Bibliografie

Primii ani. Debutul[modificare | modificare surs]

Salinger s-a nscut n New York, ca fiu al unui tat evreu i al unei mame de
origine irlandez catolic. i-a petrecut copilria nManhattan.
A nceput s scrie proz scurt n timpul liceului, reuind s publice cteva scrieri la nceputul
anilor 1940, nainte de a fi recrutat n al Doilea Rzboi Mondial. n aceast perioad a
publicat i dou episoade din ceea ce avea s devin De veghe n lanul de secar: Sunt
nebun i Uoar rebeliune n afara Madison-ului (en. Slight Rebellion Off Madison).
A urmat Academia Militar Valley Forge din Pennsylvania, pe care se bazeaz descrierea
colii Pencey Prep din romanul De veghe n lanul de secar. A ntrerupt scrisul civa ani pe
durata celui de al Doilea Rzboi Mondial, unde a fost martorul unor aciuni din cele mai
feroce lupte. Acestea l-au marcat emoional profund i, mai trziu, a revenit asupra
ntmplrilor de rzboi n mai multe povestiri, cea mai remarcabil fiind Pentru Esme cu
dragoste i abjecie, a crei voce narativ aparine unui soldat traumatizat.
Activitate[modificare | modificare surs]
n 1948 public n revista The New Yorker povestirea O zi perfect pentru petele-banan,
ce s-a bucurat de apreciereacriticii. Salinger va continua s-i publice scrierile n The New
Yorker. n 1951 apare romanul De veghe n lanul de secar, care nregistreaz un succes la
public imediat. Relatarea alienrii adolescentine i a pierderii inocenei pentru
protagonistul Holden Caulfield i-a marcat pe cititori, n special pe cei tineri. Cartea continu
s fie citit de un public numeros i s genereze controverse; n cursul unui an se vnd
aproximativ 250 000 de exemplare.
Succesul lui De veghe n lanul de secar l-a adus pe Salinger n atenia publicului; din acest
motiv, scriitorul s-a izolat i a ales s publice noi scrieri ntr-un ritm mai rar. S-a mutat
din New York n Cornish, New Hampshire, unde a continuat s scrie romane pe care nu le-a
publicat. Pe ct posibil, a ncercat s scape expunerii i ateniei publice (Sentimentele de
anonimat-obsuritate ale unui scriitor sunt (...) bunul cel mai de pre pe care l primete cu
mprumut, spunea el). Dup De veghe... a urmat volumulNou povestiri (1953), apoi Franny
i Zooey (1961, coninnd o nuvel i o povestire) i Dulgheri, nlai grinda acoperiului i
Seymour: o prezentare (1963, dou nuvele). Ultima sa lucrare publicat este nuvela
Hapworth 16, 1924, aprut n The New Yorker n data de 19 iunie 1965.
Mai trziu, Salinger a avut parte de o atenie public nedorit n mai multe momente, ntre
care o acionare n judecat a biografului britanic Ian Hamilton (anii 1980) i apariia la finele
anilor 1990 a memoriilor scrise de dou persoane apropiate fa de el: Joyce Maynard, o fost
iubit, i Margaret Salinger, fiica lui. Conflictul cu Hamilton a fost provocat de intenia
acestuia de a publica o biografie incluznd scrisorile lui Salinger ctre prieteni i ali autori.
Salinger l-a acionat n judecat pentru a opri publicarea crii. n cele din urm aceasta a fost

publicat, cu coninutul parafrazat al scrisorilor; curtea a deliberat c, dei o persoan poate

poseda o scrisoare din punct de vedere material, coninutul ei este proprietatea autorului. Un
rezultat neintenionat al sentinei a fost c unele detalii ale vieii intime a lui Salinger
inclusiv faptul c a scris dou romane i numeroase povestiri fr a le publica au devenit
cunoscute prin stenogramele procesului.
n 1996, o editur obscur a anunat c negociase cu Salinger publicare povestirii Hapworth
16, 1924 sub form de carte, ns lansarea a fost ulterior amnat pe un termen nedefinit.
Autorul a intrat din nou n atenia public n iunie 2009, cnd l-a dat n judecat pe un scriitor
pentru c a folosit un personaj din romanul De veghe n lanul de secarfr a respecta
drepturile de autor.
Salinger a murit de btrnee pe data de 27 ianuarie 2010, n locuina sa din Cornish, New
Hampshire.

