C.

Nuvela nu mi-a plăcut pentru că scoate în evidenţă sentimentele

confuze ale personajelor, slăbiciunile acestora, obstacolul pus în faţa
dragostei sincere, creat de prejudecăţi şi diferenţe de poziţie socială.

D. Acţiunea, personajele, conflictul şi deznodământul:

Nuvelă psihologică, semnificând "o dramă a opţiunii", a indeciziei,
Pădureanca are un subiect aparent simplu, pe care se clădeşte o tulburătoare
poveste de dragoste.
Pădureanca începe prin prezentarea lui Busuioc, om de frunte în satul
Curtici, un bogătan care spunea că întotdeauna când intri şi ieşi din casă
trebuie să-ţi faci trei cruci şi să zici „Doamne-ajută!”.
Se dă o lege în toata ţara, ca nimeni să nu îşi părăsească satul,
deoarece era holeră. Fiind vremea secerişului şi pentru că avea nevoie de
mână de lucru, Busuioc nu ţine cont de acest lucru şi se hotărăşte să plece să
adune lucrători pentru seceriş, încredinţându-i sarcina, la cererea acestuia,
fiului său mai mare, de douăzeci de ani, pe nume Iorgovan.
Băiatul era îndrăgostit de o fată pe nume Simina, care şi în urmă cu un
an a stat la ei acasă vreme de trei luni, pe durata secerişului. Astfel, Iorgovan
ia postura de personaj de basm care îşi caută iubita la mari depărtări, pornind
într-o lungă expediţie, străbătând sate şi locuri îndepărtate, întâlnind oameni
noi, totuşi cu teama de a nu fi descoperit, ezitant, indecis, sursă a dramei
care îl macină pană la sfârşit. Pleacă la Moma, fiind indecis dacă vrea să o
revadă pe Simina, dar ajungând la Zimbru o cheamă la seceriş, împreună cu
tatăl ei, pe nume Neacşu, şi cu oamenii de care avea nevoie, adunaţi
împreuna cu slujitorul Şofron, argat de nădejde al tatălui său, în vârstă de
treizeci de ani, mai simplu sufleteşte, dar mai hotărât în manifestarea
sentimentelor.
Busuioc era mare bogătaş, deţinător a patruzeci de jugăre de pământ,
ara cu patru care zece zile la rând şi avea o moară de vânt, pe care mai apoi o
înlocuieşte cu ceva mai performant. De moară se ocupa Pupăză, care a
crescut acolo de mic, se îngrijea de ea chiar dacă nu era bine plătit de
Busuioc. Pupăză spunea multe prostii, era tot timpul foarte murdar, plin de
făină şi se supăra când oamenii râdeau de el. Busuioc l-a pus pe fiul său mai
mic, pe nume Filip, să scrie o scrisoare adresată cumnatului acestuia, preotul
Furtună din satul Socoda, pentru a se alătura şi el secerişului.
Şofron reuşise să strângă o mică avere de când lucra la Busuioc, două
jugăre de teren, şi avea vârsta potrivită însurătorii, doar că ii lipsea nevasta
potrivită. În momentul în care o vede pe Simina acesta se îndrăgosteşte de
dânsa şi devine astfel rivalul tânărului Iorgovan. Deşi o iubea pe Simina,
Iorgovan nu are curaj să-şi mărturisească sentimentele, fiind un personaj
complexat, cu reacţii greu de înţeles: când o caută pe Simina în satul ei de
munte, el este aproape travestit, pentru ca nimeni să nu-1 recunoască, apoi,
cu o inexplicabilă teamă de "gura lumii" şi chiar de tatăl său, că ia o fată
săracă, amână împlinirea dragostei, iar Simina se orienteaza către Şofron.
Tatăl fetei, Neacşu, venit şi el la seceriş, moare de holeră, fiind
înmormântat de către părintele Furtună şi, în acel moment, Busuioc îşi
obligă fiul să o ceară de nevastă pe Simina, parcă pentru a echilibra soarta
negativă, dar aceasta ezită, la rândul ei, să-şi dea consimţământul, având o
relaţie stranie cu Şofron, argatul lui Busuioc, care o iubea de multă vreme.
Într-un final, Şofron se mută de la casa lui Busuioc în localitatea Socodor,
pentru a fi mai aproape de Simina, aceasta mutându-se acolo în urma morţii
tatălui ei.
Nemaiputând suporta despărţirea de Simina, Iorgovan, fire indecisă,
incapabil să suporte avatarurile complicate ale dragostei, cade în patima
beţiei şi, inspirat de moartea lui Pupăză la moară, încearcă să se sinucidă.
Aflat pe patul de moarte îşi face curaj şi o sărută pe Simina, care vine să îl
vadă, apoi îşi dă duhul, obligând-o pe Simina să rostească „O lumânare”,
expresie care încheie nuvela.

E. Mesajul transmis de autor - consideraţii şi opinii personale:

Autorul subliniază fatidicul unei poveşti de dragoste neîmplinită şi
scoate în evidenţă mentalităţi şi atitudini specifice universului rural din
Transilvania sfârşitului de secol XIX, care făcea parte încă din Imperiul
Austro-Ungar.