Basmul este o operă epică în proză sau în versuri în care realul se îmbină cu fantasticul.

Personajele se împart în două categorii: pozitive şi negative. Din lupta lori triumfă binele. Eroul principal este ajutat în confruntările lui de fiinţe supranaturale sau obiecte magice. Textul orcărui basm începe cu formule iniţiale: ,,a fost odată …” şi se sfârşeşte cu formule finale: ,, şi am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.” Întâljnim cifre simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei încercări etc.), nouă (nouă mări şi nouă ţări) doisprezece şi altele. Basmele pot fi populare şi culte. Basmele populare s-au transmis pe cale orală şi nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Basmele culte sunt creaţii originale ale unor autori cunoscuţi: Eminescu - ,,Făt-Frumos din lacrimă”, Creangă: „Harap-Alb”, Slavici: ,,Zâna Zorilor.” În primul rând, „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm deoarece este o operă epică. Ca în toate operele epice, întâlnim şi aici un autor anonim care relatează la persoana a III-a. La acţiune participă o serie de personaje, cum ar fi : Prâslea, fraţii lui, fetele de împărat, împăratul, zmeii. În relatarea acţiunii se pot observa momentele subiectului.

În expoziţie este prezetat timpul şi locul. Ele sunt vag conturate aşa cum se întâmplă în toate basmele. Personajele pincipale sunt împăratul, în a cărui grădină exista un pom care făcea mere de aur, şi fiii lui. Intriga ne spune că în fiecare an merele de aur erau furate şi împăratul nu a putut niciodată să mânănce din acel pom. Desfăşurarea acţiunii povesteşte că nimeni nu a reuşit să prindă hoţul şi să salveze merele. Chiar şi fiii cei mari ai împăratului eşuează în prinderea hoţului, dar Prâslea, fiul cel mic al împăratului,

l-au abandonat pe Prâslea în prăpastie. Prâslea revine pe tărâmul nostru. . din invidie.reuşeşte să prindă hoţul şi să salveze merele. motiv pentru care este invitat la palat. Cu ajutorul unei zgripsoroaice.rează pe cele trei fete de împărat aflate în captivitate. În al doilea rând. transformarea palatelor în mere sau furca de aur care torcea singură. zgripsoroaica. De asemenea „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm pentru că personajele se împart în două categorii distincte: personaje pozitive care reprezintă binele şi personaje negative care reprezintă răul. balaurul care atacase puii zgripsoroaicei. căreia îi salvase puii. „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este considerat basm deoarece îmbină elementele reale cu elementele fantastice. Personajele negative în acest basm sunt: zmeii şi fraţii lui Prâslea care. scoţând din mărul său furca de aur şi cloşca cu puii de aur. Dintre personajele pozitive fac parte: Prâslea cel voinic. călătoria lui Prâslea pe tărâmul celălalt. fetele de împărat care-l ajută pe Prâslea în lupta cu zmeii. iar deznodământul. precizează că Prâslea se căsătoreşte cu fata şi moşteneşte tronul împărăţiei. El îi învinge pe cei trei zmei şi le elibe. ca în toate basmele. Fraţii le scot din prăpastie pe cele trei fete dar pe Prâslea îl abandonează acolo. El devine ucenicul unui argintar şi reuşeşte să îndeplinească cerinţa prinţesei celei mici. În punctul culminant. Fraţii pornesc în căutarea hoţului dar numai Prâslea îndrăz. Din categoria fantasticului fac parte: merele de aur. fata cea mică îl recunoaşte pe Prâslea iar fraţii lui sunt pedepsiţi de Dumnezeu pentru fapta lor. împăratul care îi face dreptate lui Prâslea şi zgipsoroaica cu ajutorul căreia Prâslea revine pe tărâmul nostru. existenţa zmeilor.neşte să coboare pe celălalt tărâm.

Personajul cel mai bine conturat este Prâslea. Este un tânăr deosebit de viteaz deoarece îndrăzneşte să coboare singur pe tărâmul celălalt unde îi învinge pe cei trei zmei înfricoşători. „Prâslea cel voinic şi merele de aur” se dovedeşte a fi un basm deoarece textul utilizează formule specifice: „A fost odată ca niciodată” ca formulă iniţială şi în final expresia binecunoscută „Şi încălicai pe-o şa şi v-o spusei dumneavoastră aşa”.referat..ro/ cel mai complet site cu referate . şi face parte din categoria celor mai îndrăgite basme populare româneşti.Greuceanu”. De asemenea. „Aleodor împărat” sau . Prâslea se dovedeşte a fi un tânăr înţelept pregătindu-şi cu grijă noaptea în care urmeazî sî păzească merele şi punându-i la încercare pe fraţii lui deoarece bănuia intenţiile lor. În concluzie putem afirma că „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm deoarece îndeplineşte caracteristicile acestei specii literare alături de creaţii precum: „Tinereţe fără bătrânţe şi viaţă fără de moarte”. În al patrulea rând. Powered by http://www.