ndrznesc s cred c J.D. Salinger nu are nevoie de introducere, avnd n vedere c recenzia
romanului De veghe n lanul de secar e unul dintre cele mai citite i comentate articole de pe
Bookblog. Cu toate acestea, nu se cunosc foarte multe detalii despre viaa scriitorului - n
special din a doua jumtate a vieii, pe care i-a petrecut-o n izolare, n vila sa din New
Hampshire. Cu alte cuvinte, exist o cantitate limitat de informaii pe care o poi afla despre
Salinger.
Primii 40 de ani
Parafraznd nceputul romanului De veghe n lanul de secar , presupun c-o s vrei s tii
din capul locului unde m-am nscut, cam ce copilrie nasoal am avut, ct de ocupai erau ai
mei pn s m fac. Prin urmare, Jerome David Salinger, alintat n tineree ca Sonny, s-a
nscut n prima zi a anului 1919, n New York. Tatl era un evreu comerciant, iar mama era pe
jumtate irlandez.
Pentru c a fost dat afar de la coala privat McBurney, prinii l-au nscris la Academia
Militar Valley Forge, care a servit drept inspiraie pentru Pencey Prep (unde studia Holden
Caulfield). Dup ce a nceput i renunat la dou faculti, studiile universitare au nceput s
capete sens la Universitatea Columbia, unde a urmat cursul de scriere inut de Whit Burnett,
editorul revistei Story. Burnett i-a devenit mentor i a sprijinit debutul literar al lui Salinger,
prin publicarea n Story a povestirii The Young Folks, n martie 1940.
ntre 1942 1944 a luptat n al Doilea Rzboi Mondial, soldatul J.D. Salinger participnd la
aciunea din D-Day. Interesant este c nu a renunat la scris n aceast perioad, lucrnd la
conturarea personajului Holden Caulfield.
Dup rzboi, Salinger a ncercat insistent s fie publicat n The New Yorker. A primit refuz
dup refuz, pn cnd, n 1947 i-a fost acceptat cu entuziasm povestirea O zi perfect

pentru petii banan, care l introduce pe Seymour Glass, cel mai mare dintre cei apte copii
ai familiei Glass - personaje recurente n nuvelele i povestirile lui Salinger (fie vorba ntre
noi, pe mine m-a atras mai mult povestea clanului Glass, dect aventurile lui Holden). Din
acest moment, Salinger a publicat exclusiv n The New Yorker i a dezvoltat o relaie
apropiat cu editorul acesteia, cruia i-a dedicat romanul Franny i Zooey.
Ajungem astfel la momentul 16 iulie 1951 data publicrii romanului De veghe n lanul
de secar ce i-a asigurat lui Salinger un loc n compania select a scriitorilor care se
studiaz la coal.
Poate v-ai ntrebat, ca i mine, de ce oare nu exist niciun film fcut dup carte. Se pare c
Salinger a refuzat s mai vnd drepturile de difuzare a operelor sale dup ce prima astfel de
tentativ, ecranizarea povestirii Srmana glezn scrntit, a fost un mare eec.
50 de ani de izolare
Dup apariia De veghe..., Salinger ncepe s regrete popularitatea ctigat. Prin urmare, n
1953 scriitorul se retrage la Cornish, New Hampshire, n izolare, concentrndu-se aproape
exclusiv pe protejarea intimitii sale. A fost cstorit de trei ori, iar cu cea de-a doua soie,
Claire Douglas, a avut doi copii, Margaret i Matthew, pe care i-a crescut la Cornish pn n
momentul divorului.
Cu toate c nu-a mai publicat nimic din 1965 pn n prezent, se zvonete c nu a renunat
niciun moment la scris i c exist n jur de 10 volume finalizate, ncuiate n seiful din casa de
la Cornish.
Viaa personal
Cum scriam la nceputul articolului, viaa lui Salinger, cel puin n perioada petrecut la
Cornish, rmne sub semnul misterului. n ncercarea de a-i proteja intimitatea, scriitorul l-a
dat n judecat pe Ian Hamilton, care inteniona s publice o biografie a lui Salinger. Ulterior
au aprut romanele Dream Catcher: A Memoir, scris de fiica lui Salinger i At Home in the
World: A Memoir, scris de o student cu care Salinger a fost ntr-o relaie de cteva luni, care
l portetizeaz pe Jerry ntr-un ton negativ, ca fiind posesiv i obsesiv. Pn la urm a fost
publicat i o biografie, n 2011 - J. D. Salinger: A Life, de Kenneth Slawenski.
Pentru cei care vor s ptrund n universul privat al lui Salinger, am o tire care s-ar putea si bucure: n septembrie 2012 productorul Shane Salerno va lansa documentarul Salinger,
alturi de biografia de 800 de pagini The Private War of J. D. Salinger, care promite s ne
prezinte o ipostaz a scriitorului complet diferit fa de cea cu care suntem obinuii.
Despre roman:
Despre romanul lui Salinger auzisem n stnga i-n dreapta tot felul de lucruri; unii l
aclamau, spunnd c nu poi s treci prin perioada tumultoas a adolescenei fr s citeti De

veghe n lanul de secar, n timp ce alii rmneau indifereni sau susineau c e doar o alt
carte cu i despre un adolescent teribilist care se d n spectacol. Am citit romanul cu pricina
cnd aveam aipe, aptipe ani, exact la momentul potrivit, ca s spun aa, iar dup ce am
terminat-o, creierul meu de copil s-a bucurat enorm fiindc tia c nu e singur. ntr-adevr, e o
carte bun pentru perioada adolescentin; Holdan Caulfield exprim multe idei, sentimente,
neliniti pe care toi le avem la un moment dat, deci, cu siguran, ajungi s trieti alturi de
el pe tot parcursul lecturii.
Autorul, Jerome David J.D. Salinger, s-a impus n lumea literar odat cu apariia
romanului De veghe n lanul de secar, iar prin opera sa devine un clasic al literaturii
universale. Cu toate acestea, n 1965, dup alte cteva cri publicate, printre
care Nou povestiri (Polirom, 2001), Dulgheri, nlai grinda acoperiului Seymour: o
prezentare (Polirom, 2002), Franny i Zooey (Polirom, 2002; 2011) Salinger a disprut de pe
scena literar american. Iubesc s scriu i v asigur c fac asta cu regularitate. Scriu pentru
mine ns, i vreau s fiu lsat n pace n timp ce fac asta, declar Salinger n cel mai recent
interviu al su, acordat publicaiei Boston Globe n 1980. J.D. Salinger a ncetat din via pe
28 ianuarie 2010, la vrsta de 91 de ani, la reedina sa din Cornish, New Hampshire. De
veghe n lanul de secar este o naraiune la persoana I, care prezint o scurt perioad din
adolescena tnrului Caulfield care, la momentul relatrii, este pacient al unui spital de boli
mintale.
Vocea ntregului roman este a adolescentului n vrst de 16 ani, pe nume Holden
Caulfield, relatndu-i ultimele zile de la coala Pencey. Povestea lui debuteaz cu cteva zile
nainte de a fi exmatriculat, dup ce trise aceeai experien la alte dou instituii
asemntoare. De aceast dat, acest lucru se ntmpl deoarece picase la patru din cele cinci
materii i, dup cum aflm dintr-o discuie pe care o poart cu unul dintre profesori, Holden ia
vina asupra lui pentru acest eec. Dei provine dintr-o familie cu o situaie material decent,
Holden pare incapabil s relaioneze cu membrii familiei sale: nu poate comunica, din diferite
motive, cu prinii i cu fratele mai mare, D.B.; n schimb, pare s-l idolatrizeze pe Allie,
fratele su care a murit din cauza leucemiei. Singura persoan din familie care pare, sau cel
puin i d silina s-l neleag i cu care Holden simte nevoia s vorbeasc, este sora mai
mic a acestuia, Phoebe. Dei d dovad de cinisim n relaiile cu cei din jur, fiind un fin
observator (uneori i critic) al defectelor umane, este dezorientat, ducnd o via
dezorganizat, ntr-o lume pe care n general o dispreuiete; totui, undeva n sinea lui,
Holden regret c nu poate socializa ntr-un mod adecvat; c nu poate s aib un prieten
adevrat. Comportamentul su este astfel deoarece conversaiile cu ceilali l copleesc, l
tulbur, iar postura arogant pe care deseori o afieaz este doar un mecanism de autoaprare.
nuntrul su exist un conflict: dei este un tnr introvertit, poate chiar mizantrop, de multe
ori tnjete dup contactul uman (de multe ori spune c se simte ngrozitor de singur i

