C.

Romanul mi-a plăcut prin dramatismul pe care îl emană, pentru că

descrie o iubire respinsă, care nu mai este prezentată din punctul de vedere
al bărbatului ce trăiește într-un registru de obligații și scopuri uniforme și
precis definite, ci din perspectiva femeii, supusă constrângerilor și
interdicțiilor, care trăiește iubirea divergent si contradictoriu.

D. Semnificația titlului (și a numelui eroului):

Titlul este reprezentat de numele personajului principal în jurul căreia se
desfășoară acțiunea. Semnificația titlului este sugestivă, deoarece această
creație este mai întâi romanul, al cărui destin constituie axa fundamentală a
epicii. Tema romanului o constituie fresca socială a lumii ardelenești, cu
moravurile ei specifice, așezată la interferența satului cu orașul, într-un târg
ardelenesc.
Acţiunea, personajele, conflictul şi deznodământul:
Mara, văduva cizmarului Bârzovanu, este o precupeață din Radna
Aradului care vinde poame, pește, cârnați și turtă dulce, cărând zilnic
coșurile cu marfă prin târguri, piețe și oriunde se adună lumea. Ea are doi
copii - Persida (Sida) si Trică – zdrențăroși, desculți, nepieptănați, nespălați
și obraznici, dar pe care îi consideră excepționali, întrucât este convinsă că
adevarații oameni nu ies decât din copii răi. La sfârșitul fiecărei zile, are
grijă să pună o bună parte din banii câștigați în trei ciorapi: unul pentru
bătrânețe și înmormântare, unul pentru Persida și altul pentru Trică.
Treptat, singura ei bucurie este numărarea banilor din cei trei ciorapi. Copiii
ei nu-i îndeplinesc năzuintele și, deși viața lor nu este fericită, Mara nu se
îndură să se despartă de banii care le-ar fi putut schimba soarta.
Persida se îndrăgostește de Natl (Ignatie), fiul măcelarului Hubăr, un
neamț venit de la Viena, care se numără printre oamenii de vază din zonă,
fiind și economul orașului Lipova. Cei doi fac parte din lumi diferite:
comunitatea germană priveșe ironic dezordinea care domnește în viața
românilor, iar aceștia consideră că papistașii sunt un neam de oameni
dușmănoși.
Cei doi tineri se căsătoresc în taină, încălcând regulile tradiționale. După
o scurtă ședere la Viena, cei doi se întorc la Lipova, unde devin cârciumari,
cîsnicia acestora revenind la normal atunci când persida dă naștere unui
copil.
Trică este dus la cojocarul Bocioacă să învețe meserie. Aici muncește din
greu până ce iese din adolescență. Marta, soția cojocarului face o pasiune
pentru Trică, iar acesta, din loialitate față de stăpânul său, refuză avansurile
care îi provoacă o criză morală. El se înrolează voluntar în armată și pentru
un timp pleacă să lupte în războiul austro-ungarilor cu armata lui Garibaldi.
Se intoarce apoi acasă maturizat și pregătit să intre în randul lumii sale.
Romanul se încheie cu moartea violentă a bătrânului Hubăr, ucis de fiul
său natural, Bandi.

E. Consideraţii şi opinii personale:

Romanul este construit în manieră romantică.
Romanul aduce în prim-plan o poveste despre toleranță și căile
complicate prin care se ajunge la ea.
Mara nu reprezintă un tip de avar, ci un caz de avariție, urmărit într-un
context social bine definit.
Personajele au o evoluție sinuoasă, trăiesc devastator și dramatic.
Romanul prezintaăo frescă socială de factură romantică, adică realizată
prin episoade dramatice ori informații despre epocă introduse pe fondul
trăirilor încrancenate ale eroilor.