Finanţele întreprinderii

Radu Ciobanu

Management - Piatra Neamt

 Finanţele întreprinderii

• Definiţie: „totalitatea metodelor, tehnicilor,

acţiunilor ce îl pot ajuta pe orice individ care
îşi propune creşterea averii personale prin
intermediul unei firme să îşi atingă acest
scop” – Dragotă et al. (2013)
• Sintagme alternative: gestiunea financiară a
întreprinderii, management financiar (en.
corporate finance, financial management)
Finanţele întreprinderii

Management
financiar
strategic

Management
financiar
operaţional

Analiză financiară
Finanţele întreprinderii

• Management
• Contabilitate
• Microeconomie

o altă perspectivă asupra contabilităţii

Situaţiile financiare analiză
decizie
previziune
Stakeholderii întreprinderii

Shareholders Stakeholders theory

acţionari
Theory
Obiectiv:
Obiectiv: Autorităţi satisfacerea
manager
publice
Maximizarea intereselor
averii acţionarilor stakeholderilor, de
multe ori divergente
Cum aţi Întreprindere
operaţionaliza Comunitat Care ar fi acestea? În
salariaţi
acest obiectiv e ce măsură?
pentru manageri?

Furnizori Clienţi
 Analiza poziţiei financiare

• Vizează situaţia patrimonială a companiei

• Are în vedere analiza bilanţului contabil
 Analiza poziţiei financiare

 Indicatori de analiză a echilibrului financiar

FR=CPR+DTL-
IMO CPR = SN
IMO
NFR=Aexpl-DExpl=
Stocuri+Creante- DTL
Dexpl
AExpl

DExpl
TN=Disponibil-
Credite de Disponibil Cr. tz.
trezorerie
Analiza poziţiei financiare

• Particularităţi în analiza pe baza

bilanţului
– Structura activului
– Cu ce comparăm?
– Valori contabile vs. valori de piaţă
– Exprimare în termeni nominali vs. termeni
reali
– Sezonalitatea activităţii economice
– Lichiditate – Exigibilitate
 Aplicaţie

Activ Pasiv
Imobilizări 500 Capitaluri proprii 400
Stocuri 200 Provizioane 20
Creanţe 250 Datorii pe termen
Disponibilităţi 50 lung 250
Furnizori 150
Datorii salariale 100
Datorii fiscale 50
Datorii bancare pe
termen scurt 30
Analiza performanţelor întreprinderii

• Obiectiv: diagnosticul performanţei

întreprinderii pe diferite paliere
– Activitatea de exploatare, financiară, curentă
etc.
– Performanţele aşteptate de fiecare categorie
de stakeholderi: acţionari, creditori, salariaţi,
stat etc.
– Informaţii despre riscul asociat exploatării si
funcţionării întreprinderii
• Are la bază contul de profit şi pierderi
Analiza performanţelor întreprinderii

Indicator 31.12.2016 31.12.2017 31.12.2018

Venituri din exploatare 2.551.649 2.683.193 2.485.358
Cheltuieli materiale 1.793.070 1.835.795 1.700.440
Amortizare 257.123 267.135 247.439
Salarii şi retribuţii 202.523 211.240 195.665
Rearaţii şi mentenanţă 74.831 45.742 42.369
Alte cheltuieli cu exploatare 125.486 134.860 124.917

Profit din exploatare 98.616 188.421 174.529

Venituri financiare 23.297 94.587 87.613
Cheltuieli financiare 109.800 152.806 141.539
Rezultat financiar 58.219 86.503 80.125
Profit înainte de impozit 12.113 130.202 120.602
Impozit pe profit (6140) 26.237 24.302
Profitul exerciţiului 18.253 103.965 96.300
Rezultat pe acţiune 0,25 1,42 1,32
Analiza performanţelor întreprinderii

• În analiza şi interpretarea performanţelor

întreprinderii pe baza contului de profit şi
pierdere trebuie să ţinem cont de
următoarele elemente:
– Momentul înscrierii veniturilor şi cheltuielilor
în contul de profit şi pierdere
– Caracterul monetar sau nemonetar al
diferitelor categorii de cheltuieli şi venituri
– Perioada la care se referă veniturile sau
cheltuielile respective şi legătura cu ciclul de
producţie al întreprinderii
 Analiza performanţelor întreprinderii

Cheltuieli Cheltuieli
variabile fixe
Evoluează liniar faţă de Nu sunt proporţionale cu
producţia realizată nivelul producţiei