trist), pe care nu l poate obine din cauza vlului de amrciune din jurul lui, asemenea unui
scut.
S-ar putea pune problema ideii de bildungsroman, deoarece ni se prezint drumul spre
maturizare al unui neofit, ns, Holden Caulfield este un personaj cam neobinuit pentru acest
lucru, fiindc scopul lui este tocmai acela de a nu clca n lumea adulilor. Rvnete s stea de
veghe ntr-un lan de secar, la marginea unei prpastii ameitoare i s prind copiii s nu
cad n ea. Dorete ca lucrurile s fie simple, i este greu s se adapteze la schimbri i
pretinde c nu nelege ce se ntmpl n jurul su. Critic defectele celorlali, defecte pe care
le vede i n sine, dar i este fric s recunoasc acest lucru, de aceea mizeaz pe ideea c
lumea adulilor este una superficial i ipocrit (imaginea cu el, de veghe n lanul de secar, la
marginea prpastiei, prinznd copiii semnific, probabil, faptul c nu vrea ca ei s ptrund n
aceast lume plin de ipocrizie, cea a adulilor). Exact aceleai gnduri ca majoritatea
adolescenilor.
Aceast carte ascunde multe simboluri, idei i sentimente, iar Holden, non-conformist
convins, este unul dintre cele mai bine conturate personaje adolescentine din literatur cu care
sunt convins muli dintre voi s-ar identifica. Chiar dac romanul, la vremea apariiei, a
iscat mari controverse din cauza limbajului destul de vulgar folosit de protagonist, a prerilor
liber exprimate despre unele subiecte mai delicate (precum sexul) i a comportamentului su
antisocial, De veghe n lanul de secar i-a adus autorului consacrarea, continund s fie foarte
popular i-n zilele noastre.

Titlu original The catcher in the rye

Incipit i dac vrei s aflai ce i cum, presupun c-o s vrei s tii din capul locului unde
m-am nscut, cam ce copilrie nasoal am avut, ct de ocupai erau ai mei pn s m
fac (...).
Romanul De veghe n lanul de secar a fost scris de autorul american Jerome David
Salinger.Romanul l are ca personaj principal pe Holden Caulfield, un adolescent rzvrtit n
vrsta de aptesprezece ani care hotrte s-i ia lumea n cap dup ce a fost dat pentru a treia
oar afar dintr-o coal.
Holden relateaz peripeiile prin care trece nainte de a prsi liceul Pencey dar i dup.
Descrie persoanele cu care intr n contact foarte amnuit,fetele cu care se ntlnete, bieii
cu care este coleg de camer n colile prin care nva, etc. i iubete foarte mult sora mai
mic, ea este motivul pentru care Holden se ntoarce acas.i este dor de fratele care a murit
din cauza leucemiei i de cellalt frate plecat la Hollywood ca scriitor de scenarii.
n timpul plimbrilor lui prin New York(oaul natal),dup ce prsete liceul Pencey, Holden

trece prin momente mai mult sau mai puin vesele, pe mine m distreaz limbajul foarte tare,
iar replicile "m-a dat pe spate" i "alte alea pe acolo" au nceput chiar s m enerveze din
cauz c le folosea i de cinci ori ntr-o fraz.
M-au amuzant tare momentele n care Holden are de-a face cu prostituata i cu eful ei, dar i
faza n care fuge de la profesorul care s-a oferit s-l gzduiasc peste noapte din cauz c
acesta l mngia pe Holden pe frunte.
Recunosc c viaa de adolescent nu e uoar, dar nici el nu ncerca nici unu pic s i-o fac
mai plcut.
Din roman ne dm seama c Holden este tipul elevului rzvrtit i neadaptat de care colile ar
da orice s scape din cauz c nu nva i creaz necazuri. Are o imaginaie bogat i este
predispus s cad prad viciilor i s se lase bgat n tot soiul de ncierri.
M-a enervat puin faptul c titlul nu prea are nicio legtur cu coninutul crii, poate doar
prin faptul c lui Holden i place o poezie scris de Robert Burns Dac cineva se ntlnete
cu cineva venind prin secar. i i dorea s supravegheze lanuri de secar n loc s devin
avocat ca tatl su ori alte meserii pentru care el nu avea cutare.
n cele din urm biatul se ntoarce acas i ajunge s i istorisesc peripeiile dintr-un spital
de boli mintale de unde va iei curnd iar din toamna urmtoare va nva la o alt coal.
Citat preferat Caracteristica definitorie a omului imatur e c vrea s moar n mod nobil
pentru o cauz, n timp ce caracteristica definitorie a omului matur e c vrea s triasc umil
pentru una. (Wilhem Stekel-psihanalist)
i cam att despre rezumat.A, v las i puin din final.
Final Cam tot ce tiu e c mi-e dor de cei de care v-am povestit(...)Nu spunei nimnui
nimic, niciodat.Dac o facei, o s ncep s v fie dor de toi.
Prima apariie a lui J.D.Salinger n limba romn a avut loc, n 1964, sub egida Editurii pentru
Literatur Universal. De veghe n lanul de secar (The catcher n the Rye),este tradus
de Regata Catrinca Ralea i de Lucian Bratu, cu o prefa de Silvian Iosifescu. Salinger a mai
scris i alte cri de succes cum ar fi: ,,Seymour, ,,Fanny i Zooey, ,,Nou povestiri, sau
,,Dulgheri, nlai grind acoperiului.
Tema familiei este prezent nc din primele pagini ale acestei operei literare, cnd autorul
face o scurt prezentare a personajului principal, un adolescent, pe nume Holden Caulfield,
care provine dintr-o familie modest, nu prea numeroas, cu patru copii, unul mai mare pe
nume D.B., scriitor la Hollywood, care acum se prostitueaz, Holden, unul mai mic, Allie,
care a murit de leucemie cu ceva timp n urm i o sor n clasa a 4-a pe nume Phoebe.
Acesta povestete ultimele lui zile petrecute la Pencey, unde, deoarece era corigent la trei
materii din patru, urma s fie exmatriculat nainte de vacana de Crciun, ns nu pentru prima
oar deoarece el a mai nvat i la alte coli precum Whooton i Elkton Hills.
Povestea ncepe ntr-o smbt, cu patru zile nainte de plecarea la New York, pe cnd sttea
pe vrful unui deal din apropierea stadionului, urmrind un meci de fotbal dintre Pencey i
Saxon Hall.

Unul din motivele pentru care nu s-a dus este i faptul c el trebuia ca nainte de plecare s-i
ia rmas bun de la Domnul Spencer, profesorul lui de istorie. Dup o discuie moralizatoare
despre teza lui la acast materie i despre motivul pentru care a fost lsat corigent, Holden se
ntoarce la Pencey, n camera sa, unde l gsete pe vecinul su de palier pe nume Ackley.
Vorbete cu Stradlater, colegul su de camer, despre fata cu care acesta se ntlnea, pe nume
Jane Gallagher i pe care Holden o cunotea, dar nu o mai vzuse de mult timp. El se
hotrte s plece la New York pentru a petrece cteva zile nainte de ntoarcerea acas, unde
tia c o s fie certat de prini. Acetia ar fi aflat de isprava lui Holden abia miercuri cnd vor
primi o scrisoare de la director.
Dup ce ajunge la New York se cazeaz la un hotel amrt unde cunoate la bar trei fete pe
seama crora se distreza aproape toat noaptea deoarece erau proaste i urte . Apoi pleac
pentru a-i petrece seara la un cabaret. Neavnd nimic de fcut deorece era singur i deprimat,
ncepe s bea i s fumeze pn cnd se ntlnete cu o prieten de-a lui D.B.. Voind s scape
de ea se ntoarce la hotel, ns cu o prostituat de pe urma creia mnnc din nou btaie i
rmne fr o parte din bani (10 dolari).
A doua zi i d ntlnire cu o veche prieten pe nume Sally pe care o duce la o pies de teatru
n care jucau actorii ei preferai dar pe care Holden nu-i putea suferi. Apoi se duc la patinoar,
unde, dup ce obosesc intr ntr-un bar i ncearc s o conving s mearg cu el ntr-o
excursie c s scape pentru totdeauna de acea lume nenorocit, dar discuia celor doi se
termin cu o ceart .
Ieind din patinoar, pleac s mnnce i deoarece nu avea cu ce s-i umple timpul i sun
un fost coleg de la Whooton pentru a se ntlni. Dup ce au purtat cteva discuii prietenul su
pleac, iar Holden rmne singur i ncepe s bea pn se mbat. O sun iar pe Sally i dup
o scurt convorbire se duce la baie unde se bag cu capul n ap spernd s se mai trezeasc.

Cnd i-a revenit a plecat spre Cental Park spernd c va vedea raele de pe lac i c va putea
rspunde la ntrebarea care l frmnt de ceva vreme (Oare unde se duc raele cnd vine
iarna ?), dar nu a gsit nici o ra i, aezndu-se pe o banc, a nceput s se gndeasc la
moartea sa, la nmormntare i la toat lumea care va veni s-l vad.
Cum sttea i reflecta la toate aceste lucruri s-a hotrt s se duc acas ca s-o mai vad pe
Phoebe mcar o dat nainte s moar deoarece i se fcea mil amintindu-i ct de mult inea
la el. Cnd a ajuns acas a avut noroc c liftierul de noapte era nou i nu-l cunotea, aa c,
ajuns n faa apartamentului, s-a strecurat n cas cu mare grij. Intrat n camera n care
dormea Phoebe nu o trezete imediat, ci st un timp pentru a se uita la ea cum doarme.
Dup ce s-au mbriat i dup ce au vorbit puin, sora lui i-a dat seama c a fost dat afar
din nou i n-a mai vrut s vorbeasc cu Holden pentru c i fcea griji c iar o s-l certe
prinii. ns au reluat discuiile puin mai trziu dup ce a reuit s o conving pe Pheobe c
nu o s peasc nimic. Discuiile au fost ntrerupte deoarece auzind ua de la intrare i-au dat
seama c s-au ntors prinii de la petrecere. Dup trecerea pericolului Holden a mprumutat

