FIŞĂ 

 DE  LECTURĂ
Opera epică

Am început lectura: 1. 02. 2015                    Am terminat lectura: 1. 02. 2015

Titlul operei literare: „Făt-Frumos din lacrimă”
Autorul: Mihai Eminescu
Opera face parte din volumul: „Proză”
Editura: Albatros, Colecţia Lyceum, Bucureşti
Anul apariţiei volumului: 1976
Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:
Mihai Eminescu, născut Mihai Eminovici (15 ianuarie 1850, Botoşani – 15 iunie 1889, Bucureşti) a
fost un poet, prozator şi jurnalist român considerat cea mai importnată voce poetică a literaturii
române. Opera sa poetică, vastă şi complexă, acoperă o serie întregă de teme şi motive, atât de
inspiraţie naţională, cât şi preluate din marea tradiţie a literaturii universale.

Alte opere ale autorului: „Luceafărul”, „Floare-albastră”, „Sara pe deal”, „Sărmanul Dionis”etc.

Genul literar: epic
Specia literară: basm cult

Opera este scrisă în: proză

Locul desfăşurării acţiunii:  o împărăţie (loc neprecizat)

Timpul desfăşurării acţiunii: „în vremea veche, pe când oamenii, cum sunt ei azi, nu erau decât în
germenii viitorului”(timp nedeterminat)
Personaje: împăratul fără urmaşi, împărăteasa, Făt-Frumos din lacrimă, împăratul tânăr, Mama
Pădurilor, Ileana, Genarul, Fata Genarului, Dumnezeu, Sfântul Petre, Baba de lângă mare, Fata
babei, împăratul ţânţarilor, împăratul racilor, calul cu şapte inimi.
Personajul              Tipul de personaj
Împăratul fără  urmaşi             secundar, pozitiv, real
Împărăteasa secundar, pozitiv, real      
Făt-Frumos principal, pozitiv, real
Împăratul tânăr secundar, pozitiv, real
Mama Pădurilor episodic, negativ, fantastic
Ileana secundar, pozitiv, real
Genarul secundar, negativ, fantastic
Dumnezeu episodic, pozitiv, fantastic
Sfântul Petru episodic, pozitiv, fantastic
Baba de lângă mare episodic, negativ, fantastic
Fata babei episodic, pozitiv, fantastic, adjuvant
Împăratul ţânţarilor episodic, pozitiv, fantastic, adjuvant
Împăratul racilor episodic, pozitiv, fantastic, adjuvant
Calul cu şapte inimi episodic, pozitiv, fantastic, adjuvant

Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:  

 Făt-Frumos din lacrimă
caracterizare directă: viteaz, îndrăzneţ, neînfricat, bun prieten, îşi respectă cuvântul dat
„Creştea într-o lună cât alţii într-un an.”; „Atunci Făt-Frumos îşi luă ziua bună de la părinţi, ca să se
ducă, să se bată el singur cu oştile împăratului ce-l duşmănea pe tată-său.”; „Făt-Frumos bău putere
şi-un feli de foc nestins îi cutreieră cu cu fiori de răcoare toţi muşchii şi toate vinele lui cele slăbite.”
caracterizare indirectă:
„Împărate pre luminate, din câte noroace ai avut, unul a fost mai mare decât toate: acela că Făt-
Frumos ţi-i frate de cruce.”

Rezumat:
Un împărat nu are urmaşi, dar, în urma rugăciunilor împărătesei, dintr-o lacrimă a Maicii Domnului,
se naşte un fecior. Ajuns mare, Făt-Frumos din lacrimă pleacă să înfrunte duşmanii împăratului. În
loc să lupte, devine frate de cruce cu împăratul cel tânăr. În numele acestei frăţii, Făt-Frumos se
luptă cu Mama Pădurilor pe care o învinge şi îşi dobândeşte mireasă pe Ileana, fiica acesteia. La
rugămintea împăratului, eroul merge s-o răpească pe Fata Genarului. După prima încercare de
răpire, Genarul îl iartă, a doua oară, însă, îl aruncă în nori şi tânărul devine un izvor. Redevine om
prin binecuvântarea lui Dumnezeu şi a Sfântului Petru şi, transformat în floare, află secretul puterii
Genarului: un cal năzdrăvan cu două inimi. Merge la baba de lângă mare şi, după trei zile de păzit
caii, cu ajutorul împăratului ţânţarilor, al împăratului racilor şi al fetei babei, dobândeşte un cal cu
şapte inimi. Pe drumul înapoi, baba îl urmăreşte, dar scapă de ea. Fata babei, însă, se tranformă în
schelet şi se întoarce în lună, de unde fusese adusă prin vrăji. Făt-Frumos o răpeşte din nou pe Fata
Genarului, dar de data aceasta, când Genarul îl ajunge din urmă, la îndemnul calului cu şapte inimi,
calul cu două inimi îşi aruncă stăpânul în nori, iar eroul şi fata ajung la împărăţie. Ileana, logodnica
lui Făt-Frumos, îşi pierduse vederea din cauza lacrmilor de durere, dar vestea întoarcerii lui o
vindecă. Făt-Frumos şi împăratul se căsătoresc cu fetele alese şi trăiesc fericiţi până la adânci
bătrâneţi.

