in casa inginerului, Allan incepe sa o cunoasca mai bine pe Maitreyi.
Discutiile cu ea i se par copilaroase. Simte pentru ea o atractie ce nu o poate descrie.
Felul in care tatal Maitreyiei vorbeste despre ea il face sa devina gelos si putin ironic,
in privinta talentului fetei de a scrie poezii filozofice.
Cap V.
Allan incepe sa ii dea lectii de franceza Maitreyiei in timp ce ea il invata bengaleza.
La una din lectii fata i-a daruit o floare, de care a intrebat a doua zi. Incurcat, Allan ii
spune ca a presat-o, dar fata isi da seama ca o minte caci floarea lasata de ea avea un
fir din parul ei.
Cap VI.
Allan se simte tot mai atras de Maitreyi. Varul fetei, Mantu se insoara, iar la cateva
zile spune femeilor din casa ca Allan nu vrea sa se casatoreasca. Familia devine mai
rece cu el. Dupa o vreme se restabileste armonia in casa inginerului. Allan se intreaba
daca o iubeste pe Maitreyi.

Cap VII.
 In sufltul lui Allan au loc schimbari. Intr-o zi se intelege cu Maitreyi, iar in
urmatoarea se cearta. Ispita o vede acum ca pe o posibila viitoare sotie. Unii slujitori
afla despre relatia lor mai apropiata si asta o face pe Maitreyi sa se detaseze.
Cap VIII.
Sarcina pe care si-a asumat-o alaturi de Maitreyi de a face catalogul cu titlurile
tuturor cartilor il face sa petreaca foarte mult timp cu ea. Tanarul reuseste sa puna
stapanire oe ea, fata cedand si lasandu-se sarutata. Ii cere lui Allan sa nu o mai
atinga rugandu-se in numele divinitatii.
Cap IX.
Relatia celor doi devine mai serioasa dar Maitreyi doreste sa tina totul secret. Allan
incearca sa o convinga ca si parintii ei tin la el, dar ea ii spune ca dragostea lor pentru
el e cu totul alta.
Cap X.
Maitreyi incepe sa ii povesteasca lui Allan despre iubirile ei. Datorita dragostei fetei
Allan incepe sa vada viata cu totul altfel si e decis sa se converteasca. Domnul Sen se
imbolnaveste.
Harold ii face o vizita prietenului sau pentru a-i cere un imprumut.
Cap XI
Are loc logodna celor doi, dupa ce Allan isi pimeste inelul ce simboliza casatoria cu
Maitreyi. Are loc prima lor noapte de dragoste. Chabu se simte tot mai rau, asa ca
mama ei cheama un unchi sa vina sa-i descante. Khokha afla de relatia celor doi.
Allan devine gelos pe orice barbat care intra in camera Maitreyiei, inclusiv pe sofer.
Cap XII.
Aventura celor doi e surprinsa de Chabu care in mod inconstient ii spune totul
mamei sale. Maitreyi este inchisa in camera doamnei Sen, iar domnul Sen ii cere lui
Allan sa plece sub pretextul ca el va face operatie, iar familia sa se va muta. Ii da o
scrisoare strict confidentiala in care ii spune ca nu mai are ce cauta in casa lui.

Cap XIII.
Fara prezenta Maitreyiei, Allan se simte ca o epava. Dupa ce ii sunt aduse lucrurile de
la doamna Ribeiro se duce la banca sa ridice niste bani dupa care merge vreo patru
zile fara sa se gandeasca la altceva. La intoarcerea sa afla ca Maiteyi a spus parintilor
de noptile petrecute cu el, acum fiind batuta si inchisa in camera. Chabu a incercat sa
se sinucida. La o saptamana a parasit orasul, zi in care a murit si Chabu.
Cap XIV.
Allan se retrage intr-un bungalou din Himalaya, unde incearca sa se departeze de
lume. In toate actiunile sale o vede, o aude pe Maitreyi , amintirea ei fiind inca vie.
Primeste o scrisoare de la Khokha in care Maitreyi ii trimitea cateva randuri scrise. In
timp ce el o dorea pe ea asa cum a avut-o si pana atunci, ea il asemana pe el unui zeu,
unui soare. Allan o cunoaste Jenia Isaac, o femeie care nu stia foarte bine limba
bengaleza si avea foarte mare nevoie de el. Cu toate ca la inceput Allan era plictisit de
ea, devine tot mai interesat de perceptia ei asupra vietii. Se hotaraste sa se intoarca.
Cap XV.
Ajuns in oras, Allan nu gaseste slujba si e nevoit sa vinda din lucrurile sale. Doamna
Ribeiro si Harold isi intorc spatele. El se muta cu Geurtie. Khokha il cauta cu scrisori
de la Maitreyi dar nu le vrea sub pretextul ca i-a promis lui Sen, dar in sufletul sau ar
dori foarte mult. Pleaca la Singapore unde intalneste un nepot al doamnei Sen. Afla
ca Maitreyi a avut o relatie cu un vanzator din care a rezultat un copil. Maitreyi tipa
toata ziua prin casa cerand sa fie alungata. Afland aceste lucruri, Allan nu stie ce ar
trebui sa faca dar doreste sa poata vedea ochii Maitreyiei.
Opera mi-a trezit sentimente de bucurie, dar si de tristete.
Ceea ce impresioneaza este momentul in care Allan a vrut sa invete bengaleza,
iar Maitreyi l-a invatat, acesta in schimb invatand-o pe Maitreyi franceza.
Surprinzator este momentul in care Maitreyi a fost de multe ori batuta, iar cand
Chabu a murit.
Demn de admirat este fragmentul in care Allan si Maitreyi s-au logodit in
natura.
Am fost curioasa cand Allan nu stia ce simte defapt pentru fata inginerului.
Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca nu mi-ar placea sa fiu
in locul Maitreyiei, sa ma indragostesc de o persoana, apoi sa o pierd asa cum ea l-a
pierdut pe Allan.