civa dolari de la Phoebe i a fugit la Domnul Antolini, fostul lui profesor de englez, unde
i-a petrecut o parte din noapte pn cnd s-a trezit cu mna profesorului pe fruntea sa i s-a
speriat, gndindu-se la ce fel de om ar putea fi acesta i a plecat la gar unde i lsase
bagajele i unde i-a petrecut restul nopii dormind pe o banc.
Diminea, citind un articol dintr-o revist uitat pe banc, i imagineaz c ar fi bolnav de
cancer i gndindu-se din nou la moarte a nceput s se plimbe i s-i fac planuri pentru o
posibil plecare departe, la marginea unei pduri, unde s-i constuiasc o caban, s
munceasc la o benzinrie i s nu mai calce pe acas. Cu acest gnd a plecat spre coala unde
nva Phoebe s-i lase un mesaj pentru a se ntlni s-i ia rmas bun. n timp ce o atepta n
faa muzeului i-a venit ru i a leinat, o alt dovad c starea lui de sntate nu era tocmai
bun. n cele din urm apru Phoebe care cra dup ea un geamantan spernd c fratele sau va
fi de acord s o ia i pe ea. Holden s-a hotrt n cele din urm c ar fi mai bine s nu mai
plece,aa c au mers mpreun la blci, dup care s-au ndreptat spre cas.
ntors printre ai si, Holden se mbolnvete, iar prinii l conving s se duc din nou la
coal n anul urmtor. n acest timp a venit fratele su, D.B., de la Hollywood s-l viziteze,
iar familia a fost rentregit pentru srbtoarea de Crciun.
Scris la persoana nti, romanul scriitorului american contemporan J.D. Salinger reproduce
confesiunea unui adolescent inadaptat. Experienele pe care le parcurge Holden n aceste zile
sunt privite de personaj cu un amestec de decepie i detaare.
Aceast oper literar poate fi ncadrat n dou teme literare diferite: tema familiei n care ne
sunt detaliate relaiile dintre personajul principal, Holden Caulfield familia i prietenii si i
tema cltoriei n care, sunt prezentate drumul i peripeiile prin care va trece Holden cnd se
ntoarce la New York, unde petrece cteva zile pe care le are la dispoziie pn la momentul n
care va ajunge acas i le va spune prinilor vestea cea rea.
Despre De veghe in lanul de secara nici nu stii ce sa spui mai intai. Ar putea fi din cauza ca
este un roman modernist, genul acela de roman la finalul caruia primele cuvinte care iti vin pe
buze sunt ,,dar stai putin..."
The Catcher in the Rye, asa cum a iesit de sub stiloul controversatului autor J.D. Salinger,
este un roman despre viata, un ,,bildungsroman", in termeni specifici. Este o naratiune la
persoana I, in care vocea este chiar cea a protagonistului, Holden Caulfield, care specifica la
inceputul romanului faptul ca se afla intr-un spital de boli mintale unde urmeaza un tratament.
Este astfel anticipat cursul evenimentelor ce urmeaza a fi prezentate, evenimente care ar
trebui sa lamureasca cititorul asupra motivului pentru care naratorul se afla in acel loc.
Din amintirile pe care Holden incepe sa le astearna pe hartie reiese ca a fost un copil
problematic; in momentul in care incepe povestirea, deja a fost exmatriculat din trei scoli, la
care se adauga a patra, un alt mediu in care nu a reusit sa se integreze. Este un baiat speriat de
faptul ca se maturizeaza, prins intre lumea inocenta a copilariei si cea corupta a adultilor, care
alege ca forma de protectie izolarea.