- Cheltuieli cu salariile
- Cheltuieli cu materii personalului indirect
prime productiv
- Cheltuieli salariale directe - Cheltuieli cu amortizări şi
etc. provizioane
- Cheltuiel cu dobânzi etc.
Analiza performanţelor în manieră anglo-saxonă

• OBIECTIV: performanţa pe tipuri de activităţi ale

întreprinderii
• Separarea cheltuielilor de exploatare în variabile şi
fixe
• EBITDA (Earnings before interest, taxes, depreciation
and amortization) = Venituri totale de exploatare –
Cheltuieli variabile – Cheltuieli fixe de exploatare
• EBIT (Earnings before interest and taxes) = EBITDA-
Cheltuieli cu amortizări şi provizioane de exploatare
• EBT (Earnings before taxes) = EBIT + Venituri
financiare - Cheltuieli cu dobânzi – alte cheltuieli
financiare
• Rezultat net = EBT- Impozit pe profit
Capacitatea de autofinanţare

• Potenţialul de autofinanţare
• CAF = rezultatul exerciţiului + Cheltuieli cu
amortizările + Cheltuieli cu provizioanele –
venituri din provizioane + valoarea netă
contabilă a impobilizărilor cedate – Venituri
din cedarea imobilizărilor – Cotă parte a
subvenţiilor pentru investiţii virate la
venituri
 Pragul de rentablitate

• OBIECTIV: determinarea nivelului fizic şi valoric

al producţiei care asigură acoperirea
cheltuielilor întreprinderii fără a genera profit,
în ipoteza că piaţa absoarbe cantitatea
produsă.
 Aplicatie
Activ N-1 N Pasiv N-1 N
IMO 700 1000 CPR 600 800

ACR 600 600 DFIN 300 500

Stocuri 200 150
Creante 250 300 DCR 400 300
Disponib. 150 150 Dat. Expl. 350 225
Cred ts 50 75
TA 1300 1600 TP 1300 1600

Cheltuieli N Venituri N
Cheltuieli de exploatare 2,000 Cifra de afaceri 3,500
Amortizare 300 Venituri financiare 200
Penalizari 20
Dobanzi 300
Impozit pe profit 350
Analiza fluxurilor de numerar ale întreprinderii

• Obiectiv: analiza capacităţii întreprinderii de a

genera şi utiliza corect numerarul
– Pe fiecare activitate în parte: activitatea
de exploatare, de finanţare, de investiţii
– Numerarul generat de întreprindere
pentru fiecare categorie de investitori
de stakeholderi: acţionari, creditori si
determinarea fluxului de numerar
pentru evaluarea companiei.
• Are la bază situaţia fluxurilor de numerar ale
întreprinderii
 Analiza fluxurilor de numerar ale întreprinderii(2)

• Definiţie: fluxurile de numerar se traduc în toate operaţiunile de

încasări şi plăţi ale companiei. Fluxul de numerar al companiei (cash
flow – CF) calculat pe o anumită perioadă (de regulă un an) apare ca
diferenţă între totalul încasărilor şi totalul plăţilor efectuate
– Rezultatul net al companiei nu este egal cu CF deoarece este afectat şi de
veniturile şi cheltuielile nemonetare
– Rezultatul net al companiei nu este egal cu CF deoarece fluxul de numerar este
afectat şi de încasările şi plăţile ce se reflectă în modificări ale elementelor
bilanţiere
– Ex:Incasări din vânzări = CA+Clienţi0-Clienţi1
– Rezultatul net al companiei nu este egal cu CF deoarece este afectat de politica
contabilă privind momentul înregistrării veniturilor şi cheltuielilor, care nu este
cel al încasării sau plăţii corespondente
Analiza fluxurilor de numerar ale întreprinderii(3)

• Tabloul utilizări-resurse

Resurse Utilizări Plată dividende

de cash CAF
Creşteri de capitaluri proprii
de cash Scăderi de capitaluri proprii
în numerar
în numerar
Scăderi de datorii pe termen
Creşteri de datorii pe termen
lung
lung
Cumpărări de active
Vânzări de active imobilizate
imobilizate

Creşteri de datorii de Scăderi de datorii de

exploatare exploatare
Reduceri de stocuri Creşteri de stocuri
Reduceri de creanţe Creşteri de creanţe
Analiza fluxurilor de numerar ale întreprinderii(4)

