Povestea mi-a plăcut pentru că este o operă care, pornind de la modelul
popular, căruia îi pastrează nealterate articulaţiile epice, rămâne, în acelaşi timp, profund eminesciană, prin introducerea în operă a metaforelor şi viziunilor proprii lui Eminescu.
D. Semnificația titlului (și a numelui eroului):
Titlul ,,Făt-Frumos din lacrimă” sugerează provenienţa eroului, fiindcă mama lui plângea în faţa unei icoane de argint pentru a naște un copil. Procedeul este utilizat în eposul fabulos folcloric, astfel încât mai toate basmele conțin în titlu numele eroului. Acţiunea, personajele, conflictul şi deznodământul: Un împărat bătrân și împărăteasa lui tânără erau mereu triști. Nu aveau copii și, când împăratul era la război, împărăteasa s-a rugat mult la icoana Maicii Domnului să o ajute. Icoanei i s-a scurs o lacrimă, împărăteasa a sorbit-o și a rămas grea. Tare mult s-a bucurat împăratul când împărăteasa a născut un băiat, pe care l-au botezat Făt Frumos din lacrimă. Acesta crescu într-o lună cât alții într-un an. Când se făcu mare își luă buzduganul și plecă să lupte cu împăratul cu care se dușmănea tatăl său. Merse el ce merse și ajunse la un palat de marmură albă, pe o insulă de smarald. Aici îl găsi pe cel pe care îl căuta, dar împăratul nu voi să se lupte cu el, ci îl chemă să se lege frați de cruce. Împăratul îi povesti apoi că îl necăjește rău Mama-Pădurilor. Ca să nu distrugă tot, sate, târguri, se învoise să-i dea la răstimpuri dintre copiii oamenilor, un copil din zece. Făt-Frumos o prinse, o trânti într-o piuă mare de piatră pe care o acoperi cu o stâncă, iar pe aceasta o legă de piuă cu șapte lanțuri de fier. Mama-Pădurilor fugi acasă la ea, cu piuă cu tot. Fat Frumos îi luă urma. Acasă la Mama-Pădurilor, o găsi pe fata ei, pentru care simți iubire. După o serie de peripeții, în care este transformat de Genar în apă curgătoare și readus la viață de Dumnezeu și Sfântul Petru, ajutat de împăratul țânțarilor și de împăratul racilor, trece cu bine prin grele aventuri şi dă la o parte capcanele puse la cale de o babă crescătoare de cai. Făt Frumos o fură iar pe fata Genarului, cei doi ajung la palatul împăratului. Ileana plânsese de iubire și de dor până își pierduse vederea. Lacrimile le adunase într-o scaldă (baie, bazin), iar de jur împrejur crescuseră niște flori palide, florile durerii. Când auzi că i-a sosit iubitul, Ileana stropi florile cu lacrimi din scaldă și acestea căpătară culoarea albă și strălucitoare a mărgăritarului (perlei). De atunci au apărut lăcrămioarele sau mărgăritărelele. Ileana îi făcu lui Făt Frumos un pat de flori. El se spălă pe față cu lacrimi din scaldă și se culcă pe pat. Ileana se culcă lângă el și visă că Maica Domnului îi așezase pe frunte două stele. A doua zi, când se trezi, vedea din nou. A treia zi se însură împăratul cu fata Genarului, iar a patra zi, Făt Frumos cu Ileana lui.
E. Mesajul transmis de autor - consideraţii şi opinii personale:
Subiectul basmului este simplu, specific basmelor populare, cu eroi şi motive populare, ,,Făt-Frumos din lacrimă" fiind însă un basm cult, deoarece are autor cunoscut, Mihai Eminescu, perspectiva narativă fiind aceea de narator care ştie totul. Naraţiunea la persoana a III-a îmbină realul cu fabulosul, eroii de basm cu personaje având puteri supranaturale: împăraţi şi împărătese, feţi- frumoşi şi fiice de crai, Muma-Pădurilor sau zmei înfricoşători. Acţiunea are la bază conflictul dintre forţele binelui şi ale răului, iar deznodământul constă totdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative, în acest basm iubirea învingând toate piedicile.