Unul din motivele pentru care cartea de fata a pricinuit atatea polemici este acela ca vorbeste
deschis despre sex. Holden este aproape obsedat de acest aspect, are la activ cateva relatii
esuate si pe parcursul povestirii nu este in stare sa duca la bun sfarsit o relatie sexuala nici
macar cu o prostituata. Aceste esecuri ii influenteaza si relatiile cu celelalte persoane din jurul
sau, cu care nu reuseste sa comunice si cu care nu stie cum sa se poarte; de remarcat este
intrebarea pe care o pune soferilor de taxi din New York, si anume ce se intampla cu ratele din
laguna din Central Park atunci cand ingheata apa. Imposibilitatea de a socializa il pune astfel
pe Holden in fata unei alegeri: siguranta lumii simple a copilariei sau problemele ce trebuie
infruntate in lumea complicata a adultilor?
Singura persoana pe care o iubeste si cu care are o relatie...normala este sora sa, Phoebe; ea
este cea careia ii dezvaluie fantezia sa, si anume aceea de a fi ,,the catcher in the rye", adica o
persoana care supravegheaza copii care sunt gata sa cada de pe un deal, si la nevoie ii prinde
pe acestia, o imagine pe care protagonistul o retinuse partial gresit dintr-o poezie.
Cenzurat, interzis, criticat, admirat; nu poti povesti un astfel de roman. Trebuie sa il citesti si
sa patrunzi in mintea personajului principal; pe Holden poti sa il indragesti sau dimpotriva, sa
il condamni, dar ar trebui sa ii intelegi alegerea si, pe deasupra, sa intuiesti consecintele lasate
nepovestite.
Prima aparitie a lui J.D.Salinger in limba romana a avut loc, in 1964, sub egida Editurii pentru
Literatura Universala. De veghe in lanul de secara (The catcher in the Rye),este tradusa
de Regata Catrinca Ralea si de Lucian Bratu, cu o prefata de Silvian Iosifescu. Salinger a mai
scris si alte carti de succes cum ar fi: ,,Seymour, ,,Fanny si Zooey, ,,Noua povestiri, sau
,,Dulgheri, inaltati grinda acoperisului.
Tema familiei este prezenta inca din primele pagini ale acestei operei literare, cand autorul
face o scurta prezentare a personajului principal, un adolescent, pe nume Holden Caulfield,
care provine dintr-o familie modesta, nu prea numeroasa, cu patru copii, unul mai mare pe
nume D.B., scriitor la Hollywood, care acum se prostitueaza, Holden, unul mai mic, Allie,
care a murit de leucemie cu ceva timp in urma si o sora in clasa a 4-a pe nume Phoebe.
Acesta povesteste ultimele lui zile petrecute la Pencey, unde, deoarece era corigent la trei
materii din patru, urma sa fie exmatriculat inainte de vacanta de Craciun, insa nu pentru prima
oara deoarece el a mai invatat si la alte scoli precum Whooton si Elkton Hills.
Povestea incepe intr-o sambata, cu patru zile inainte de plecarea la New York, pe cand statea
pe varful unui deal din apropierea stadionului, urmarind un meci de fotbal dintre Pencey si
Saxon Hall.
Unul din motivele pentru care nu s-a dus este si faptul ca el trebuia ca inainte de plecare sa-si
ia ramas bun de la Domnul Spencer, profesorul lui de istorie. Dupa o discutie moralizatoare
despre teza lui la acasta materie si despre motivul pentru care a fost lasat corigent, Holden se
intoarce la Pencey, in camera sa, unde il gaseste pe vecinul sau de palier pe nume Ackley.
Vorbeste cu Stradlater, colegul sau de camera, despre fata cu care acesta se intalnea, pe nume
Jane Gallagher si pe care Holden o cunostea, dar nu o mai vazuse de mult timp. El se