• CF= Resurse de cash-Utilizări de cash

• CF= TN1-TN0
• CF=ΔFR-ΔNFR
• CF= ∆TN = CFexploatare + CFinvestiţii + CFfinanţare =
(încasări-plăţi de exploatare) + (încasări-plăţi de
investiţii) + (încasări-plăţi de finanţare)
– Cfexploatare= Pnet+Amo-Venituri financiare încasate –
ΔNFR
– CF investiţii = - (Imobilizări1 - Imobilizări0 + Cheltuieli cu
amortizarea) + venituri financiare încasate= - ∆Imobilizări
brute + venituri financiare
– CF finanţare = ∆capital propriu în numerar – dividende
plătite + noi credite – rambursări de credite =∆capital
propriu – PN + ∆datorii financiare
Calculul fluxurilor de numerar pentru evaluarea firmei

• Obiectiv: determinarea fluxurilor de numerar

generate de firmă în perioada considerată
pentru posesorii de capitaluri investite:
creditori şi acţionari.
• CFD=CFgest-Creştere economică
• Cfgest=Pn+Amo+Dob - CF de gestiune: rezultat
din activitatea curentă a întreprinderii
• Creştere economică = ΔImo +Amo+
ΔACR nete
 Analiza rentabilităţii şi riscului întreprinderii

• Rentabilitatea se masoară ca raport între efecte (câştig) şi

eforturi.
• În funcţie de beneficiarul analizei şi de scopul acesteia, se
pot calcula rate de rentabilitate din perspectiva
investitorilor (sau întregului capital investit) şi rate de
rentabilitate din perspectiva acţionarilor.
Rate de rentabilitate economică

• Rate de rentabilitate economică

• Măsoară rentabilitatea capitalului investit
• Se calculează ca raport între un element
corespondent de rezultat al întreprinderii şi
elemente de capital investit.
– Rata de rentabilitate economică (ROIC)
• Rec=(EBIT-Impozit pe profit)/Activ economic
• Rec=(Pnet+Dobânzi)/(CPR+Datorii financiare)
– Return On Assets
• ROA=PN/Activ total sau (Pnet+Dob)/Activ total
 Rata de rentabilitate financiară

• Măsoară rentabilitatea capitalului investit de acţionari

• Se calculează ca raport între un element corespondent
de rezultat al întreprinderii şi elemente de capital
investit.
– Rata de rentabilitate financiară (ROE – Return on Equity)
• ROE=PN/CPR
– Atenţie! Ratele de rentabilitate nu furnizează informaţii
despre nivelul de risc asumat de companie.
– Atenţie! Nu are sens calculul ratelor financiare, atât timp
cât numitorul este negativ. Interpretarea lor ar fi viciată.
 Aplicatie
Activ N-1 N Pasiv N-1 N
IMO 700 1000 CPR 600 800

ACR 600 600 DFIN 300 500

Stocuri 200 150
Creante 250 300 DCR 400 300
Disponib. 150 150 Dat. Expl. 350 225
Cred ts 50 75
TA 1300 1600 TP 1300 1600

Cheltuieli N Venituri N
Cheltuieli de exploatare 2,000 Cifra de afaceri 3,500
Amortizare 300 Venituri financiare 200
Penalizari 20
Dobanzi 300
Impozit pe profit 350
 Rate de rentabilitate comercială

• Nu sunt de fapt rate de rentabilitate, ci mai degrabă de

eficienţă
• Se calculează ca raport între un element corespondent
de rezultat al întreprinderii şi cifra de afaceri
– Rata marjei nete = PN/CA
– Rata marjei brute=EBIT/CA
– Ratele de rentabilitate comercială sau de merjă furnizează
informaţii despre capacitatea întreprinderii de a face faţă
unei reduceri a preţului.
– Atenţie! Ratele de marjă depind de politica comercială a
firmei.
 Efectul de levier

• Rfin = Rec+ (Rec-Rd)* Datorii fin/CPR

• Rec=(EBIT-Impozit pe profit)/Activ economic

• (Rec-Rd)* Datorii fin/CPR - efectul de levier

• Dacă efectul de levier este pozitiv îndatorarea este benefic.