Momentele subiectului:
Expoziţiunea: un împărat bătrân nu are urmaşi            
Intriga: din durerea împărătesei şi lacrima Maicii Domnului, se naşte Făt-Frumos din lacrimă       
Desfăşurarea acţiunii: rezumatul textului, realizat anterior
Punctul culminant: Făt-Frumos este transformat în izvor
Deznodământul: Eroul o răpeşte pe Fata Genarului şi se întoarce la împărat, unde se căsătoreşte cu
Ileana.

Moduri de expunere:
Naraţiune: „Făt-Frumos dădu drumul calului, apoi se culcă pe mantaua ce şi-o aşternuse.”               
Dialog: „-Ce ce? îl întrebă.
-Făt-Frumos îţi fură fata, răspunse calul năzdrăvan.”               
Descriere: „Trandafirul cel înfocat, crinii de argint, lăcrămioarele sure ca mărgăritarul, mironosiţele
viorele şi florile toate se adunară vorbind fiecare în mirosul ei şi ţinură sfat lung cum să fie luminele
hainei de mireasă.”

Titlul operei: „Făt-Frumos din lacrimă” – două substantive, primul desemnează eroul obişnuit al
basmului românesc, celălalt face referire la modul neobişnuit în care el a venit pe lume.

 Mijloace artistice: imagini vizuale: „Lungi cearcăne vinete se trăgeau împrejurul ochilor”;
Imagini auditive: „Pe drum horea şi doinea”; imagini dinamice: „Cum venea vuind, Făt-Frumos o
apucă de mijloc şi o trânti cu toată puterea într-o piuă mare de piatră...”; epitete: „o luntre aurită”,
comparaţii: „faţa ei albă ca o marmură vie”, personificări: „văile şi munţii se uimeau auzindu-i
cântecele”, metafore: „şi din ochii ei albaştri şi mari curgeau şiroaie de mărgăritare apoase”,
hiperbole: „Și fugea mereu, o stâncă de peatră îndrăcită, rupându-şi cale prin păduri, brăzdând
pământul cu dâră lungă.”

 Vocabular: buţi - butoaie foarte mari

Tort – fir tors de in, cânepă sau alt material textil, torsătură
Prooroc - profet
Citate preferate: „Puse pe trupul său împărătesc haine de păstor, cămeşă de borangic, ţesută în
lacrimile mamei sale, mândră pălărie cu flori, cu cordele şi cu mărgele rupte de la gâturile fetelor
de-mpăraţi, îşi puse în brâul verde un fluier de doine şi altul de hore şi, când era soarele de două
suliţe pe cer, a plecat în lumea largă şi-n toiul lui de voinic.”
„Dacă cineva ar fi priceput glasul izvorului, ar fi înţeles că jălea într-o lungă doină pe Ileana,
împărăteasa cea bălaie a lui Făt-Frumos”.

Impresii personale:
Lectura mi-a plăcut, deoarece textul este un basm, în care se prezintă lupta dintre bine şi rău, iar
binele învinge mereu răul. Chiar dacă Făt-Frumos a fost transformat în izvor, Dumnezeu l-a făcut
din nou om, ca să-şi sfârşească misiunea dată de împărat.

Note de lectură 

Opera mi-a trezit sentimente de curiozitate şi bucurie pentru că a avut un sfârşit fericit.

Ceea ce impresionează este vitejia şi perseverenţa lui Făt-Frumos.

Surpinzător este momentul  când Dumnezeu îl transformă pe Făt-Frumos din nou în om.

Demn de admirat este fragmentul în care Făt-Frumos luptă plin de curaj cu Mama pădurilor.

Am admirat calităţile personajului şi descrierile de natură din text.                                   

Am fost curios când baba de lângă mare a încercat să-l păcălească pe Făt-Frumos.

Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că acolo totul se poate şi binele învinge totdeauna.
 FIŞĂ  DE  LECTURĂ
Opera lirică

Am început lectura: 2.02. 2015                  Am terminat lectura: 2. 02. 2015

Titlul operei literare: „Fiind băiet, păduri cutreieram”
Autorul: Mihai Eminescu
Opera face parte din volumul:
„Poezii”
Editura: Litera, Chişinău.
Anul apariţiei volumului: 1999
Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:
Mihai Eminescu, născut Mihai Eminovici (15 ianuarie 1850, Botoşani – 15 iunie 1889, Bucureşti) a
fost un poet, prozator şi jurnalist român considerat cea mai importnată voce poetică a literaturii
române. Opera sa poetică, vastă şi complexă, acoperă o serie întregă de teme şi motive, atât de
inspiraţie naţională, cât şi preluate din marea tradiţie a literaturii universale.

Alte opere ale autorului: „Luceafărul”, „Floare-albastră”, „Sara pe deal”, „Sărmanul Dionis”etc.

Genul literar: liric
Specia literară: pastel eminescian, îmbinând tema iubirii cu cea a naturii
Opera e structurată în: 4 strofe de câte 6 versuri 

Moduri de expunere:
Descriere:„Pe câmpi un val de argintie ceaţă,/Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,/Un bucium cântă
tainic cu dulceaţă,/Sunând din ce în ce tot mai aproape...”        
Monolog: „Fiind băiet păduri cutreieram/Şi mă culcam ades lângă isvor,/Iar braţul drept sub cap eu
mi-l puneam/S-aud cum apa sună-ncetişor”

Titlul operei: „Fiind băiet, păduri cutreieram” –titlul reprezintă, totodată, începutul poeziei şi
fixează momentul temporal al evocării: copilăria eului liric, plină de bucuria rătăcirilor nesfârşite
prin pădure.

 Mijloace artistice:
-imagini vizuale: „un val de argintie ceaţă”; imagini auditive: „Un bucium cântă tainic cu dulceaţă”;
imagini olfactive: „Și un miros venea adormitor”; epitete: „un înger blând”; comparaţii: „Ca-n somn
încet-încet pe frunze pasă,/Călcând pe vârful micului picior,/Veni alături, mă privi cu dor.”;
personificări: „Blând-ngânat de-al valurilor glas”

 Vocabular: grumaz – gât

Bucium – instrument muzical
Isvor - izvor

Citate preferate:
„Răsare luna,-mi bate drept în faţă:/Un rai din basme văd printre pleoape,/Pe câmpi un val de
arginţie ceaţă,/Sclipiri pe cer, văpaie preste ape,/Un bucium cântă tainic cu dulceaţă,/Sunând din ce
în ce tot mai aproape...”;
Şi ah, era atâta de frumoasă,/Cum numa-n vis o dată-n viaţa ta/Un înger blând cu faţa
radioasă,/Venind din cer se poate arăta”

Impresii personale 
-Poezia mi-a plăcut prin frumuseţea imaginilor de stil prezentate şi prin sentimentele de iubire
descrise. Aş fi vrut ca povestea de iubire descrisă să aibă un final fericit, iar cei doi tineri să se
întâlnească.

Note de lectură 

Opera mi-a trezit sentimente de nostalgie şi melancolie faţă de povestea de iubire prezentată.

Ceea ce impresionează este frumuseţea peisajului descris.

Surpinzător este momentul  când eul liric realizează portretul afectiv al fiinţei iubite.

Demn de admirat este fragmentul în care eul liric descrie venirea din vis a tinerei crăiese.

Am admirat frumuseţea fetei imaginate de poet.                                  

Aş vrea să trăiesc în lumea descrisă de text pentru că este o lume ideală, de basm, o lume în care
visele devin realitate.

MIC GHID DE COMPLETARE A UNEI FIȘE DE LECTURĂ

(Vom defini pe scurt câţiva termeni, necesari pentru completarea acestor fişe, cum ar fi: imagini
artistice, figuri de stil, moduri de expunere, momentele subiectului etc.)

Spre exemplu:
Moduri de expunere
Naraţiunea – modul de expunere care constă în relatarea anumitor evenimente şi întâmplări,
care se desfăşoară într-un anumit spaţiu şi loc şi sunt realizate de unul sau mai multe personaje.
Descrierea – modul de expunere care constă în prezentarea trăsăturilor caractersitice ale unui
obiect, ale unui peisaj, ale unui interior sau ale unei persoane.