hotaraste sa plece la New York pentru a petrece cateva zile inainte de intoarcerea acasa, unde
stia ca o sa fie certat de parinti. Acestia ar fi aflat de isprava lui Holden abia miercuri cand vor
primi o scrisoare de la director.
Dupa ce ajunge la New York se cazeaza la un hotel amarat unde cunoaste la bar trei fete pe
seama carora se distreza aproape toata noaptea deoarece erau proaste si urate . Apoi pleaca
pentru a-si petrece seara la un cabaret. Neavand nimic de facut deorece era singur si deprimat,
incepe sa bea si sa fumeze pana cand se intalneste cu o prietena de-a lui D.B.. Voind sa scape
de ea se intoarce la hotel, insa cu o prostituata de pe urma careia mananca din nou bataie si
ramane fara o parte din bani (10 dolari).
A doua zi isi da intalnire cu o veche prietena pe nume Sally pe care o duce la o piesa de teatru
in care jucau actorii ei preferati dar pe care Holden nu-i putea suferi. Apoi se duc la patinuar,
unde, dupa ce obosesc intra intr-un bar si incearca sa o convinga sa mearga cu el intr-o
excursie ca sa scape pentru totdeauna de acea lume nenorocita, dar discutia celor doi se
termina cu o cearta .
Iesind din patinuar, pleaca sa manance si deoarece nu avea cu ce sa-si umple timpul isi suna
un fost coleg de la Whooton pentru a se intalni. Dupa ce au purtat cateva discutii prietenul sau
pleaca, iar Holden ramane singur si incepe sa bea pana se imbata. O suna iar pe Sally si dupa
o scurta convorbire se duce la baie unde se baga cu capul in apa sperand sa se mai trezeasca.
Cand si-a revenit a plecat spre Cental Park sperand ca va vedea ratele de pe lac si ca va putea
raspunde la intrebare care il framanta de ceva vreme ( Oare unde se duc ratele cand vine
iarna ? ), dar nu a gasit nici o rata si, asezandu-se pe o banca, a inceput sa se gandeasca la
moartea sa, la inmormantare si la toata lumea care va veni sa-l vada.
Cum statea si reflecta la toate aceste lucruri s-a hotarat sa se duca acasa ca sa-o mai vada pe
Phoebe macar o data inainte sa moara deoarece i se facea mila amintindu-si cat de mult tinea
la el. Cand a ajuns acasa a avut noroc ca liftierul de noapte era nou si nu-l cunostea, asa ca,
ajuns in fata apartamentului, s-a strecurat in casa cu mare grija Intrat in camera in care dormea
Phoebe nu o trezeste imediat, ci sta un timp pentru a se uita la ea cum doarme.
Dupa ce s-au imbratisat si dupa ce au vorbit putin, sora lui si-a dat seama ca a fost dat afara
din nou si n-a mai vrut sa vorbeasca cu Holden pentru ca isi facea griji ca iar o sa-l certe
parintii. Insa au reluat discutiile putin mai tarziu dupa ce a reusit sa o convinga pe Pheobe ca
nu o sa pateasca nimic. Discutiile au fost intrerupte deoarece auzind usa de la intrare si-au dat
seama ca s-au intors parintii de la petrecere. Dupa trecerea pericolului Holden a imprumutat
cativa dolari de la Phoebe si a fugit la Domnul Antolini, fostul lui profesor de engleza, unde
si-a petrecut o parte din noapte pana cand s-a trezit cu mana profesorului pe fruntea sa si s-a
speriat, gandindu-se la ce fel de om ar putea fi acesta si a plecat la gara unde isi lasase
bagajele si unde si-a petrecut restul noptii dormind pe o banca.
Dimineata, citind un articol dintr-o revista uitata pe banca, isi imagineaza ca ar fi bolnav de
cancer si gandindu-se din nou la moarte a inceput sa se plimbe si sa-si faca planuri pentru o
posibila plecare departe, la marginea unei paduri, unde sa-si constuiasca o cabana, sa
munceasca la o benzinarie si sa nu mai calce pe acasa. Cu acest gand a plecat spre scoala unde

invata Phoebe sa-i lase un mesaj pentru a se intalni sa-si ia ramas bun. In timp ce o astepta in
fata muzeului i-a venit rau si a lesinat, o alta dovada ca starea lui de sanatate nu era tocmai
buna. In cele din urma aparu Phoebe care cara dupa ea un geamantan sperand ca fratele sau va
fi de acord sa o ia si pe ea. Holden s-a hotarat in cele din urma ca ar fi mai bine sa ramana asa
ca au mers impreuna la balci, dupa care s-au indreptat spre acasa.
Intors printre ai sai,Holden se imbolnaveste, iar parintii il conving sa se duca din nou la scoala
in anul urmator. In acest timp a venit fratele sau, D.B., de la Hollywood sa-l viziteze, iar
familia a fost reintregita pentru sarbatoarea de Craciun .
Scris la persoana intai, romanul scriitorului american contemporan J.D. Salinger reproduce
confesiunea unui adolescent inadaptat. Experientele pe care le parcurge Holden in aceste zile
sunt privite de personaj cu un amestec de deceptie si detasare.
Aceasta opera literara poate fi incadrata in doua teme literare diferite: tema familiei in care ne
sunt detaliate relatiile dintre personajul principal, Holden Caulfield familia si prietenii sai si
tema calatoriei in care, sunt prezentate drumul si peripetiile prin care va trece Holden cand se
intoarce la New York, unde petrece cateva zile pe care le are la dispozitie pana la momentul in
care va ajunge acasa si le va spune parintilor vestea cea rea.