 Analiza financiară a riscului întreprinderii

• Rate de solvabilitate
– Cu cât întreprinderea e mai îndatorată, cu atât riscul ei creşte, dar şi
rentabilitatea aşteptată e mai mare. - DTL/CPR, DTL/(CPR+DTL)
• Rate de lichiditate
– Cu cât întreprinderea e mai putin lichidă creşte riscul de faliment, dar şi
rentabilitatea aşteptată. ACR/DTS, (ACR-Stoc)/DTS, Disp/DTS
• Pragul de rentabilitate şi coeficienţii de levier operaţional şi financiar
• Aprecierea globală a riscului de faliment prin intermediul funcţiilor
scor
• Luarea în considerare a variabilităţii rezultatelor viitoare
 Aplicatie
Activ N-1 N Pasiv N-1 N
IMO 700 1000 CPR 600 800

ACR 600 600 DFIN 300 500

Stocuri 200 150
Creante 250 300 DCR 400 300
Disponib. 150 150 Dat. Expl. 350 225
Cred ts 50 75
TA 1300 1600 TP 1300 1600

Cheltuieli N Venituri N
Cheltuieli de exploatare 2,000 Cifra de afaceri 3,500
Amortizare 300 Venituri financiare 200
Penalizari 20
Dobanzi 300
Impozit pe profit 350
 Analiza activităţii întreprinderii.
Clarificări conceptuale

• Indicatorii de activitate (de gestiune) cuantifică viteza

de intrare sau de ieşire a fluxurilor de numerar implicate
de desfăşurarea corespunzătoare a afacerii
• Ele măsoară viteza cu care un anumit element de activ
sau de pasiv se transformă în numerar, adică parcurge
circuitul bani-produs-bani.
• Viteza cu care elementele bilanţiere se transformă în
lichidităţi depinde de:
– Tipul elementului de activ sau pasiv respectiv
– Sectorul de activitate
– Eficienţa cu care sunt gestionate
 Analiza activităţii întreprinderii.

• Viteza = CA/Elem bilantier

• Durata=Elem bilantier/CA *360

• Această viteză poate fi comparată cu cea a firmelor din acelaşi sector sau
cu cea înregistrată de companie în trecut.

• Ex. dacă o firmă are capacitatea de a-şi vinde stocul de mărfuri în 15 zile,
în timp ce în cazul concurenţilor această perioadă este de 45 de zile,
activitatea comercială a firmei poate fi interpretată drept eficientă.

• În cadrul acestei analize trebuie să ţinem cont de diferenţele de politică

comercială între frme sau de modificarea în timp a acestei politici.
Managementul financiar strategic

• Politica de investiţii
– Are în vedere identificarea variantelor posibile de investiţii,
compararea costurilor şi beneficiilor asociate fiecăreia dintre ele şi
alegerea celei (celor) optime.
– ! O firmă nu îşi poate susţine funcţionarea şi poziţia pe piaţă pe
termen mediu şi lung în absenţa unei strategii coerente de investiţii.
• Politica de finanţare
– Constă în identificarea surselor posibile de finanţare şi alegerea
combinaţiei lor optime, din punctul de vedere al costului şi riscului
asociat
• Politica de dividend
– Presupune fundamentarea deciziei privind ponderea din profitul net
acordată sub formă de dividende.
 Bibliografie selectivă

• Dragotă Victor, Obreja Laura, Dragotă Mihaela,

Management financiar. Diagnosticul financiar al
companiei, Editura Economică, Bucureşti, 2012
• Dragotă Victor, Ciobanu Anamaria, Obreja Laura,
Dragotă Mihaela, Management financiar, Editura
Economică, Bucureşti, 2003 (vol. 2)
• Stancu Ion, Finanţe, Editura Economică, Bucureşti,
2007
• Ross S., Westerfield R., Jaffe J., Corporate Finance,
McGraw Hill/Irwin, 2002
• Brealey R., Myers S., Marcus A., Fundamentals of
Corporate Finance, Ediţia a 3-a, McGraw Hill, 2001
 Referinţe bibliografice

• Dragotă Victor, Obreja Laura, Dragotă Mihaela, Management financiar.

Diagnosticul financiar al companiei, Editura Economică, Bucureşti, 2012
• Dragotă Victor, Ciobanu Anamaria, Obreja Laura, Dragotă Mihaela, Management
financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2003 (vol.1 capitolele 1, 3, 4)
• Brealey R., Myers S., Marcus A., Fundamentals of Corporate Finance, Ediţia a 3-a,
McGraw Hill, 2001 - capitolul 1 „The firm and the Financial Manager”

• Akerlof G., The Market for „Lemons”: Qualitative Uncertainty and the Market
Mechanism”, Quarterlz Journal of Economics, 84, august 1970
• Jensen m., Meckling W., 1976, Theory of the Firm: Managerial Behavior, Agency
Costs and Ownership Structure”, Journal of Financial Economics, 3
• Ross S., The Determination of Financial Structure: The Incentive – Signaling
Approach, Journal of Economics and Management Science, 8, 1977.
• Spence M., Job Market Signaling, Quarterly Journal of Economics, 87, august 1973