Basmul este o operă epică în proză sau în versuri în care realul se îmbină cu fantasticul.

Personajele se împart în două categorii: pozitive şi negative. Din lupta lori triumfă binele. Eroul principal este ajutat în confruntările lui de fiinţe supranaturale sau obiecte magice. Textul orcărui basm începe cu formule iniţiale: ,,a fost odată …” şi se sfârşeşte cu formule finale: ,, şi am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.” Întâljnim cifre simbolice precum trei (trei feciori, trei fete, trei încercări etc.), nouă (nouă mări şi nouă ţări) doisprezece şi altele. Basmele pot fi populare şi culte. Basmele populare s-au transmis pe cale orală şi nu au un autor cunoscut, cum ar fi: ,,Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”. Basmele culte sunt creaţii originale ale unor autori cunoscuţi: Eminescu - ,,Făt-Frumos din lacrimă”, Creangă: „Harap-Alb”, Slavici: ,,Zâna Zorilor.” În primul rând, „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm deoarece este o operă epică. Ca în toate operele epice, întâlnim şi aici un autor anonim care relatează la persoana a III-a. La acţiune participă o serie de personaje, cum ar fi : Prâslea, fraţii lui, fetele de împărat, împăratul, zmeii. În relatarea acţiunii se pot observa momentele subiectului.

În expoziţie este prezetat timpul şi locul. Ele sunt vag conturate aşa cum se întâmplă în toate basmele. Personajele pincipale sunt împăratul, în a cărui grădină exista un pom care făcea mere de aur, şi fiii lui. Intriga ne spune că în fiecare an merele de aur erau furate şi împăratul nu a putut niciodată să mânănce din acel pom. Desfăşurarea acţiunii povesteşte că nimeni nu a reuşit să prindă hoţul şi să salveze merele. Chiar şi fiii cei mari ai împăratului eşuează în prinderea hoţului, dar Prâslea, fiul cel mic al împăratului,

fata cea mică îl recunoaşte pe Prâslea iar fraţii lui sunt pedepsiţi de Dumnezeu pentru fapta lor. precizează că Prâslea se căsătoreşte cu fata şi moşteneşte tronul împărăţiei. existenţa zmeilor. scoţând din mărul său furca de aur şi cloşca cu puii de aur. balaurul care atacase puii zgripsoroaicei. călătoria lui Prâslea pe tărâmul celălalt. De asemenea „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm pentru că personajele se împart în două categorii distincte: personaje pozitive care reprezintă binele şi personaje negative care reprezintă răul. împăratul care îi face dreptate lui Prâslea şi zgipsoroaica cu ajutorul căreia Prâslea revine pe tărâmul nostru. iar deznodământul. ca în toate basmele. Fraţii le scot din prăpastie pe cele trei fete dar pe Prâslea îl abandonează acolo. Cu ajutorul unei zgripsoroaice. În punctul culminant. El îi învinge pe cei trei zmei şi le elibe. Din categoria fantasticului fac parte: merele de aur.neşte să coboare pe celălalt tărâm. l-au abandonat pe Prâslea în prăpastie.rează pe cele trei fete de împărat aflate în captivitate. . „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este considerat basm deoarece îmbină elementele reale cu elementele fantastice. din invidie.reuşeşte să prindă hoţul şi să salveze merele. căreia îi salvase puii. Fraţii pornesc în căutarea hoţului dar numai Prâslea îndrăz. zgripsoroaica. Personajele negative în acest basm sunt: zmeii şi fraţii lui Prâslea care. fetele de împărat care-l ajută pe Prâslea în lupta cu zmeii. El devine ucenicul unui argintar şi reuşeşte să îndeplinească cerinţa prinţesei celei mici. Dintre personajele pozitive fac parte: Prâslea cel voinic. În al doilea rând. Prâslea revine pe tărâmul nostru. transformarea palatelor în mere sau furca de aur care torcea singură. motiv pentru care este invitat la palat.

De asemenea. Prâslea se dovedeşte a fi un tânăr înţelept pregătindu-şi cu grijă noaptea în care urmeazî sî păzească merele şi punându-i la încercare pe fraţii lui deoarece bănuia intenţiile lor. „Prâslea cel voinic şi merele de aur” se dovedeşte a fi un basm deoarece textul utilizează formule specifice: „A fost odată ca niciodată” ca formulă iniţială şi în final expresia binecunoscută „Şi încălicai pe-o şa şi v-o spusei dumneavoastră aşa”.referat. În concluzie putem afirma că „Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm deoarece îndeplineşte caracteristicile acestei specii literare alături de creaţii precum: „Tinereţe fără bătrânţe şi viaţă fără de moarte”. şi face parte din categoria celor mai îndrăgite basme populare româneşti.Personajul cel mai bine conturat este Prâslea. În al patrulea rând. Powered by http://www.. „Aleodor împărat” sau .Greuceanu”.ro/ cel mai complet site cu referate . Este un tânăr deosebit de viteaz deoarece îndrăzneşte să coboare singur pe tărâmul celălalt unde îi învinge pe cei trei zmei înfricoşători.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful